Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-11-25 / nr. 92
1. Ua introductiune generale, in care se vom stabili prin esemple trase atatu din limba propria, catu si din alte limbe, mai vertosu din limbele clasice si surori cu a nostra, diversele relatiuni in cari se potu pune conceptele spre enuntiarea cugetarilor, stabilindu-se totu-d’ua-data si terminologi’a sintactica cea mai buna, ce s’aru pute da după cele mai noue lucrări gramaticali. 2. Sintasea speciale a limbei romanesci, in care se desvolta in detaliu toate modurile de espresiune a fia-careia din relatiunile stabilite in partea generale, cautandu se se dea pentru fia-care modu de espresiune esemple numeroase atatu din limba popomra, catu si din cărțile noastre cele mai bine scrise, vechi sau noue, producandu-se la fia-care modu de espresiune a unei relatiuni sintactice si idiotismulu limbei, alaturandu-se fia-care din aceste forma de espresiune cu cele analoge limbe, mai alesu romanesci, cautandu in fine pe d’una parte se se alega mai corecte d espresiuni, oru pe d’alta parte se se puna in vedere solecismii si frasele neadmisibile in limba noastra. 3. Topica romanesca, in care se va stabili pe d’una parte care este constructiunea romana comuna, ora pe de alta se vor areta abaterile de acesta constructiune punendu-se in lumina, prin esemple indestulatoare, necesitățile de espresiune din cari născu inversiunile constructiunii comune. 4. Regulele detaliate de ortografie, cum si de punctuatiune. 5. Unu conspectu istoricu alu diverseloru rase, prin cari a trecutu limba romanesca si sintasea ei, pentru ca din acesta se se traga conclusiuni asupra calitatiloru generale ale frasei romanesci. Acestu conspectu ense nu se cere de rigore, ci se lasa in voia concurintiloru. II. Conditiunile concursului suntu: 1. Marimea opului are se fia celu putinu de 20 cele tipărite in octavu mare cu litere garmentu. 2. Termenulu, pusu candu manuscriptele concurintiloru au se fia tramise societăți, este 10 Iuliu, 1873. Manuscriptele venite in urma acestui termenu nu se voru lua in consideratiune. • 3. Manuscriptele voru fi scrise in modu legibile, de mana străină, paginate si legate in fasciculu. Pe pagine antaiu voru purta una devisa in veri ce limba, scrisa de asemenea cu mana străină. Aceasi devisa se va scrie si p’unu plicu sigilatu fara initialele autorelui, in care plicu se va afla inchisa numele concurentelui. 4. Manuscriptele se voru cerceta si judeca de secțiunea filologica, care va propune societății academica, in siedintia plenara, primirea aceluia din operare, care va satisface programei. Manuscriptele respinse se voru păstră in archivulu societății, pene ce se voru reclama de autorii loru, alu carora nimeni remanu necunoscute fiinduca plicurile ce le voru coprinde nu se voru deschide. 5. Premiulu destinatu pen. lucrarea care va atinge ,afectiunea va fi de 400 de galbeni. Suntu ense destinate anca doue premii, unulu de 200 galbeni si altulu de 100 de galbeni, in favoarea aceloru concurinti, cari s’aru apropia de perfectiune ceruta.“ Presidinte, N. Kretiulescu. Secretarii generale, V. A. Urechia. (Ya unna.) Varagau 14 Noembre 1872. Onorata redactiune! Dupace ca asociatiunile si reuniunile, cu scopuri filantropice au fostu, suntu si voru fi cele mai eficace arme in contra intunerecului, si totu atatea midiloce din cele mai sigure spre a destepta pre una naţiune din somnulu celu adencu — nu poate fi sufletu de romanu adeveratu, care se in salte in anim’a s’a de bucurie, atunci candu vede, sau numai aude, ca natiunea noastra pe di ce merge se provede cu asemenea arme. — Numai durere! ca si acum se afla unii, cari asemenea arme le folosescu pentru egoisticele sale interese private. D. Grigorie Vitéz din Teaca in Nr. 80 alui Gazetei“, cu dto Teaca 19/10 1872, in ultimele trii linie ale scrisórei sale dice: „Impucinandunise lucrulu câmpului vomu arangia unu Parastasu in beserica din comuna Pinticu după spiritulu nemuritoriului Avramu lancu“, fórte frumosu si de doritul ca ce sum convinsu, ca pro coronide, aceli parastasu va fi impreunatu cu vre unu scopu filantropicu. Pentru ca cele mai