Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-06-03 / nr. 42
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe una anu seu 21/3 galbini mon. sunatoria. Amnin mm. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er, Tacs’a timbrata a 30 er, de fiacare publicare. Nr. 42. Brasiovu 15 3 Iuniu 1870. MONARCHI’A AUSTRO -UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 12 Iuniu 1870. Fara îngrădiri cu reuniuni naționali in toata ramur’a de înaintare nu e mod unici potinita de salvarea ecsistintiei nationale politice. (A vedea si Nr. 38 si 40.) Emulatiunea pe calea culturei si a civilitatei are însemnătate numai intre popoarele acele, care o potu face aceasta amblanda pe pitioarele sale nationale. Toate popoarele, care in torentele emulatiunei acesteia imbraca folta de lipitura, se arunca in procesulu decompunerei si alu disparerei că atare, si acesta cu atatu mai lesne poate urma, cu catu torentele de emulare e mai impuitoriu, mai spiritualu, mai invitatoriu la părere si mai potinte in consecințele si efectele sale asupra poporului, care joaca rolba de lipitura intre lipitori. — Soimu si vedemu, ca cu introducerea regimului parlamentariu in Ungaria, — vorba se fia de egale îndreptățire individuale ! — s’a introdusu in catuva inca prin dipl. din 20 Oct. 1860 si continuitatea de drepturile politice a aristocraţiei, care si a si reocupatu terenulu in toti ramii oficiatoru de statu, incatu ne aflamu răpiți de torentele aristocraticu intru tóte. Acestu elementu se seiu totudeun’a folosi de imperiositatea timpului. Pentru elu nici unu principiu, nici una idea n’a fostu atatu de alina, catu se nu le fi potutu esploata in interesulu seu si pentru consolidarea predominarei sale in fruntea poporaloru. Pana acum vnse o făcură acesta prin tienerea poporeloru in adanculu intunerecului; astadi vise in seclulu luminiloru ce voru mai face? Arunca pe pisica, cum si de unde vreai, ca ea totu in putiore cade, dice romanulu, macaru de ar’ dice acésta petutindene, aplicanduo tocma la aristocratia, si pentru noi la aristocrati’a maghiara, care ne a datu si ne da destule dovedi de aceste. De candu s’a redicatu susu de catra imperatulu Napoleonu flamur’a principiului nationalitatiloru, a votului universalu si cu elu a institutiunei poporului adultu, cu luminanduse, se nu se lase aservitu si instelatu prin apucaturele secularie ale aristocraţiei: popoarele aristocratice, vedienduse amenintate, s’au aruncatu in fruntea democratismului loru, apucandu a joca rol’a lui in interesulu seu spre a se consolida si mai tare. — Asia vedemu, ca ceea ce se facil cu atatu succesu in Franci’a si Occidentu pentru luminarea si instructiunea poporului adultu in sensu democratu, astadi se pune in lucrare de catra aristocrati’a maghiara prin toata Ungaria, cu scopu de a midiuloci convicţiuni si lumina pentru principiale sale de a face o apa, fia ele desnationalisatorie pentru alte popoara. Credu, ca acesta si nu iubirea luminei si a desvoltarei vietiei nationale a motivatu pe fruntea aristocraţiei maghiare a compune una reuniune pentru invetiarea adultiloru, lamurita pe totu loculu. Mai avemu acésta reuniune, numai se ne folo- simu de ea luminandu poporulu adultu in limb’a lui nationale. § 5 din „Regularea midialo/ celoru spre ajungerea scopului aso- Ci aii unei punct, d, e etc.“ ne impune tocma instrucțiunea poporului adultu, cu toate aceste publicamu aici provocarea la reuniunea maghiara aristocratica, pentruca se ne serveasca de impinteni, ca se ne grabimu a corespunde cu activitate atatu mai încordata misiunei asociatiunei noastre nationale, pentru cultura poporului romanii si pentru instrucţiunea de adulţi. Ecap: „PROVOCARE la infiintiarea reuniuniloru pentru instrucţiunea poporale. In urmarea provocariloru esmise in 30 Sept. si 22 Nov. 1868 in 27 Febr. a. c. s’a infiintiatu in Pest’a o reuniune pentru instrucţiunea poporale, si in 6 Martiu s’a si constituita. Scopulu acestei reuniuni este de o parte promoverea infiintiarei reuniuniloru pentru instructiunea poporale prin toata tier’a, carora, la cerere, li va da si informatiuni, or’ de alta parte esoperarea instructiunei pentru cei inaintati in etate, — si pre alta cale. (?) Art. de lege XXXVIII din 1868 s’a ingrigitu de instructiunea prunciloru, inse pentru cei ce au trecutu de 15 ani, cari nu s’au impartasitu inca nici de elementele sciintiei, pana acum puciua grigia s’a portatu. Necesitatea acest’a nicairi nu se simte in asia mesura, precum chiaru la noi. Cea mai mare parte a poporului e necualificata; inca si cei ce au umblatu la scóla, fiinduca nu se cualifica mai departe, uita si pucinulu ce l’au invetiatu in pruncia. Cu tóte, aceste scrisu este, cum ca poporulu, care n’are sciintia, va peri. Caci sciinti’a nu numai luminéza mintea pentru preceperea drepturiloru si deforiniteloru nóstre