Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-11-25 / nr. 90
Gazet’a ese de 2 ori: Joia si Dumineca, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretialu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu aduVs galbini mon. amatoria. Anniu XXIV. se prenumera la postele c. si r., 61 pe la DD, corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare publicare. Nr. 90. Brasiovu 7 Decembre 25 Novembre 1873. Brasiovu 6 Decembre n. 1873. Incepemu cu „ordinulu catra armata,* pe carelu emisa Mai. S’a cu occasiunea jubileului, si care suna asia: „Astadi se inchia unu patrariu de anu alu Domniei Mele intre manifestările ce’mi cadu la anima. Multe si dificile lupte cadu in epoc’a acesta, in cari armat’a si marin’a mea a datu dovedi strălucite de virtute eroica si de credentia neclatita. E dorinti’a mea a distinge cu onóare pe multi fiacare de orce charge si insusime, care a luatu parte in resbelele din timpulu acesta, prin unu semnu visibilu. Deci am decisu a funda unu medalionu commemorativu, pentru a cărui executare si impartire la cei cu dreptu emitu Statutele si mandatele. Vienna 2 Decembre 1873. FRANCISCU IOSIFU m. p.* Prin una scrisore de mana ordoneza Mai. Sa agratiarea celoru, ce se afla in pedeapsa sau incriminati pentru lesiunea de Maiestate din toata Cislaitani’a. Dela Sibiiu 2 Decembre 1873. Diu’a de astadi® Decembre, di epocale, candu se implinescu 15 ani, va sedica unu patrariu de secolu, dela suirea pre tronu a Maiestatiei Sale, prea bunului nostru imperatu si rege, o serbaramu si noi cu cea mai caldurosa pietate. Pre la 8 — 10 ore înainte de amiedi, tienenduse in beserica parochiale gr. cath. de catra respectivulu parochu, servitiu divinu, cu unu cugetu si o anema, inaltiaramu rogatiuni la altariulu celui Atotupotente pentru indelung’a vietia, sanetate, bunăstarea si glorioasa domnire a Sacratissimei Sale Maiestati c. r. Apostolice si pentru intreg’a august’a Casa domnitaria. După finirea servitiului divina, se cetiră cu toata pietatea, indatenatele rogatiuni dela Lithia. La seminariulu romanu gr. or. se serbi prescr’a si cu illuminatiune, or’, deminati’a de 2 Dec. fu semnalisata cu 101 desiertari de tunuri din partea artileriei si sub pontificarea P. on. d. ass. cons. Petru Badila s’a tienutu cultu divinu serbatorescu. In Blasiu s’a serbatu asemene, si petutindenea prin communele confessionali. Naţiunea romana ca atare inse a fostu impedecata dela felicitare spontanea de stapanii di lei? Se poate năduşi si virtutea? Una correspondintia orig. din Alb’a-Iuli’a 1 Dec. in „Herm. Zeit.“ nr. 286 din 4 Dec. reporta despre acesta impedecare, ca „Conferinti’a romaniloru conchiamata prin d. Axentie Severu la Alba-Iulia nu s’a potutu tiené. A concursu inse in fapta unu numeru mare de romani foști invitați spre a aduce omagialele felicitări regelui la jubileulu de 2 Dec. In 29 era multi adunați si Axentie face aratare in persoana la politi’a locale, ca se tramita indatinatulu commissariu la conferintia politi’a l’amanatu la primariulu comunei, care nefiendu presentu, se telegrafii, la Aiudu la coritele supremu alu Orasiului Danielu Török, dela care se primi respunsu, ca intentionat’a consultare e oprita (?) chiaru si din causa, ca concessiunea s’a cerutu numai prin vorba. Asemenea se denega (?) deschiderea besericei gr. or. pentru tienerea conferinţă si asia romanii adunaţi se imprasciara. „In 30 isvori din tote partile una mulţime impuntoria romani pe piatra, cărei neci prin minte nui trăsnea, ca conferinti’a ar’ fi oprita. „Aspectulu massei de poporu face rea impressiune. Intr’acea vine corn. Török acasa, chiama pe Axentie la sene si in fine se exprimă, ca nu e contra tienerii conferință , — inse era prea tardiu, ca ce intelliginti’a romana se depertase si dlui „Axentie nui remase alta, decatu se se adreseze catra mass’a poporului romanu, cumca nu se poate tine adunarea dorita, pentruca fu oprita. Ce impressiune va fi facutu acesta desamagire la poporu nu se sei, inse impregiurarea „ca poporulu se departa in toata linistea, dovedi ori progressulu in cultura alu poporului romanu, ori impregiurarea, ca se lasa a fi condusu si adi intocma de lesne, ca si înainte de acésta cu 25 ani. Noi voimu se speramu cea d’antaia.“ Dice toate aceste corr. lui „H. Zig.