Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-09-17 / nr. 108
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr'a mare Nr. 22. — „Gazet’a* ese Mereu rea. Vinerea si Duminec’a. IFxetl’u.lvi. a.Topa^.a.x3a.sxxtu.l\3.1 pe anu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl 50 CT. Tieri externe pe siese luni 14 fl. pe anu 28 franci. Nr. 108 10. Vineri 17 29 Septembre Se preaa.vLxr3L«xaL. postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. •A.aa.u.aa.d'u.rll© . an’a serie garmondn 6 cr. si timbru de 30 cr* ▼. a. pentru flacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte se retramitu. 1882 Cu 1 Octobre st. v. 1882 se începe unu nou abonamentu pentru triluniulu: Octobre, Novembre si Decembre la „Orazet’a Transilvaniei“ care apare de trei ori pe septemaua. Spre mai mare înlesnire recomendamu a se scrie numerulu adresei, sub care s’a tramisu fai’a pena acuma, pe dosulu cuponului dela asignatiunea postala. Pretinsu abonamentului la „Gazeta Transilvaniei“ este: pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl., pe siése luni 4 fl., pe anu 8 fl.; adusa in casa : pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siése luni 5 fl.; pe anu 10 fl. pentru Austro-Ungari’a cu post’a: pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siése luni 5 fl., pe anu 10 fl. pentru Romania si alte tieri esterne : pe trei luni 7 franci, pe siése luni 14 franci, pe anu 28 franci. Brasiavu 17/29 Septembre 1882. Una din problemele cele mai de căpetenia ale politicei esterne austro-ungare este de a întreține bune relațiuni cu statele mici dela fruntariile sale de miedia-nóapte. Pena la 18(5(1 Austria a luptatu in contra curentului, sprijinindu supremația turcesca in detrimentulu popuieiuri creștine de pe peninsula balcanica; după 18(5(5 nu mai mergea cu politica tradiționala Austria fu silita se tiena contu de împrejurările reale si se si modifice cu incetulu programa orientala. De aici incolo cei dela Viena au inceputu se fia mai cu considerare fatia de micele state de pe peninsula balcanica, dar nu au cutezatu se-o rumpa de totu cu trecutulu, ci au cochetatu si mai departe cu Turcia. Astfelin politica orientala a cabinetului dela Viena ajunse de a balansa intre duce luntri, ea nu mai multiumea nici pe creștini nici pe suzeranulu si suveranulu loru dela apele dulci ale Bosforului. La noi in monarchia suntemu obicinuiți de a vedea facendu-se mai toate numai pe jumătate si după ce statulu a fost impartitu la 1855 in ducé, nici nu mai era cu putintia ca se aiba o politica orientala integra, clara si decisa. Cum putea se-o rumpa de totu cu trecutulu oficiulu de estenie din Viena si se sprijinésca in modu resolutu instiintiele de liberare si de independentia ale popoareloru creștine de pe peninsula balcanica, deca in intrulu monarehiei Nemții si Maghiarii declaraseră resbelu conationaliloru acestoru popoare, Slaviloru si Romaniloru ? Nu este a aparitiune anomala a vedé cum si astadi inca se asuprescu si se desconsidera de esemplu Romanii din intru pre candu Romaniloru din afara li se intinde mana pentru vecinica amicitia ? « Conflictulu acesta intre politica interioara si esteriora a monarehiei austro-ungare vine de acolo, ca evenemintele au gasit’o intr’o stare de organisare interioara neisprăvită. Ministrulu de esterne, cari resideza in dosulu palatului imperatescu din Vien’a si representa intreg’a monarchia, vede necessitatea de a stabili relatiuni cetu mai amicabile cu statele mici vecine, dér’ ori-ce ar’ voi se întreprindă, manile sunt legate căci trebue se serveasca mai multu sau