susu disesele documentediu, voi descrie — catu saru poto de pe scurtu, una istoricra, cu fapta complinită. — In anu 1863 D. Grigoriu Vitéz — ca unu nationalistu si romanu devotatu, după cum place a se subscrie in articli, asterne preotimei romane din tractulu protoppescu alu Faragaului unu planu, care era: — se ne radicamu in Blasiu unu casa — sub nume de Convictu — pentru incortelarea studintiloru din tractulu respectivu, si aceasta prin oferte benevole. Acestu planu s’a primitu si spre alu potu realisu s’a arangiatu in beseric’a din comun’a Pinticu unu Parastasu in memori’a laureatului odiniora poetu nationalu Andreiu Muresianu — unde acelu planu s’a primitu de catra toti cei de facla: preoţi, docenți si mireni — cu acea espressa conditiune, cu susu amintit’a cassa se se realisese — după cum in cal’a de contribuire sta, inca in an. 1864 1 Septembre. — Aici avendu D. Grigorie Vitéz una plenipotintia făurită după stilulu celu misteriosu alu domniisale, se -si obtrude de manipulante preste acelu fondu — acea i se si subscrie de catra cei de facie, de unde preotimea reintorcanduse pe acasa, comunica acelu salutariu planu cu poporulu, indemnandulu se acurga la contribuiri. — Urmeadia subscrierile la contribuiri — se fi vediutu emulatiune la subscrieri — s’a subscrisu peste 2 mii di doue mii de fi. v. a., sau subscrisu la acelu fondu — pote se fie incursu si mai multu, ca ce din Romani’a nu neau aratatu se fia primitu ceva — ce e cu anevoia de credintu — subscrierile s’au efeptuitu la judecat’a singularia din Teaca totu cu protocoale de impaciuire. — Din casa in anulu urmatoriu 1864 giuruiu acesta au fostu cercetatu de una ghiada asia de infricosiata, incatu bietii oameni lipsiti de toata colectia câmpului, nu au potutu respunde contribuirile subscrise pe terminu prefiptu. — deci D. Grigorie Vitéz — au inceputu cu esecutiuni ne mai audite incontra contribuentiloru — in catu de e una vidua pentru unu apromisu de 10 oua in 10 cr. computate a fostu esecutata de 10 ori 10 cr. — la preotulu din Boitia iau luatu doi boi din jugu si iau licitatu, din care causa au si urmatu mórtea sermanului preotu betranu la 70 ani, — de aceste exemple s’aru potu numera sute, inse pentru angustimea spaciului de marginescu cu acestea doua. — După acea D. Grigorie Vitéz adunandu banii seraciloru — prin aceasta maestria iscusita — au disolvatu comitetulu, si ne mai voindu a sei de cineva, au datu banii imprumutu — pe numele seu propriu — cu percente ne mai audite — 120 fl. camata, după 10o — si asia pana in presentu folosesce acea suma de bani, nevrendu a face cas’a amentita. Dupace ca subscrisulu cu contribuentu de 105 fl. v. a. la acelu fondu — cu cati contribuenti am comunicatu acea, ca: »se damu acelu fondu pe sam’a Academii romane“ toti au consimtitu, si au aflatu de bunu acea. — Deci D. Grigorie Vitéz audi ce dicu contribuentii? Acelu fondu ca proprietate străină, seu naționala, nu esti in dreptu de alu mai folosi, ci tu da la Academi’a romana, din preuna cu consemnarea contribuentiloru spre publicare, ca asia barem din parte se te speli de acea macula, inse mai antaiu se -ti dai socata preste manipularea acestui fondu, inaintea unui comitetu, alesu ad hoc din, si prin contribuenti. La casu, candu cineva din contribuenti s’aru contrariu la aceasta provocare — este rogatu a se insinua prin acestu organu alu publicitatei romane in tempu de 30 de dile. Apoi Die Vitez! puneți poft’a in cuiu de a mai scoate bani din acestu tractu protopopescu, ca ce pasatulu dumnitale au arsu budiele giurului acestuia, in catu preotimea nu e in stare a scoate dela popom nici unu fileriu charitativu sau altu ceva pentru scopuri filantropice — ca dicu catra preoti »nu ne veti mai insiela — ca neati insielatu cu Vitez din Teeca, de neau mancatu banii. — Parastasu va arangiu preotimea, era cu D-ta nu voimu a ave altu amestecu. Theodoru Popum. p. parocu romanu in Faragau — cu contribuentu, si in loc incredintiatu de catra mai multi contribuenti, in sinodulu ppopescu adunati in corn. Socolu. B e r 1 i n u, 28 Noembre. — Diamele oficiali accentueaza ca nici cele-lalte puteri străine, nici