Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-11-21 / nr. 91
Siedinti’a IX, tienuta in 22 Oct. 1870. Inceputulu la 9 ore antemeridiane. Protocolulu siedintiei trecute se autentica. Presidiulu comunica congresului unu recursu alu romaniloru brasioveni din cetate pentru sustienerea autonomii besericesci. — Se transpune comisiunei petionale. Dep. Popoviciu preda presidiului unu actu, pre care l’au primitu astadi, din care se vede, ca autoritatile militarie din confiniu militarie declara scólele nóstre din regimentu de comunale. Se transpune comisiunei I pentru gravamine. Dep. Macelariu luandu cuventulu, dice, ca densulu voiesce a face o propunere si are acea firma convictiune, ca maritulu congresu, apretiuindu motivele si scopulu celu intentioneaza, lu va intempina cu indulgentia si nu cu critica. Propunerea suna in urmatoriulu tipu: Considerandu, ca ierarchi’a besericei noastre a recunoscutu totudeun’a casatori’a preotiloru de buna si valida, dicandu insusi mantuitoriulu nostru Isusu Christosu despre casatori’a fariseiloru (Mat. XIX, 4. 7. — Efes. V. 23 si 32): „N’ati cetitu , ca ceea ce a facutu d’antaiu, barbatu si muere a facutu pe ei, pentru aceia va lasa omulu pe tata-seu si pe muma-sa, si se va lipi de muierea sa si voru fi ambii doi unu trupu, deci, ce a impreunatu Dumnedieu, omulu se nu despartă.“ Considerandu, ca totu acesta invetiatura ne da si apostolulu Pavelu catra Evrei XIII. 4„ unde se dice „cinstita este nunt’a si patulu nespurcatu“, — si arasi, unde totu acelasi apostolu in epistol’a sa catra Timoteiu episcopulu Efesului dice, se cade episcopului se fia fara prihana, alu unei mueri barbatu“. In fine considerandu, ca acelea principia chiari, pe cari si le a luatu ierarchi’a nostra siesi de indreptariu din s. scriptura, demanda apriatu: „Ca preutii trebuie se fia însuraţi si nu art’a loru nici sub cuventu de evlavia a se lapadă de muerea sa, sub pedeps’a de a fi lipsitu de funcţiunile preutiesei“ (Can. 17, ep.). — Congresulu enuncia urmatoriulu conclusu: I. „Restringerea la una casatoria a preutiloru se dechiara de nevalida si preutii, cari legalmente pasiescu la a 2-a sau a 3-a casatoria, prin acesta nu deveni necapaci de functiunile preutiesci.“ După datina parlamentaria a-si fi indetorata a motiva propunerea mea acuma sau atunci, candu se va pune la ordinea dilei. Presidiulu: Eu amu predatu o asemenea rogare intrata congresului, care s’a si transpusu unei comisiuni, de acea cugetu, ca propunerea lui Macelariu n’ar mai ave locu. Dep. Alecsandru Mocioni: Si acesta propunere se se preda acelei comisiuni. Dep. Macelariu crede, ca intre rogarea amintita si propunerea mea de sine statatoria este o mare desclinire. Dep. G. Ioanoviciu: Comisiunei petitionale nu se poate transpune si ar’ fi se se puna la ordinea dilei. Dep. Fauru crede, ca numai atunci se se puna la ordinea dilei, dupa ce se voru fi exhaumiatu lucrările cele mai de căpetenia si de însemnătate. Congresulu decide, ca acesta propunere se fie spre cunosciintia si se va pune mai tardiu la ordinea dilei. Asemenea scrie avu si o propunere predata in scrisu din partea lui Besanu. Dep. Bornea: Fara nici o motivare propune, fiinduca suntu multe agende de finitu, că siedintiele congresului se se tiena in tota div’a dela 9 óre inainte de amedi pana la 3 ore după amédi, si in dile de serbatoriu după finirea servitiului divinu pana la 3 după amédi. Presiedintele dice, ca densulu n’au negligatu oficiulu seu si siedintiele le au tienutu totudeun’a in cointielegere cu congresulu. Suntu obiecte grele, care nu se potu hotari numai decatu. Densulu ar’ vre, că comisiunea I si a II se-si fi finitu lucrarea sa, dara nu s’a potutu asia curundu si nici ca se potu învinovăți membrii acestoru comisiuni, cu candu densii n’ar lucra inadinsu. Propunerea lui Borlea venindu la votu nu se primesce. La ordinea dilei se pune propunerea comisiunei (fund. Gozsdu). — Punctulu I se primesce din propunerea comisiunei cu unele modificatiuni premerse. La desbatere vine punctulu alu II. Dep. B a b e su dice, ca este unu saltu dela punctulu I pana la alu II de sub cestiune si ar’ dori a se face alta dispositiune, care merge intr’acolo, ca congresulu va arata si regimului tierei si representantii, ca elu a primitu revederea socoteloru si controlarea averei fundationale, si poftesce pe representantia, cu catu mai curundu se faca