Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)

1882-09-15 / nr. 107

Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese Mercurea. Vinerea si Duminec’a. IPxetl-u.l’ui aL'toon.SLxrxffixxt'o.l-o.l . pe anu anu 10 fi., pe siese luni 5 fi­, pe trei luni 2 fi. 50 cr. Tieri esterne pe siese luni 14 fr. pe anu 28 franci. Nr. 107. -AJiVl'Vi SUL-T7\ W.V. S — _ j" Mercuri 15 27 Septembre S® pren.MXM.era,: postele c. si x. si pe la do. corespondenţi. Anunciurile : un’a serie garmondu 6 cr. si^ timbru de 80 cr­­▼ . a. pentru flacare publicare. — Scrisori ne­­francate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. ---r----------- — ■________________| 1882 Cu 1 Octobre st. v. 1882 se incepe unu nou abonamentu pentru triluniulu: Oc­tobre, Novembre si Decembre la „Gazet’a Transilvaniei“ care apare dle trei ori pe septemana. Spre mai mare înlesnire recomendamu a se scrie numerulu adresei, sub care s’a tramisu foi’a pena acuma, pe dosulu cuponului dela asignatiunea postala. Pretiulu abonamentului la „Gazet’a Transilva­niei“ este: pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl., pe siése luni 4 fi, pe anu 8 fl.; a dusu in casa : pe trei luni 2 fi 50 cr., pe siése luni 5 fl., pe anu 10 fl. pentru Austro-Ungari’a cu post’a: pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siése luni 5 fl., pe anu 10 fl. pentru Roman­i’a si alte tieri esterne : pe trei luni 7 franci, pe siése luni 14 franci, pe anu 28 franci. Brasidvu 15/27 Septembre 1882. Ne plangemu mereu câ se face prea pagina din partea carturariloru nostri romani pentru aperarea interesseloru nóstre nationale. Aceste Interesse nu sunt numai politice ci si econo­mice. Sub absolutismulu nemtiescu nu ne era ertatu a face politica dar puteamu se ne ve­­demu de interessele economice si de senii si, pena la unu gradu ore­care, aceste interesse erau mai scutite decâtu adi sub regimulu con­­stitutionalu din causa ca guvernulu de atunci nu era nici pe departe asia de părtinitorul si esclusivistu in politic’a s­a economica si scolara cu celu ungurescu. Astadi esploatarea politica a statului de câtra rass’a maghiara predomni­­tóre merge mana in mana cu esploatarea lui economica. C’unu cuventu totu ce se face pe terémulu economicii se face cu singurulu scopu de a intari positiunea rassei magh­iare Nu voimu se vorbimu adi de mesurile eco­nomice ale guvernului ungurescu. Urmările loru desastruase le semtimu destulu de multu, mai vertosu noi Romanii, pentru cari statulu de 15 ani incace a facutu totu atâtu de paginu in privinti­a economica, ca si in privinti’a cultu­rala Pe langa aceste mesuri asupritóre se mai redica acuma unu altu factorii inca si mai pri­­uiejdiosu : inițiativ­a privata maghiara, care este sprijinita de catra guvernu si are acelea­si sco­puri de asservire economica. Precum se infiin­­tieaza societăți politice de maghiarisare, asta se formeaza si reuniuni si institute economice cu tendintia de a’si asigura in anumite tînuturi si predomuirea economica. In contra mesuriloru guvernului este greu de a lupta candu te afli intr'o situatiune for­­tiata, legata de mani si de piciore, dér’ initia­­tiv­a privata maghiara putemu se-o combatemn cu succesu opuindu-i initiativa nóastra privata. Societatiloru de maghiari care le putemu opune societăţi pentru cultivarea lim­bei si promovarea instructiunei romane, iar la încercările de as­servire economica putemu opune associatiunea capitaluriloru nóastre pentru ajutorarea industriei si a comerciului romanu. Unu casu interessantu, care ne da oare­care deslusiri despre aceea, cum soimu noi se ne luptamu pe terémulu liberei concurentie, ni se impartasiesce din comitatulu Fagarasiului Pre­tura din Siercaia a impartitu­dilele aceste printre