Germania nu se voru amesteca ’n luptele de partite din Francia. Inse din scrisori’a lui Bismark catra Thiers publica diurnalele regimului, ca pe suptu mana s’au facutu cointielegeri cu majoritatea monarchica din Versailles, si Berlinulu e aplecatu ai inainta planele, nu se poarta frica, ca tocma aceasta va strica monarchistiloru franci. Germanii cu deosebire, doar’ si toata Europa, ca toate partile ei, petrecu cu cea mai atientita si mai încordata atențiune toate mișcările, ce se petrecu in Versailles intre republicani si monarchisti, si acum, candu Thiers a enunciatu in mesagiulu seu si in adunare, ca numai form’a republicana conservatrice de gubernare e posibila pentru francia, nu i tiene loculu pe monarchistii lumii, ca intr o buna dominatia se voru vedé republicani federali, de aici amesteculu si p’and’a. — — V n rietai 1* IVecrologU. Gregoriu Mihailasiu supratenente c. r. iu pensiune si jude primariu alu opidului Naseudu, repausu in Domnulu in 30 Nov. după unu morbu scurtu numai de 15 dile in alu 66-lea alu vietiei, lasandu in doliu pre soci’a vietiei sele d. Francisca, pre fii: Carolu capitanu c. r. in pensiune si Iosifu, magistru postale, pe fiica sa Antonia, maritata Cosma Anca, directoriu alu scoaleloru normali din Naseudu; pre nepotii sei: Victoru, Emilia, Paulina, Maria, Alesandru si Berta Mihailasiu, Corneliu si Constantia Anca; pre fratii sei: Ignatiu si Artemiu, pre sor’a sa Marina, precum si pre nepotulu seu de frate Franciscu Mihailasiu c. r. capitanu de gendarmeria. — Remasitiele sale pamentesci se voru astruca in cimiteriulu gr. cat. luni in 2 Decembre la 2 ore după amediu. — Fa-i tieren’a usiara! — Atlante non, titulatu: »Ribáry-Féle földrajzi kis Atlasz* aparu in Pest’a si se afla cu 80 cf. de vendutu la »Eggenberger-féle akad. könyvkereskedés* ad. la libreri’a academica Eggenberger in Pest’a »Hoffmann si Molnár*. Atlantele e in limb’a maghiara bine si foarte distinctu expresu pentru scólele poporali, industriali si de dumineca, cuprinde hemisferele: Europ’a, Asi’a, Afric’a, Americ’a de nordu si sud, Australi’a, Ungari’a, Austro-Ungari’a si Germani’a si inca in Ungari’a si comitatele cu colori deosebite. D. Molnár cu patriotii buni se face atentii, ca se scoata una editiune a acestui Atlante in limb’a romana, cace cu acela va ave concurau mare de cumpărători, fienduca poporulu romanu numai in limb’a lui naţionala poate si vre a se instrui, si rari sunt citori in maghiara, in scoli mai inalte, cari trecură preste urgent’a necesitate de atlante. Cu unu pretiu atatu de eftinu inse tradusu pe romania s’ar’ trece in mii de exemplaria, intocma cum s’ar’ exploata si cele din Romani’a, candu ar’ fi mai eftine, precum si chartele d. Eugenie Bordeaux, cari se afla pe romanesce dar’ cu pretiu susu de 4—5—6 fl. si cari tóte sunt cumpărate de d. I. E. Tieranu comerciante in Temisioara, unde se afla si globuri rom cu 7 fl. 50 cr., si cu compasii cu 16 fl. Eftinatatea va aduce mai mare castigu si facanduse editiunea mai mare pretiulu se poate scade, ca se devină in stare si seracii a si le procura. Ecea ca maghiarii pote ave ada, numai cu 80 cr. Asociatiunea se intenesca asia ceva! — — — In gimnasiale r. si gr. cat. din Ardealu in an scol. 1871/2 au studiatu 2021 tineri, 1901 rom. cat. 664 gr. cat. 256 gr. orient. 29 arm. cat. 9 luter. 48 ref. 1 unitariu si 13 israeliti. După naționalitate: 927 ung., 913 romani, 104 germani, 68 arm., 9 jidani. Numerulu scolariloru in an. scol. 1860/70 a fost 2300, in 1870/71 au fost 2224, au scadiutu deci in trei ani 270 scolar’i Discursu publicu. (Capetu.) Cine cunosce numai catu de pucinu istori’a acestui gimnasiu, cu ce greutati si jertfe s’a ridicatu elu, acela nu pote din destulu se se mire de Zelulu si staruinti’a braviloru intemeiatori. Dara fratiloru, pe catu a fostu de mare zelulu si jertfirea loru pentru binele de obsce, pre atat’a de mare a fostu nerecunoscinti’a unei parti însemnate a poporului nostru de aici, catra acei bravi intemeitori. Foarte multi părinți de familia de aicea nu au intielesu binele facutu de ei, decatu in mesura prea neînsemnata. Pentru ca daca l’aru fi in-