mai puținu la duoi domni si apoi cum va pute evi delatură contrastulu intre asigurările sale eventuale de amiciția si intre reaua tractare ce-o intimpina Romanii si Slavii in interiorulu monarehiei ? Multa lauda au facutu si făcu oficioșii austro-ungari politicei de ocupatiune , s’a disu si se dice ck printr insa s’a intaritu positiunea militară si politica a Austro-Ungariei in peninsula balcanica. Esaminandu resultatele de pena acuma ale acestei politice, mnului din diarele de frunte austriace, „N. f. Presse*, dice, ok, déca ocupatiunea ar’ fi adusu in adeveru fructe atritu de frumóse, statele balcanice chiaru si de frica s’ar’ fi straduitu a se pune pe piciorulu celu mai amicalu cu Austri a. Cautandu după amicii, cari i-ar’ fi castigatu politica de ocupatiune, numita foie nu vede decatu pe singur’a Serbia, care sta in relatiuni mai ambacabile cu Austro-Ungaria, dér’ si aici i se pare ca Regele Milanu este singurulu radiemu alu acestoru relatiuni, pre candu poporalu serbescu in majoritatea s’a este mai multu contrarin decani amicii alu Austriei. „Cktu pentru celelalte state, ocupatiunea cu nimicii na contribuitu — dice „N. fr. Presse“ — ca se le castigamu simpathia seu se le facemu se aiba celu putina frica de noi; relatiunile nóstre cu cele trei state se potu resumă astfeliu : cu Romania stainu reu, cu Bulgari’a si mai reu. ear’ cu Muntenegrulu de totu reu!“ Déca este adeveratu ceea ce susţine diarulu vienesu, cine porta vin’a ? Tacendu de Bulgaria si de Muntenegru, amu voi se ni se spună ce a facutu monarchia nóastra pentru Romania câ se-i câştige simpathi’a si încrederea? Cu acte de acele ca ante-proiectulu dunarénu si cu persecutarea nationlitatii romane de sub sceptruin habsburgTCum putea se scie inainte orice ministru de esterne cu ceva minte sanatóasa, ck nu se voru puté cuceri simpathiele României. Nu este vin’a Romaniloru déca pe cei din Vien’a ii nelinistesce adi asia de multu inca si visit’a de curtoasia, ce a făcut o printiulu bulgarii Regelui României la Sinai’a, nu este vin’a loru deca politicii austro-ungari privescu cu atata temere si neîncredere la cea mai mica miscare in Orientu, depinde numai dela densii ca se stabilesca relatiunile cele mai bune cu Romani’a, acést’a inse nu se poate face cu vorbe frumoase, ei numai cu fapte, cari se le poata câștiga deplina ei încredere. Temerea foiloru vienese, ek in legătură cu cestiunea egipteana se va pune la ordinea dîlei si cestiunea orientala si ca Russi’a prepara in ascunsu teremulu pentru acesta, note se fia fundata dér’ cu toate astea nu ne vine a crede in faima ce s’a respanditu, ci printiulu Bulgariei ar fi avutu missiunea de a câștigă pe Regele Carola pentru unu complotu alu stateloru independente balcanice in contra Austriei si in favoarea politicei russesci. Regele Carolu a datu destule dovedi ck respecta constituția tierii si de aceea nu se poate crede, ck va întreprinde ceva de capulu lui. car' incktu privesce pe omenii de statu romani, scimu ce multu tînu ei la bunele relatiuni cu toate puterile si cktu de multu se ferescu de aventuri politice, cari ar pute compromite viitorului tenerului statu Oficiulu nostru de estenie, suntemu siguri, este destulu de bine informații asupra realeloru tendintie ale oameniloru de stătu romani, de aceea comite unu pecatu indoitu, deca nu se grabesce a inaugura o politica interna si este una chtu mai amicabila fasia de nationalitatea romaneasca. Cronica evenimenteloru politice. Se asigura ca in loaitu decedatului ministru Szende va fi numitu ministru alu honvedioru cornitele Gedeon Raday