Gazeta Transilvaniei, octombrie-decembrie 1883 (Anul 46, nr. 115-152)
1883-12-04 / nr. 142
Kedaotlunoa si Adnlnlstratlunsa: UraBiaTa, piati’a mars Nr. 22. — „Gazet'»* im Mercurea. Tinerea si Dumineea. «.‘boan.auna^z^.t'u.lu.l. # quo ana 10 fl., pe Biese luni 5 fl.t pe trei ian 1 fl. 50 er. Tieri eeterne pe sitae luni 14 fl. pe ^ ana 28 frânei. ■AJD-TJULU. X. Dumineca 4 (16) Decembre 8« pT*xa.txaaa«x», postait e. ti r. ti pe la dd. corespondenti .▲.xx'ta.a.d'u.ru« : an'a ttrit garmondn 6 or. si timbru dt 80 or- T. a. pentra flacari publicare. — doritori nefrancata nu si primteau. — Manuscripti °n ta ratramitu. Î88& Brasiovu 4 Decembre v. Magnaţii unguri s’au trezitu deodata din apathi’a loru si au respinsu unu proiectu de lege presentatu si sustînutu de guvernu. Acestu evenimentu cu totulu neasteptatu a produsu mare sensatiune in toata Ungari’a precum si in Austri’a, a desteptatu temeri la unii si sperantie la altii. Foile conservative din Ungari’a au adusu acea imbucuratore scrie in editiuni estraordinare, ca la ocasiuni deosebite festive si organulu din Vien’a, care se apropia mai multu de vederile loru, esclama cu multa satisfactia: „S’a frântu dictatur’a d-lui Tisza si a majoritatii camerei, de acum se va forma o noua partida politica care va servi conservatismului crestinu.“ Conservativii si clericalii de dincoace si de dincolo de Lait’a vedu deja reactiunea apropiandu-se cu pasi rapedi si de aceea nu potu suprimă bucuri’a ce-o semtu din caus’a acést’a. Si cum vinu deodata magnatii se traga o dunga peste socoteal’a guvernului ? S’a implutut cup’a patientii loru ? Sunt ei asia de multu petrunsi de principiele „conservatismului crestinu“, vedu ei are prapastii’a spre care mâna guvernulu actualii carulu statului? De unde si pena unde se declara ei de odata nemultiumiti cu majoritatea lui din camera ? întrebarea din urma o discuta si foi’a opositionala maghiara din Clusiu si ajunge la unele resultate demne de toata atentiunea. »Ridicatu'si-a camer’a magnatiloru vocea ei“ — inintreba „Ellenzék“ — de 16 ani incoace, de candu s’au luatu mesuri legislative si de guvernare de cea mai mare gravitate pentru Ungari’a ? Nu. Camer’a magnatiloru a privitu la tóté câte s’au petrecutu cu mânile incrucisiate si in apathia si a sanctiunatu tóté câte le-au facutu guvernele si majoritatile camerei deputatiloru. „A sanctionatu acele mesuri prin cari s’a saracitu tier’a pe unu veacu inainte ajungendu aproape de ruinulu totalu. A inchisu ochii candu s’a incheiatu perniciosulu pactu financiarii cu Austria la 1867 si candu s’a reinoitu la 1878, a inchisu ochii fa^ia de politica financiara din intru cu constructive ei de caii ferate fara calculu, cu cheltuielile ei nebunesci pentru armata, cu întocmirea luxuriosa a organismului statului, cu sistemulu ei de a face mereu datorii si de a urca mereu dările, asia ca in 16 ani a maritu datoriile estraordinare ale statului ungaru cu 1000 de milioane si cu toate acestea si astadi se lupta inca cu deficitari de 40—50 milioane; si n a dîsu nici unu cuventu asupra politicei esterne urmărite in Orienia si asupra ocupatiunei bosniace. Unde a fost cariera magnatiloru candu s’au intemplatu toate aceste ?“ Este justa acesta mustrare, caci mare e pecatulu ce ’lu au comisu magnaţii. Dér’ puteau ei se întreprindă ceva in aceşti 16 ani, nu au domnita totu grofii si baronii unguri si in acestu intervalu? nu s’au adusu legile, totu numai pentru ei, nu s’au facutu luxulu si datoriile cele multe totu numai spre inaltiarea stralucirei loru ? Si poate ck se instela amaru cei ce presupunu, ck magnații s’ar’ fi hotarâtu a pune capetu releloru esistente. Puțini d’intre ei s’o fi gândita la asia ceva. Deca au votatu contra d-lui Tisza, caus’a a fost — ne-o spune totu „Ellenzék“ — ck au vrut a se si resbune asupra lui, pentru ck s’a fost opusu in casin’a nationala din Pest’a intentiunei juniloru cavaleri unguri de a elimină dintre ei p’unu bietu membru, care isi perduse cu ei in joculu de cărti toata averea si care nu putu satisface pretentiuniloru loru altfelu decâtu intabulandu-le tóte de-a rendulu pe moşiile lui. Eata la ce se reduce opositi’a domnisioriloru aristocraţi. De aci vine, că d. Tisza nu isi perde curagiulu, deşi ar’ trebui se scie, că căuşele mici producu adeseori efecte mari! Cronic’a evenimenteloru politice. Corespondentulu