Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-06-03 / nr. 43
de suflete trei delegați, cele dela 1500—2000 trametu patru delegați, si asia mai departe. §11. In fiacare comuna besericeasca parochulu si curatoratulu conscrie pre cei indereptatiti la alegerea delegatiloru. § 12. Acestia — indereptatitii — se intrunescu in diu’a desemnata sub presidiulu protopopului sau a plenipoteotiatului seu, si indeplenescu actulu alegerei, votandu fiacare pentru atatia individi, cati delegati are se trametia comuna aceea. § 13. Votisarea prin aclamatiune nu este iertata. § 14. Delegatulu va fi provediutu cu credentionali suscrise de presiedentele, de curatoriulu primariu si notariulu curatoratului, si sigilate cu sigilulu parochiei. § 15. Delegatii intruniti la tempulu seu in loculu prefiptu, sub presidiulu comisariului respective innainte de toate alegu unu notariu si doi scrutători, sub a caroru controla se face votisarea. Alesii suntu cei ce voru întruni in sene majoritate de votare absoluta. Acestia după terminarea actului de alegere se voru provedé cu credentionali suscrise si sigilate de comisariu scrutatoriu si de notariulu respectivu. § 16. Corpurele professorali din Blasiu, Naseudu—Gherl’a si Beiusiu—Orade voru alege cate doi deputati, cari asisderea se alegu in intielesulu §§loru de mai susu. § 17. Protocolulu actului alegerei dusu de notariulu ad hoc va fi asisderea suscrisu de presiedentele si de notariulu. Comissariulu la tempulu seu va asterne acestu protocolu la scaunulu metropolitans A. CONSPECTULU cercureloru electorali in archidieces’a de Alb’a- Iuli’a—Fagarasiu. Cerculu I. Eparchi'aAlbei-Iulie cu 11820suflete Aniudului » 85649 V) Bistrei * 110979 Cerculu II. Eparchi’aBlasiului cu 10312 suflete Armeniloru „ 59019 9 Bagaului , 69599 9 Cutului , 86949 Cerculu III. Eparchi’aCichendealului cu 4770 suflete Ibasfalaului g 54539 Mediasiului „ 91949 n Sibiiului „ 129949 Cerculu IV. Vicariatulu Fagarasiului cu 29045 suflete 1 29045 Cerculu V. Cerculu VI. Eparchi’aLudosiului cu 7030 suflete Ostorheiului „ 115879 n Pogacevei , 104199 ** Vaidacutei , 45389 Cerculu VII. Eparchi’aGiurgeului cu 17249suflete Odorheliului » 23309 Trei-Scauneloru * 27969 Cerculu VIII. Eparchi’aFaragaului cu 12077 suflete n Reginului „ 153669 Cerculu IX. Eparchi’aCatinei cu 3822 suflete Costocnei „ 87819 Palatcei » 109199 9 S. Martinului , 104789 Cerculu X. Eparchi’a Clusiului cu 20242 suflete , Dersiei 8781 „ 31481 35693 22375 27443 34000 29023 Eparchi’aAlecusiului cu 4228 suflete Biei * 132529 Iernotului „ 77029 Sionfalaului „ 48209 , Uiorei „ 66719 31866 32411 33574 Cerculu XI. Eparchi’a Margaului cu 9841 suflete „ Milvanului „ 8162 „ „ Morlacei „ 8162 „ 34071 26165 Cerculu XII. Eparchi’a Ariesiului cu 5997 suflete ,, Beiului ,, 10618 „ „ Pociagai „ 6730 „ , Turdei „ 10726 , SSrasiOVU 14 Iuniu n. 1873. Pe lânga cele însirate mai susu cu mare bucuria impartesimu, ca congressulu scolasticu archidiecesaru din Blasiu a adoptatu principiulu, celu unicu salutariu, principiulu reclamatu de prosperarea incordariloru la aventarea in cultura cu poteri unite, principiulu de a se infientia scóle romane comune sau paritetice in comunele romane amestecate, unde neci romanii uniti cu beseric’a Romei, neci romanii gr. orientali nu se afla in stare a -si sustiene scóla correspundiatoria cerintteloru necessitatii culturii si a luminării, cum se adoptaseră si in congressulu rom. din