jun. nascutu la 1839, verii cu ministrulu-presiedinte Tisza Sub absolutismu elu a servitu in armata comuna cu oficeru de lissari. Actualmente este deputatu in dieta si referenţii pentru budgetulu honveditoru. Elaboratulu sinodului bisericei reformate a primitu deja prea inalt’a sancţiune a coronei. Vomu reveni. — Maiestatea S’a a donatu 100,000 fl. pentru inundații din Tirolu si Carinthia. Stricăciunile causate de apa sunt forte mari. — Din Hertiegovin’a sosesce scirea ce duce bande de insurgenti in numeru de vr’o miia oameni se mai afla in munți intre Seraievo si Konjica. — Deputatiunea bosniaca, care a fost in Triest se salute pe imperaturu, spune ck Maj. S’a a promisu ck in curendu va visita B o s u i’a. In Austria se intrunescu earasi dietele. In diet’a boema se crede ck se voru nasce de astadata discussiuni infocate. Minoritatea ceha ar’ avé de scopu a provocă discussiuni infocate ca guvernulu se dissolve diet’a si se se faca none alegeri. La aceste alegeri spera Cehii a capeta maioritatea. „N. fr. Presse“ se teme, ca planulu acest’a pote succede Cehiloru. Este in adeveru o anomalia cu Cehii, cari in Reichsrath făcu parte din maioritate, la ei acasa in Boemia, unde sunt 3 milioane fația de 2 milioim germani, se fia in minoritate. Presiedintele camerei austriace Dr. Sm oka a fostu numitu consiliaru intimii alu Maiestatii Sale. Elu a primitu cu acesta ocasiune multe felicitări din toate provinciele, chiaru si dela deputaţii centralisti nemţi, ceea ce dovedesce, ck este bine vediutu si stimatu de cktra tóate partidele din parlamentu. Nu le place nicidecum celoru dela Vien’a, ck principele Muntenegrului a fost priimitu in Russi’a c’unu entusiasmu atkitu de demonstrativu. Se scie ck Mari’a S’a Nichit’a a avutu onóarea a acompania pe Tiarulu la Mosc v ’a. Aici a fostu primitu totu asié de simpatiiicu cu si la Petersburg. Directorulu politiei din Moscv’a a salutatu câ pe unu „luptătorii falu slavismului pentru patria si libertate“. Nichita i respunse, că a venitu cu inim’a recunoscétóre in Russi’a, spre a salută pe tenerulu Tiaru, care a mostenitu dela fericitulu seu tata iubirea catra Muntenegru ; elu n’ar’ fi pututu se se reintorca acasa, fara a salută mai înainte Moscv’a, care representa in lumea slava puterea si marirea Russiei. Muntenegrulu va fi in veci recunoscetoriii orasiului Moscv’a, a caruia calduroasa simpathia a alinatu durerile Muntenegriniloru si a insufletitu pe Cernagorti că se fia gata a aduce cele mai mari jertfe. Nu-i mirare, deca fatia de asemeni dovedi de simpathia si alipire reciproca s’a latitu faim’a, ca Nichita a incheiatu cu Tiarulu o aliantia ofensiva si defensiva. Acest’a aliantia conține sedice dupe puncte principale: 1. Russi’a garanteza principatului integritatea s’a si se obliga de a ajută după putintia principatului că se ’si estinda fruntariile de acuma, principele Muntenegrului devine vasalulu Russiei, obligandu-se ai pune la dispositia armat’a in casulu unui resbelu. Muntenegrulu capeta dela guvernuilu russescu pentru scopuri militare o subvenția anuala de 400,000 ruble. — Aceia in contra carora oștirea muntenegreana póte dă ajutoriu Russiei in casulu unui resbelu, sunt, dice „N. fr. Pr.“ — Turci’a sau Austro-Ungari’a; de aici incolo scimu, ce pretiu se punemu pe declarările de leala vecinătate ale Domnitoriului Cernagortiloru. Imperatorulu, imperatés’a si famili’a imperiala russa s’au intorsu adi din M o s c va si sau dusu, fara a se opri in capitala, la resiedinti’a loru de la Peterhoff. Patru dile au petrecutu Suveranii Russiei in M o s c v ’a. Trei dile întregi a