omenesci si cetatienesci, dar’ nobilitéza totuodata si moralitatile, ma pre langa diligentia si crutarea e conditiunea principale a vietiuirei oneste, si a ameliorarei starei nóastre materiale. E adeveratu, cumca in cas’a representantiloru s’a proiectatu promoverea instructiunei adultiloru si dorimu, ca proiectulu se se faca catu mai curundu lege, inse pre langa calea oficiale desemnata prin acestea, mai remane inca calea activitatii sociale, care trebuie se o urmarimu in paralelu cu cealalta. In acestu modu scopulu se va ajunge mai siguru. Nobil’a emulatiune ce se va nasce intre următorii celoru doue cărări, poate servi numai spre promoverea causei. Se afla, cu durere martursindu inca si in cercurile cele mai inalte oameni, cari considera instructiunea adultiloru de o instiintia desierta. Precum n’a invetiatu Niculiti’a, asia nu va invetia nici Niculae — din densii. Inse spre fericire, esperinti’a dovedesce contrariulu. In Germani’a, Angli’a, Franci’a si Itali’a trece preste sute de mii numerulu aceloru adulți, barbati si femei, cari -si suplinescu acum — si inca cu succesu — negrigintt’a din teneretie; unii invétia a ceti, scrie si calculă; er’ alții -si iumultiescu cunosciintiele cu alte sciintie folositorie. — Astfeliu, — ca se ne provocamu numai la o tiera, in Franci’a in 32.000 cursuri de adulţi (Cours d’adultes), cari suntu înfiinţate singuru numai prin oficiolatele educatiunei publice, in an. 1867, — 829.555 persoane adulte au luatu parte la instrucţiune, si dintre aceştia, respective dintre 357.400 ascultători, cari sau n’au avutu chiaru nici o cualificatiune, séu foarte pucina, — 27.214 au invetiatu numai a ceti, 58.377 a ceti si scrie, er’ 248.435 a ceti, scrie si calculă. Ceialalti séu si-au perfectionatu, séu si-au inmultitu cunosciintiele. Afara de acestea, in Franci’a au mai fostu aproape la 900 cursuri numite „cursuri libere“ (Cours libres) înființate prin societăți. Apoi ceea ce in alta tiéra e posibile pentru ce se nu fia posibile la noi? Ori dara poporulu nostru mai putina capacitate are pentru invetiatura, decatu poporulu din ver’ care alta tiéra. Acest’a o néga resolutu toti, cei ce cunoscu popóarele occidentale. Poporulu din tier’a nóstra chiaru atatu e de intieleptu si capace pentru cultura, precum vercare altulu. Si precum poporeloru din Occidentu li se poate da de preceputu, cumca: nu e rusine a invetiâ si mai tardiu, ci a nu voii a invetiâ, asemenea se poate capacită si poporulu nostru. Au dara invetiatorii nostri se fia mai pucinu pătrunsi de sublim’a chiamare a instructiunei, decatu colegii din Europ’a occidentale? Acésta — fara vatamare — nu se poate presupune despre densii. Si ne luamu voia a crede, cum ca partea cea mai culta si mai avuta a natiunei, intielegandu ponderositatea chiamarei, se va grăbi a promové maretiulu scopu, care prin oferte, care prin însufleţire, cari prin alte midialoce spirituali. Pre unde se afla oameni necultivati — si unde nu suntu de aceștia? este si terenu pentru activitate ; si unde este omu cultu, fia acela barbatu seu femea, acolo nu lipsesce nici cine se invetie. E dreptu, cumca in rondulu prirau suntu chiamati invetiatorii ordinari, că in orele de sér’a, cu deosebire omn’a — se invetie si pre cei adulţi, inse instrucţiunea e o chiamare atatu de nobile, incatu nimenui nu i aduce ruşine, nici chiaru celui mai avutu si nici domnului celui mai mare. Ma le face onoare si celoru mai de frunte. In Anglia, in America nu li ruşine a portă oficiulu de invetiatoriu nici barbatiloru celoru mai de frunte si mai renumiţi in stătu, de au fostu chiaru si miniştri, la lucru dar’ domnitoru si dómneloru pre terenulu acestu nou de activitate! Se nu lasamu in nesciintia pre concetăţenii si confraţii nostrii crescuţi, se nu lasamu fara cunosciintiele cele mai necesarie. Déca nu ne voru îndemnă la acéstea nici iubirea deapropelui, nici fericirea si onoarea patriei, se ne îndemne celu pucinu interesulu nostru propriu. Prin latirea sciintiei se inaltia moralitatea, si se impucinéaza crimele contra siguritatii de persoana si avere. Se nu asteptamu in neactivitate, pana candu sub acțiunea nouei legi va trece totu omulu prin scoala, caci durere, acest’a va fi tardiu, or’ noi n’avemu timpu de perdutu. Ecsistinti’a statului si sustienerea nóstra suntu in legătură cu progresulu nostru spirituale si materiale. La lucru dar’ patriotiloru si patrioteloru! Se infiintiamu mai nainte de toate reuniuni pentru instrucțiunea poporale in toate orasiele si in toate comunele. Se contribuimu si se adunamu pucinii fileri, cari ar fi de trebuința, se fundamu instrucțiunea adultiloru, se fia aceasta instrucțiune regulata, se fia in forma de disertatiune despre unu obiectu seu altulu de interesulu comunu. Statutele primite de reuniunea centrale, si cari se publica mai la vale, se potu luă de cinosura. —