Sibiiu. Acesta adoptare de principiulu celu mai salutariu pentru noi toti romanii in ambele congresse, e unu semnu caracteristicu alu progressului deșteptării, e una victoria a convictiuniloru mintii sanetose, luminate prin tristele experientie din trecutu, victoria a sângelui fratiescu si a ratiunei in contra dusmaniloru imparechietori si a perfideloru loru uneltiri, e si unu precalculu mantuitoriu, candu fructele salutarie, ce potu pune unitele poteri ale romaniloru de ambele confessiuni pe altabulu sacrificiatoru scolari, s’au asiediatu cu unanimitatea congressului in cumpan’a intieleptiunei si a maturitatii simtiului nationale, in cumpan’a cea de diamantu a existintii vietii nóastre nationali prin cultura nationale cu poteri unite si readunate. Criticele impregiurari de facta ce ne amenintia nationalitatea si cerintiele cele mai imperative, pe care le cere fericirea de pericula si conservarea existintii noastre prin cultura nationale, ni se arboriza pe di ce merge totu mai cu impetuositate, inse, ca acestu principiu de fratiasca si împrumutata conlucrare la cultura lu vedemu adoptatu din partea ambeloru congresse din Sibiiu si Blasiu, ne ridica si solideza sperantiele la unu viitoriu mai putinu exspusu. Gratia Ddieului parintiloru nostri, gratia simtiului sanetosu alu fratiioru de unu sânge, care nu se poate face apa. Se credemu, ca in acestu semnu vomu viua prosperandu, numai capetele besericesci se fia fidele acestui principiu salvatoriu, asia se le ajute tatalu din ceru — cu sasii aci, inse acei’a e mai multu de cl. 3-a si a 2-a si pucinu de l-a, pre candu sasii ce mai au, au mai multu totu in el. la si pre acesta, dau dare mai mare, pana atunci pana candu proni’a divina va aduce, ca se poata rescumpera romanulu si acést’a, acést’a nu e departe incatu se nu o vedemu si unii din noi cei mai oitei; si atunci ne va sierbi si noue de invetiui ceea ce făcu intrigii noștri cu noi de presente; mai departe: ce ne are din economii nostrii dare de venite? neci unulu, fara au sasii profesionisti, si asia acestia acuma, desi n'au, altulu neci unu pamentu totu pate tiene vite in campu pre pamentulu bietului romanu ale cărui vite mugescu flamande in staulu! avemu streini cu gramad’a la drumulu feratu cari dau foarte multa dare de venite, si ei se tiena vite pre pamentulu nostru, pr’ romanulu mostenu, carele a portatu toate greutățile, a deresu drumurile, a pardositu orasiulu a redicatu podurile si cate toate, acuma se se uite cu mila cumu altului rade comparate cu multa sudare! Dreptate, dreptate unde esti? Teamu cautatu in anulu trecutu la ministeriu si teamu aflatu, dar’ nu mai provisoriu si acuma or’ te pierduramu, caci ce nu potu străbate vitregii noștri candu se punu umeru la tieru? Vomu caută era dereptatea, dar’ pana candu noi intre noi suntemu partite sfasiate in 3—4 parti toti apucamu pre atatea caii pana candu se voru convenge pre cene.............ca e de lipsa nu se ne imparechieze si se puna intrige eterne intre noi, ci se ne infratiasca in concordia inse nu pre cumu sciu ei ci pre cumu scimu noi! Noutati alte pre aci nu avemu de catu ca in dilele trecute se sinucisera 3 persone aci totu sasi din locu, si anume una muiere s’a spendiuratu, unu june s’a impuscatu, unu barbatu de vr’o 37 ani or’ s’a spendiuratu lasandu după elu muiere si 4 prunci. Căușele fura parte beti’a, parte seraci’a si desperarea. O Dómne! daca s’ar’ spendiură