reportui formale si detaiatu cu una aratare formale. In poterea testamentului congresulu are dreptu de a revede socotele si controla averea, si are totuodata lipsa si detorintia de o aratare formale, catra regimu si representanti’a, — despre primirea averei si controlarei ei, caci congresulu nu are potere constrictiva asupra representantii. Presiedintele: Ministeriu de invetiamentu, după cum arata charti’a densului, nu voiesce a se amesteca in afacerea acesta. Dep. Babesiu: Ministrulu e forte liberale, ca nu se amesteca in afacerea compunerei representantiei, dara nu este disu, ca dara nu s’ar amestecă in control’a averei fundationale. Presiedintele crede, ca in intielesulu testamentului nu se poate lasă control’a regimului. Dep. Babe si u cetindu punctulu de sub liter’a „q“ (?) din testamentu, dice, ca congresulu are de a revedé socotele si a incunosciintia despre acesta si pe regimulu, de care are forte mare lipsa congresulu, in casulu candu s’ar fi facutu defraudatiuni in averea fundationale. Presiedintele doresce, ca se se însemne, ca aratarea se merga din congresu la regimu si la representanti’a. Dep. Gaeta nu recede dela cuventu. Dep. Popea dice, ca remane si astadi pre langa parerea densului, ca după testamentu supremulu organu de controla, este congresulu, si nu opiniunea publica nici regimulu. Dep. Antonescu crede, ca aratarea catra regimu este detaria a o face representi’a si nu congresulu. Presiedintele dice, ca Gozsdu au fostu din scol’a cea betrana si n’au potutu se se impretenasca cu idee moderne. Dep. G. Ioanoviciu: S’a nascutu o cestiune de competintia intre congresu si regimu, unde regimulu nici nu viseaza. — Propunerea lui Babesiu, după parerea mea nu pericliteza autonomi’a noastra, caci ea este unu actu de buna cuviintia; dara fiinduca s’a nascutu femeii esprimate de mai multi vorbitori, a-si propune o modificatiune scu întregire la propunerea lui Babesiu intr’acolo mergatoriu, ca inaltulu regimu numai atunci se se incunosciintieze, candu socotele voru fi date congresului si congresulu le va fi revidatu. Facanduse votare se primesce propunerea comisiunei cu pucine modificatiuni premerse. Urmeza alu IlI-a punct, la desbatere speciale. Dela scaldele Gioagiului vii. La nedependinti'a cauonica a besericei romane gr. cat. Domnule Redactorul Dupace in Nr. 42 din a. c. alu acestui pretiuitu diuariu, a ti binevoitu a publică estrasulu conduseloru sinodului din tractulu protop. gr. cat. aluBobalnei trenutu in 3 Maiu a. c., aveţi bunătate a dă publicitatei — de asta data — si decisiunea consistoriului eppescu Lugosianu, referitoria la condusele memoratului sinodu, care s’a publicatu in acestu tractu dela scaunulu protop. cu datu 20 Iuliu a. c. Nr. 85, si care mai diosu urmeza in toata estensiunea sa. La decisiunea acesta — precum ve-ti binevoi a observă — nu se mai recere nici unu comentariu, caci ea singura esprime din destulu convicțiunile ce raanifesteaza consistoriulu Lugosianu facie cu cestiunile cele mai cardinali ale besericei rom. gr. cat.; inse durere! ca in realitate — cu totulu — alte resultate obtieneau pana acum — deci se urmeze decisiunea memorata. Nr. 727—1870. M. C. Fr. Sale Beniaminu Densusianu v.archid. Bobalnei in Secarariu. — Strapunenduse acestui ordinariatu cu scrisorea M. C. Fr. Tale din 18 Maiu a. c. Nr. 61 protocolulu sinodului protopopescu alu districtului Bobalnei din 3 Maiu a. c. cuprinsulu aceluia amesuratu momentuositatei si importantiei lui, s’a luatu la o desbatere seriosa in siedinti’a consistoriale tienuta in 30 Iuniu a. c. — Resultatulu acestei desbateri si decisulu consistoriale ti se comunica Rsimei Frăției Tale in urmatoriele: înainte de tóte, cu mare plăcere primesce acestu ordinariatu viu’a miscare ce se manifesta in gremiulu clerului si alu poporaniloru credintiosu din tractulu protopopescu a M. C. Fr. Tale, cu atatu mai vertosu, ca precum se vede din comunicatulu protocolu, acestu miscamentu si acesta interesare e îndreptată preste totu spre redicarea si înaintarea vietiei relegiosa-morali, care intru adeveru prin cultivarea celoru doue ramuri, se pote mai cu siguritate ajunge, a ramului besericescu si scolariu. Pre candu vise acestu ordinariatu pre bucurosu si dă aprobarea sa la acestu miscamentu salutariu preste totu, si in specie la condusele on. sinodu protopopescu, acesta o face cu unele reserve adencusi