locuitori multime de provocări la sub­­scriptiunea de actii pentru o noua banca de credita si de economii, ce este a se infiint­a in pagarasiu. De multu totu se incerca oameni cu faimosulu Benedek si Kosi Sándor de a crea unu asemenea institutii der’ toate încercările au fost pena acuma zadarnice din simpl­a causa, ca nimenea nu voie a se increda banii sei aces­­toru omeni. Acum’a le-a succesu se c­istige pentru planulu loru economicii pe noulu comite supremu care nu cunosce inea impregiurările si omenii; sub egida numelui lui si cu ajutoriulu aparatului administrativu­, care li s’a pusu la dispositiune, acei agenți se straduescu in totu chipulu cu Romanii Fagarasiani: preoţi, advocaţi, proprie­tari, amploiaţi s. a. se le de paralele de lipsa pentru crearea acestui institutu, care are de scopu „ajutorarea industriei si a comerciului maghiarii din Fagarasai.“ Nu scimu care va fi resultatulu finalii alu propagandei pretoriloru, scimu numai câ in con­­siiiulu provisoricu alu institutulei. ce este a se infiintiâ n’a voita se intre nici unu Romanu, de unde trebue se conchidemu, câ Romanii Fagara­siani nu sunt dispusi de a intra in cursa si de a cumperâ actii de ale lul Benedek si consogi. Este asia der­ forte probabilii ca, deca nu va capeta ajutoriu din alta parte, noulu institutii, care numai cu bani romani s’ar’ puté infiintia, va remane earasi numai pe harthia, deóarece Maghiarii din Fagarasin nu dispunu de capitaluri. Romanii Fagarasiani inse potu fi oare multiu­­miti eu atâta? Ar fi p ea seuitu vedietori deca nu ar’ cunósce trebuinti­a ca ei insisi se între­prindă cevasi folositori ia pe terémulu associa­­tiiiuei economice De­ se nu infiintieze densii unu institutu pentru ajutorarea industriei si a comerciului romanu V — Cronic’a evenimenteloru politice. Se apropia terminulu candu se voru întruni corpurile representative ale monarch­iei. In 23 Sept. s’a tinutu unu consiliu de minis­tri iu P­e­s­t’a sub presiedinti’a comitelui Kálnoky. In acestu consiliu s’a stabilitu bud­­getulu ce va fi a se presenta delegatiuniloru. Bani si earasi bani! Au luatii parte la consul­tare ministrii imperiali comite Bylandt-Rheid si d. de Kállay, apoi com­iţele Taatre si ministru de finance mistriacu Dunaievski, in fine ministru­­presiedinte Tisza si ministrulu de finance un­gurescu Szapáry. „Naţiunea“ respunde la corespondenti’a din Bucuresci a diarului nemtiescu „Augsb. Alig. Zeitg.“ despre care vorbiramu in numerulu antepenultimu alu feiei nóastre, urmatorele : „Ni se pare, ca diarulu nemtiescu nu cunósce prea bine situati­a candu ne vorbesce de transac­­tiune ce s’aru cauta pentru a tratâ cu Austri­a pe unu nou terému. Asta-di fia­ care scie, câ in aceasta cestiune, politic’a austriaca consista a se tíne sub scutulu Frangiei. Frăngi­a a propusu proiectulu­i a r r é r e, Franciei apartiene, dice Austri’a, de a’i dâ o solutiune, este o ces­­tiune de ambițiune personala pentru dens’a. Unde der­­diarulu din Augsburg poate elu vedé tratative de învoire directa intre Austri­a si Ro­mani­a, candu Austri’a s’a retrasu la alu doilea rendu lasandu pe Frangi­a in antaiulu rangu si candu Romani­a a datu prin contra-proiectulu ce­­­a propusu unu respunsu la ori­ce tratativa ? Afara numai deca acestu diaru este informatu, ca Frangi’a a renuntiatu la rolulu ce si insu­­sise prin propunerea Barrére. Ear’ in ce priveste o pretinsa sfatuire, data Regelui de cabinetulu din Berlin, „Națiunea“ observa: „In cestiunea Dunării, Romani’a nu are si nu poate primi sfaturi dela nimeni, amu dis­o si o repetamu. Singurulu sfatu ce Roma­ni­a poate unnu este sfatulu pe care interesulu seu si demnitatea naționala ii vom­ da. Afara •», de acést’a hotarirea României remane nestrămu­tata. Ea