Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-01-15 / nr. 5
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V4 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2l/3 galbini mon. sunatoria. Nr. 5. Amilii WXV Brasiovn 2715 Ianuariu Se prenmnera la postele o. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 or. de fiacare publicare. 1872. MONARCHIC AUSTRO-UNGARICA. Transilvani ’a. Braslovil 26 Ian. 1872. Ne luamu voia a începe cu unu micu, inse interesantu fragmentu dintr’o scrisoare privata a multu devotatului nostru barbatu romanu de înalta pusetiune, care cuprinde aceste: .............„Pe langa aceste amu primitu si in estu anu ca si in anii trecuti una multime de gratulatiuni parte in scrisori parte in telegrame, din toate partile locuite de romani. Aceste au fostu unu balsamu pe anima mea multu sfasiata de cele ce se intempla cu si in națiunea noastra multu cercată................Nu e destulu, ca afara de națiune nu avemu nici unu aparatoriu, nici unu sprijinitoriu, si in sinulu ei se nutrescu óameni de aceia, cari se păru a afla plăcere intruna ruina unica mantuitoria noastra solidaritate, a semena discordia, a nutri neîncrederea, a derima totu ce este folositoriu prosperarei naționali. . . . încrederea, solidaritatea intre noi e prestigiulu natiunei! . . . In asemene stare a lucruriloru, cum se nu simtiu bucuria si plăcere, candu vediu, ca mai este unu numeru frumosu de romani adeverati, cari suntu uniti in cugete si in simţiri, cari ne dau garanţia, ca geniulu, care a sustienutu naţiunea noastra, scapandu-o prin tempestatile atatoru secuii, nu ne va lasa niciodata se perimu.“ sol. — — „Der Osten“ Nr. 3 aduce sub titlulu: „Passivität oder Activität?“ relatarea despre nedumerirea unoru „beri nati lungi“, „parveniţi“, si încordarea loru de a face scisiune si a stirbi, de s’ar pote catu de pucinu din solidaritatea intregei naţiuni romane din Transilvania, care, asia cum e, inca le e pre impuitoria, si pune pre mare pedeca înaintea distrugatoriloru ei, in soldulu si la provocarea carora au esttu năimiții loru cu impetire atatu de brusca, incatu si străinii ii condamna, ca voru a se arunca in bradele dușmanului politicu, candu dau a parasi solidaritatea, fiinduca, cu acesta ajuta a se da cea mai secura lovitura de moarte in politica natiunei, pe care cu traparechiari si scisiuni voru a o cocolosi, ca nici de nume se nu i se mai audia; pre candu asia solidaria, cum e, le impune intru atata, incatu antagonii n’au odihna, pana candu cu orce sacrificia nu voru face celu pucinu uua spărtură in ea si in fortulu drepturiloru politice naţionali, puindu pe argații loru se faca pasi compromitetori de acele drepturi, ca se le póta apoi ignora cu odihna; or’ repretendiendule cu paşii activitatei, se li se póta dice de catra arpadianii strănepoţi, (cum le disera străbunii loru principelui romanu din Banatu Gladu si ducelui bulgariloru Salano, pe cari antaiu ii nebuniseră cu insinuări de amiciţia si fraternitate si cu daruri, tramitendu de ecs. 12 cai la Salano, care primindui fii indata privitu si tractatu ca supusu; si candu -si redica Salano vocea, ca elu e nedependentu, si maghiarii invadiatori sensa din teritoriulu lui, Arpadu ei respunse: Teritoriulu teu e alu nostru, ca l’ainu cumperatu proprietate cu cei 12 cai, de ce ai primitu de dreptu politicu nationale v’ati stersu pe budié, ca ce s’au desfiintiatu in fiinti’a voastra de facta si apoi noi le arau rescumperatu, nu sciţi cu cele 9, ori 12, ori 20 de mii, cari le primirăţi or’ se voru primi, — si asta va fi recompens’a activistiloru, si sclavia politica pentru naţiune! — „Noi marturisimu cu toata sinceritatea“, dice „Osten“, „ca chipulu si modulu, cum voru representantii activitatei a-si elupta opiuiunea, nu ne place nici decatu. Nici 5 crucian nu damu pe patriotismulu oameniloru, cari se potu resolvi a publica cele mai nerusinate pamflete despre barbatii cei mai probati si mai stimati din sinulu natiunei sale, numai pentruca nu se îndupleca la activitate, ca ei.“ „In interesulu concordiei nationali trebuie se ne parea foarte reu, ca a devenitu lucrulu la astfeliu de conflicte. Starea natiunei romane , e astfeliu, incatu trebuie se recomendamu celu mai innaltu gradu de concordia. Din tote partile amenintia peliculele; in asemene momentu a desbina conducătorii (in locuri uni), e cum’a cea mai neertata“ sol. Mai încolo nu -si pote esplica, cum de „Tel. Rom.