“ Virtus repulsae nescia sordidae Intaminatis fulget honoribus, dice strabunulu Horatiu. Adressa de felicitatiune tramisa de sinodulu electorale alu diecesei rom. Aradane la Mai. Sa la celebrarea jubileului de 2 Dec. 1873. Majestate ces. reg. Apostolica Domne Progratiose! Sinodulu diecesei romane gr. or. aradane coadunata pentru alegere de episcopii cu însufletire si deplina bucuria se folosesce de ocasiunea a-si aduce cu cea mai profunda supunere omagiele sale sincere naintea Preinaltului Tronu la celebrarea jubileului de 25 ani dela începerea progratioasei domniri a Maiestatii Tale. Biserica noastra ortodocsa si națiunea romana in toti timpii pastrandu cea mai sincrea fidelitate si loialitate eredita dela strămoșii sei — catra Preinaltulu Tronu si Dinastia, grabesce si sinodulu presinte a Te incredintia pre Maiestatea Ta despre cea mai loiala devotiune si alipire a sa la Preinaltulu Tronu alu Maiestatii Tale, esprimendu-Ti totuodata multiemit’a cea mai profunda cu acelui Domnitoriu Pregratiosu, care cunoscandu suferintiele secularie ale bisericei noastre, Te-ai induratu a ni reda autonomi’a noastra bisericeasca de a careia bunetate ne folosimu chiaru in momentulu presiute, alegandu-ni pre episcopulu nostru, — si carea si afla cea mai firma garanția in sentiemintele constituționali, in bunetatea animei si in amaarea parinteasca a Maiestatii Tale facia de biseric’a si natiunea nóastra. De Atotputintele, ca popoarele de sub blandulu sceptru alu Maiestatii Tale sa se bucure inca intr’unu lungu siru de ani de bunetatile domniiei Maestatii Tale precum si Maiestatea Ta de fericirea si fidelitatea popoareloru sale. Din siedinti’a sinodului eparchialu estraordinariu tienuta in Aradu, la 12/24. Noembre, 1873. Ai Maiestatei Tale, pururea credintiosi supusi. Sinodulu eparchiei greco-orientali romane aradane. Acésta adressa compusa de membrii comissiunei alése de adunare, dd. V. Babesiu, Dem. Bonciu, I. P. Desseanu si Parteniu Cosma, conformu condusului adunară respective o duse una deputatiune alesa din partea presidiului adunară, Exc. Sa Pro-!copiu Ivacicoviciu. In capital’aJngariei se serbâ jubileulu suitei pe trenu a Mai. Sale cu toata solemnitatea: — Deputatiunile gratulatorie, se apropiara de tronu in ordinea urmatoria: Generalii si officialii pretoriali ai miliţiei tierii (honvedi) conduşi de supracomandantulu Archiducele Joseph; apoi ministrii conduşi de m. presied. Szlávy, cas’a de susu de prés. Georgiu Mailáth, cas’a de dipsu de presied. Bittó, deputatiunea dietei croate de vice-presiedint. Zsivkovics. Confessiunile, cea rom. cath. condusa de pr. primate, cea reformata si evangelica de capeteniele loru si audita dela monarcu, ca deplina loru libertate e prin lege asecurata si desvoltarea respectiva va fi obiectulu ingrigirei inalte. Representantii besericei romane gr. or. cu metropolitulu in frunte, caror’a lea disu monarchulu, după reportele diurn, străine: Se se iisuésca, a consolida in sinulu poporului incredentiatu grigii loru simttulu relegiosu si fratiésca împreuna intielegere cu efluintia din acelasiu, pentruca locuitorii tierii de limbe diverse se invaliseze numai in iubirea catra patri’a communa. Urmă deput. Curiei r., representantii municipialoru ungarice condusi de min. de interne c. Juliu Szapáry, ai capitalei Buda-Pest’a, academi’a scientifica, condusa de presied. etc. Lonyay, professorii din Capitale si ai universitate din Clusiu, ai politechnicului, repres. reuniunei agricole a tierii si a reuniunei de binefaceri „Concordia.“ Catra magnati dise Mai. Sa: Gratularea Dvastre o privescu de una noua plăcută dovada despre acea ademinita credentioasa, care o experiaiu din partea magnatiloru tierii cu toata data ocasiune. Primiti pentru aceasta cea mai caldurata a mea multiimita. Mi aduce mare linisce, ca Cas’a de susu ci mnulti dintre cei mai indreptatiti factori ai legelatiunei, conforma cu pretensiunile tempului,si implinesce chiamarea. A progressa pe basea legale fara a reputa presusu poterile nóstre, a cunosce pretensiunile cele urgente ale tempului si ale situatiunei, si a pasi la resolvirea priintiosa a problemeloru multilaterali cu toata energi’a, acesta e commun’a si neamenabilea nóastra problema. Suntu convinsu, ca Dv. me veti sprijini cu credintia in aceste instiintie ale Mele si ve asecura despre nestramutat’a Mea bunavointia.“ Catra deputată dietali dise: Cu bucuria primescu — felicitările deputatiloru dietei si Ve multiamescu pentru amicabilea aducere aminte. Cea mai pretioasa problema a vieţii Noastre a fostii totiideaima a ferici popoarele Rele cele credentioase si ale asecura desvoltarea lor spirituale si materiale. Acesta va fi si pentru viitoriu cea mai de capetenia a flea instiinita, si aderinti’a Dv. me face a spera, ca representantii tierii voru sprijini parintescele Mele intentiuni cu toata resolutiunea patriotica. In decursulu acestui anu tier’a fu intempinata de grele lovituri, multe din fromósele nóstre sperantie se prefăcură in ventu, inse pentru aceea nu avemu causa a desperă, nu trebue se ne obosimu. Me incredu in poterea de viatia a natiunei. Si deca prudenti’a de barbati de statu si curatulu patriotismu se voru întruni spre a deslatura starea cea rea, daca interessulu patriei va fi