n’a atacatu pe nimeni, a fostu atacata, si a trebuitu se se apere. Dér’ cu totu dorulu ei de pace si de mantinere alu buneloru sale relatiuni cu vecinii sei, niciodată Romani­a nu va parasi unu singuru­ momentu terémulu pe care s a pusu si care este terémulu tractatului dela Berlin si a drepturiloru ce ne revine. In fine „Naţiunea“ termina prin urmatoarea observatiune : Ear’ in ceea ce privesee aser­tiunile diarului germanii, cu Romani’a, renun­­tiandu in favoarea Austriei la drepturile sale in cestiunea Dunarena, se intre cu unu nou si vi­­gurosu elementu in rendulu garantiiloru pacei europene, i vomu respunde ca nici odata Ro­man­i’a n’a ambitionatu­ acestu rolu, mai alesu deca cea d'antaiu conditiune ar’ fi sacrificiulu intereseloru sale cele mai puternice si cele mai vitale. In acestu casu n’ar’ mai fi unu elementu vigurosu in renduiu garantiiloru pacei europene, dér’ unu elementu slabitu, strivitu, si care prin sacrificiulu durerosu care ’si ar’ impune ar’ fi perdutu toate puterile sale. Si in aceasta din urma privintia dér’ „Alig. Ztg.“ se insteala. Impacarea deosebiteloru fracțiuni republicane ale parlamentului f r a n­ c e s u, nu a facutu nici unu progresii. D-lu D­u c l­e­r­c, care avusese curagiulu se se însărcineze cu aceasta anevoi­­asa opera, e mai seracu cu o ilusiune si se gândește la ceea ce mai puginu crediuse, ca se va gândi, la disolvarea Camereloru. Cabinetulu Duclerc nu vré nicidecum se fia numai unu ministeriu de transitiune de opasiune . in contra, aces­ui rolu se revolta tota mandri’a s’a. O disol­­vare a Camereloru fi-i-va inse priinciósa ? La nuoele alegeri avé-va d. Dud­ere prestigiulu de-a puté transforma numerulu pugiuiloru sei partisani intr’o partida atâtu de numerosa, in câtu se poata sustíne, in nisce nuoe Camere, ea singura guvernulu ? Eata unu lucru ce n’are cea mai mica probabilitate. Antaiu d. Duclerc nu se bucura, cu toate calitatile sale, de unu prestigiu, care se de nisce resultate atâtu de strălucite; si a dou’a cei mai multi din paginii sei partisani sunt înregimentați deja intr’una din partidele cele mari replublicane si anume in grupulu d-lui Gambetta. Deca este deja adeveratu, câ d Duclere s’ar’ gândi la o disol­­vare a Cameriloru pentru casulu candu ele nu i-ar’ dâ pace se traiesca, cu acesta densulu nu va împlini de eltu dorinti’a cea mai ardietare a d-lui Gambetta si va mana ap’a, după tóate semnele cu intentiune, pe mar’a acestui din urma. D. Gambetta pare a presemti, in adeveru, asia ceva. Organele sale credu de cuviintia se reimprospeteze natiunei franceze program’a „marelui ministeru“ de odinioara, „scrutinulu cu liste,“ aceasta bagheta magica, dela care d. Gambett’a asteapta linistirea tuturora certeloru, cari turbura adi republic’a, forméza din nou subiectulu discutiunei publice si e probabilii, ca elu va fi reluata de Camere in viitórea sessiune si după toate semnele va fi si votatu de asta­­data la sfârsitu in câte­va alegeri de senatori si deputați, cari au avutu locu in timpulu din urma, candidații cari s’au infagistatu înaintea alegătoriloru cu program’a d-lui Gambetta, ca aderenți ai „Uniunei republicane“, au esitu bi­ruitori si asupra opositiei republicane si asupra opositiei monarchiste. „Natiune“ vede, in tóte aceste, semne din cari se pote conchide la o apropiata reluare a afaceriloru de catra d. Gam­bett’a de astadata vise pentru unu timpu mai indelungata.“ D. Duclerc este amicu alu d-lui Gambett’a si afara de asta unu republicanui sinceru. Neputendu-se tiné la putere si voindu se pue odata capetu schimbariloru atâtu de dese si pagubitóare de ministerii’ n’ar’ fi de câtu na­turalii, câ d-s’a se contribuiasca din toate puterile la restatornicirea unui cabinetu, care cu tata

Next