toti cati suntu beţivi, desperaţi si datori, dieu fórte pucinu ar’ mai remane in lume Coresp. Rupe (Cohalmu). Maiu 1873. (Capetu din nr. 41.) Cele mai multe comunităţi nu umbla după statutulu agrariu alu universitatei din causa, ca in comunele simple si sasii ca si romanii traiescu din economia si deca acei’a pentru acesti’a ar’ cercă ore care regulare, reforma in pasionarea vitelorusi strica si insisi loru ca si romaniloru; alta e inse in orasia, unde sasii suntu mai toti profesionisti si fara vite, cace acesti’a după ce vedu ca profesiunea le merge camu reu de presente, pre candu de alta parte romanulu cresce vite frumóse pre mosi’a, ce ei sasii le-au vendut’a acestor’a, asia nu ’si potu vedé prapasti’a apropianduse, ci ar’ dori se cada pre cumu romanii in ea, asia se apuca sasii nostri din opidulu Rupe (Cohalmu) — se vorbescu speciale, — si că cei la ce de multu, inaante cu multu de statutulu universitatei au totu planuitu la statute, pre cari inse tate li le-au nulificatu fostul gubernu asia, cumca lasati pre statutulu universitatei santionatu de ministeriulu maghiaru de agricultura, că cei mai setosi de atari statute, se apucara si croira unu statutu opidamu pentru referintele agrarie după norma de dare a pamentului si si a venitului personale; acum’a poftimu cati romani dau suma mare dare de pamentu după care are se tiena atatea capete de vite de cate are lipsa? fórte pucini, pentru ca desi — precumu scimu —, noi romanii avemu pamentu de pasiune mai multu Itali’a. Presentarea coroanei civice principelui Amedeu. Cetimu in gazzetta de Torino“ de la 3 Iuniu a. c. nr. 151: gAstadi la or’a 1 si 1/2 după amiédia, alteti’a sa regale ducele de Aosta, benevol a primi deputatiunea, care-i oferi coroan’a civica, făcută prin subscriptiune populare de cate 5 bani (2 cr.) deschisa in colonele diurnalului nostru. Deputatiunea eră compusa din conti marchisi, cavaleri, senatori, deputati, primari, redactori, profesori s. a. cetatiani in numeru de 20, sub conducerea primăriului din Turinu, contele Felice Rignon. Mai înainte de presentarea fiacarui membru alu deputatiunei făcută de contele Rignon principelui de Aosta, deputatulu Michelini predandu principelui Albumuk, ce contienea list’a cu numele subscribentiloru, a pronunciatu acestu discursu. Maiestate i greal’a si generos’a vostra purtare in Spani’a, acceptarea gravei si neplăcutei sarcine, si depunerea ei candu ati vediutu ca, fara culp’a vostra, nu poteti operă benele acelei naţiuni, desceptara pretutindeni o viua admiratiune, care fu si este mai mare in Itali’a, ce tiene totu-deaun’a cu afecţiune ochii cintiti spre cas’a de Savoia, care se pote dice unic’a ce a soiutu identifică interesele sale cu ale natiunei. * Pentru universalitatea sa acesta simpatia de reverintia se pote cumperă cu aceea, pre care o manifestă in aceste dile Italia pentru Alexandru Manzoni“ *). aDe acea simpathia nu pote remane străină Gazzettei di Torino, care pentru adeveratulu interresu alu Datiunei sorori si pentru a stringe legaturile ce o unescu cu Itali’a, precumu si pentru mantienerea in Europ’a a prestigiului monarchiei constitutionali, aprobase si sustienuse candidatur’a vostra la tronulu Iberici.“ gGazzetta di Torino, Care a urmaritu pasu cu pasu, dandu-ne comptu esactu, despre intrerept’a si curagios’a vostra purtare in Spani’a, a recunos *) Unu mare poetu si literatu italianu repausatu dilele aceste, in Milano.