“, organulu metr., s’a aruncatu in capulu agitatiunei. . . . In fine reimprospeta activistiloru fabul’a vulpoiului, care apromise ursului unu locu cu mnere si lu duse la unu copaciu bortitu, crepatu cu unu icu (gavosdu), ursulu cu sperantia la mnere pasi activu si -si viri capulu in crepatur’a icuita de vulpoiu, care indata ce vediu ursulu intratu in oa, scose iulu, si ursulu remase ferecatu, incatu numai cu versare de sânge se mai potu liberă. Asia voru patio si activistii, voru intra in ferecatura si voru mai castiga catu au castigatu si in 67, quid tunc?! — Toti recomenda disciplina si cointielegere la formarea unei partite nationale compacte si bine disciplinate, ca totu pasulu se fia uniformii si toti ne asecura de resultate bune, deca vomu reraane solidari in concordia. — — Caus’a croata nationale e obiectulu dilei in toata monarchi’a. Ea s’a facutu si mai serioasa cu interpelatiunea dep. Miletics in camera Ungariei, care cere respunsu la actulu celu fara ecsemplu, la surprindietori la disolvere a dietei croate, indata la inceputu, numindu acestu actu fortia neaudita. Schmerling si Belcredi au disolvitu dietele celu pucinu după ce le au ascultatu adresele, inse regimulu maghiaru incungiura chiaru si umbr’a dreptatei“. Si mai adaugandu si invective asupra ministriloru, cari au luatu parte in caus’a paduriloru confiniarie, pretinse una dieta ad hoc pentru confiniele militari inca nedesmilitarisati, că se-si esprime vointi’a despre viitoriulu loru. Min. Lonyay in respunsu descrise tendentiele de dreptu de statu agitatorie ale slaviloru medinali si la fine in touu iritatu dice: „Asta se si-o însemne pe viitoriu, ca regimulu va combate tóate instiintiele îndreptate in contra coroanei sau a intregitatei coroanei St. Stefanu cu toata poterea si forti’a sa.* Ceea ce cas’a o primi cu aplause neîncetate. — — In Serbi’a inca dedera maghiarii do una fantoma, ce nu i lasa se odihneasca. Dinrn. némtiu „Deutsche Ztg.“ din 16 din Belgradu relata, ea in 13, fiindu representantii poteriloru străine la gratulare de anu nou principelui Milan, consululu maghiaru Beniaminu Kállay avu conducerea. Principele Serbiei in respunsu sulevâ si visit’a sa făcută ziarului Rusiei, accentuandu bunele relatiuni ale Serbiei cu Rusi’a, aparatori’a potenta a marei ,alta familie slavice. Acesta vorba sunt e cu deosebire pe Kállay, cu maghiaru, si după acésta avu cu dd. Blasnavac si Ristic conferintia, despre a cărei resultatu inse nu ne re feresce nemica diurnalulu. — Din statele latine se ivesesce una aurora cu ziubetu fermecatoriu catra unu federalismu alu rasei latine, intre cari diurnalulu italianu federalu, araimera si Daco-Romania, deducandu in articule pipăite necesitatea acestui federalismu atatu din punctulu cumpanei drepte europene, catu si din punctulu conservatiunei elementului latinu facia cu elementulu germanu si celu slavu. Ideele produse se prefăcu cu tempu in realitati. — Cestiunea limbeloru sub absolutismulu militariu in comparațiune cu cea de sub absolutismulu parlamentariu. Domnule Redactorul Precum bene vedi, de cateva dile incoace in cestiunea limbeloru patriei s’a reinceputu una alta cérta curioasa intre diariele locali „Kronstudter Zeitung“ si „Nemere“ celu secuiescu. Cea mai de aproape ocasiune la cért’a aceasta se lua dela impregiurarea, ca după ce se infiintia tribunalulu celu nou regescu, „Nemere“ pretense ca in acela se decurgă toate lucrările in limb’a maghiara, candu din contra sasi! 'o’ieson »tiené de usulu vechiu, adica de limb’a nemtiasca, pentru ca ei ti-o spunu verde, ca ei considera atatu acestu municipiu, adica Brasiovulu, catu si districtulu seu, ca de nationalitate politica sasasca. „Nemere“ se provoca la legea noua unguresca, din contra „Kr. Ztg.“ se tiene cu mani cu puiere de dreptulu seu istoricu si de usulu vechiu. Se spune ca si in sinulu acestui tribunalu de aici discusiunea este mare. Dta ca publicistu vei fi sciendu despre acestu lucru mai multe, era eu ca industriariu sciu numai atata catu aflu din foile publice, candu amu tempu se frundiarescu prin ele, si apoi reflectezu din tempu in tempu, ca are ce s’ar alege de mine, candu in asemenea impregiurari m’ar bate Ddieu, ca se amu vreunu procesu pe la tribunale de acele, pe unde domnesce cartea pentru limba, câ in una mica Babilonia; dara inca deca mi s’ar intempla, ca nici unu judecatoriu se nu -mi cunósca limb’a mea nationale, in care -mi portu tóate afacerile mele si vreo 14 cârti de computuri, de dare si avere. Vediu, ca dta ai ignoratu pana acum acestu casu speciale (de eh. R.). Eu inse te rogu câ se nu’tu mai ignoredi. Nu -ti ceru câ se te amesteci si dta in cart’a celoru doi, pentru câ se nu o poti câ celu din fabula, se vedi in una buna demanati’a impacati si apoi facundu-te claia preste gramada intre pumni si ghiolduri; -ti ceru inse câ se urmaresci si dta acestu procesu intru toate stadiele, in care va ajunge elu. Baga bene de seama, ca pre catu audiu eu, acela se si afla pe cale primare catra Pestea insusu. Mai adauge, ca noi in transactiunile nóastre de toate dilele nu avemu a face numai cu Iuonu, ci si cu Hanes, cu Michel, cu Jancsi si cu Pista. Gubernulu absolutisticu alu celoru 10 ani si celu semiconstitutionale de 5 ani inca se ocupase multu cu cestiunea limbeloru din imperiu, apoi in specie cu a celoru din Transilvani’a. Cu respectu la Transilvani’a esisera din tempu in tempu cateva