amesuratu starei nóstre presente combinate, cari se cuprindu in reflecsiunile urmatorie, conformu decisului consistoriulu supramemoratu stabilite, si anume: a) Ce se tiene de esoperandulu dreptu alu alegerei episcopului pentru acesta eparchia, acestu ordinariatu cu toata caldur’a posibile imbracisiaza acesta dorintia a clerului si poporului, si si va tiene de strinsa datorintia a o asterne la locuri mai innalte, sprijininduo si din partea sa, — precum a recercă si pre Esc. Sa metropolitulu nostru, că in privinti’a acesta se ni de mana de ajutoriu. Numai acestu ordinariatu află a fi neaparatu de lipsa, că mai inainte totu in acesta direcţiune, se-si manifeste dominitele sale si celelalte protopopiate din eparchia, fiinduca pana acum numai representatiunile a 3 protopopiate a Hatiegului, Ulpiei Traiane si a Bobalnei a sositu la acestu ordinariatu. b) Incatu pentru conservarea, sau mai bine restaurarea autonomiei besericei nóstre gr. cat. rom. acestu ordinariatu va sprijini si acesta dorintia a on. sinodu, si anume prin o representare la Escel. Sa d. raetropolitu indreptanda, care precum se scie a si facutu deja pasii necesari in acesta privintia, si incatu pana acum relativu la conchiamarea unui congresu gr. cat. mestecatu nu si a ajunsu scopulu, ne nutresce o sperantia firma, ca Escel. Sa avendu cele mai drepte si sânte motive, nil va înceta a solicită causta cu cunoscuta-i energia. c) Pentru restaurarea foruriloru protopopesci, acestu ordinariatu desi in principiu bucurosu le primesce acelea, totusi de asta data nu se pote inca enundă afirmativii.(?!) — Caus’a e despre o parte aceea, ca acesta eparchia e compusa din diverse elemente, si asia introducanduse o institutiune in o parte a ei, care in ceealalta sau nu, sau numai cu greu s’ar puta infiinti, s’ar nasce numai o anomalia si neregularitate in administrarea causeloru besericesci, si desclinita in superarea causeloru matrimoniali. Despre alta parte, nime nu va pute negă, ca restaurarea respectiva, de nou crearea foruriloru protopopesci cu sfer’a in Transilvani’a preavuta, seu daca si amplificanda, este unu actu astfeliu momentosu pentru afacerile nóstre eclesiastice, incatu preste totu se vede a fi necesariu, ca in asta privintia se se proceda cu cea mai seriosa precugetare si desclinita se se introducă o uniformitate in intrega provincia metropolitana, care acum e compacta, nu că si inainte de restaurarea metropoliei. Si acestu ordinariatu e de acea convingere, că folosulu ceva se provină din acesta uniformitate, decidenda nesmintitu in celu mai de aprope congresu provincialu, e cu multu mai mare, decatu ar’ fi dera realu, care după parerea unuia sau altuia s’ar nasce de acolo, daca vomu mai fi cu ceva rabdare, si vomu perseveră deocamdată in starea presente. d) Senatulu besericescu alesu prin ou, sinodu cu scopu de a se ingriji de mai buna starea besericeloru, de imbunatatirea dotatiunei preutiesci scl. se aprobaza, cu aceea modificare inse, ca pana la viitorima organisare a provinciei metropolitane si a eparchieloru, titululu de senatu se se schimbe in „comitetu besericescu“, — care apoi se elucre are cari statute referitorie la sfera activitatei sale , si acelea se le asterna spre revisiune sinodului protopopescu, era sinodulu, acestui ordinariatu. Altcum si acestu ordinariatu are de cugetu a recurge la locurile mai inalte pentru înmulţirea subsidiului de pana acum, baremu cu alte 4 mii fi. e) Ce se tiene de condlusulu ou. sinodu protopopescu in privinti a împreunare! sculeloru nóstre cu sculele gr. orient., acestu ordinariatu mai inainte de ce s’ar enundă in meritulu lucrului, are lipsa de acele date statistice, si anume: care suntu acele comune, unde s’ar vedé lips’a unei asemenea împreunări? — Cati romani uniti suntu in fiacare? — care este vointi’a poporului unitu? — catu pote dă pentru scóla? — si are in acelea comune aflasa in presentu scóla unita si neunita, si in ce stare? M. C. Fr. Tu esti cercatu a tramite aici despre tote acestea o informatiune acurata. f) Infiintiarea fondului tractuale sub numele: „fondulu districtuale besericescu gr. cat. romanu alu Bobalnei“—se incuviintiaze, si pentru compunerea statuteloru privitorie la manipularea acestui fondu se decide a se alege o comisiune statatoria din 3 preoti si 3 mireni, chiaru din comunele acelea, a carora dreptulu de cristaaritu s’a oferitu spre iu-