din Pes’a alu diarului vienesu »Vaterland* scrie cu privire la votata din urma alu camerei magnatiloru: „Respiramu mai liberu, pentru ce speramu, ca prin votata negativu alu magnatiloru in afacerea casatoriiloru mixte s’a frântu totodată si tirani’a domnirei esclusive a camerei deputatiloru sau mai bine dîsu dictatura ministruluipresiedinte si a majoritatii supuse lai. Acestu absolutismu modernu se ascundea in pielea sistemului de doue camere, in faptu inse camer’a magnatiloru eră despretiuita de catra guvernu, de catra camer’a deputatiloru ei de crtra publicu si consemtarea ei la proiectele de lege ce i se tramiteau se credea de ceva ce de sine se ’ntielege. Sub starea acesta bolnava lucrurile publice au trebuita se decaea din anu in anu. In sfersitu speramu, ca votata acest’a alu unei majoritati crestine conservative va inaugura pote formarea unei partide none politice in serviciulu conservatismului crestinu. „Romanulu“ crede, ca in d u s t ri’a meseriile, comerciala nu se vor infiedică in R o ma ni’a decâtu numai prin munc’a staruitore a cetatianiloru, prin incordarea continua a energiei loru precum si prin întrunirea intrelepta a puterii loru. Acesta mișcare salutara e abia începută in Romania si deja resultatele ce le-a produsu sunt frumóase. S’au intemeiatu atelierele dela Cotroceni, stabilimentele societății „Furnica“, societatea pentru introducerea culturei metasei, in unele parti apoi s’au infiintiatu scóle de tresutu, cari voru produce invetiatóre destinate a propagă prin tóte satele metodele cele mai bune de lucru. Pe candu industri’a casnica se desvolta cu incetura, începură si incercarile pentru intemeierea industriei mari. Deși multe din aceste încercări n’au isbutitu — si e naturalu se nu isbutesca la inceputu — totuși , Romanului inregistreaza câteva isbendi, cari sunt bune prevestitoare pentru viitoru. Intre aceste, elu enumera fabric’a de postavu a d-lui Alcaz, fabric’a d-lui Mandrea, tabacari’a fratiloru Cirichanu dela Constantia si multe alte stabilimente mai mici, cari propasiescu sau sunt pe cale de prosperare. Intr'o alta ordine, „Romanulu“ inregistreaza societățile de economie, întemeiate din initiativ’a cetatianiloru, in toate judetiele României. Multe din aceste fapte imbucuratore — adauge numitulu diaru — nu sunt decâtu realisarea ideiloru ce sau emisu la congressulu economicu ce s’a tînutu anulu trecuta in Iasi. Anulu acest’a congressulu se va intruni din nou in acelu orasiu, in dîtele de 4, 5 si 6 Ianuariu. E de prisosu a mai spune, ca judecandu după ceea ce s’a facutu pen acumu, acestu congressu este menita a duce si mai departe oper’a începută cu atat’a succesu. Membrii congresului voru avé satisfactiunea d’a se intruni in fosta capitala a Moldovei cu unu capitala de fapte car’ nu numai de teorii.* „La Gazette de Roumanie“ duce ca urmatoarele modificări se voru face in legea actuala a instrucțiunii publice: 1. Administratiunea invetiamentului: a) Marirea numerului membriloru consiliului permaninte si distribuirea lor in secțiuni; b) Suprimarea consiliului generala, ale cărui atributiuni se voru dă consiliului permaninte; 2. Reducerea numerului seminarelora. Modificarea conditiuniloru de admisiune la concursu, pentru catedrele scoaleloru primare si ale Universității. „Le Nord“ din Bruxela citeaza ceea ce scrie „Gazet’a de Moscva“ intr’unu articulu, in care se ocupa cu discursulu d-lui Bratianu, prin care a fost respunsu la interpelarea d-lui Stolojan. Gazet’a moscovita dice intre altele: „Dorindu negresitu se magulésca patriotismulu romanu, d. Bratianu a crediutu necessaru, se observe, ca oamenii de stătu russi n’au impartasitu din nenorocire opiniunea imperatului Alesandru II in privinti’a României, ceea ce a avutu dreptu urmare anecsiunea câtra Russi’a a unui teritoriu, ce in realitate apartinuse de multu timpu acestei din urma. D. Bratianu trebue se scie inse ck’n Russia nimicu nu se face fara învoirea imperatului. Elu a uitata de asemene, ck Romani’a a primita că desdaunare Dobrogea, care e de 10 ori mai mare decktu teritoriulu perdutu. Afara de acést’a, R o m a ni’a (acestu cuventu este subliniata in faia moscovita) n’are nici unu dreptu la fracţiunea reknecsata a Basarabiei, fiindu-că „Romani’a“ nici nu esistă inainte de 1856.“ „Corespondinti’a provinciala“ din Berlinu declara la rîndulu seu ca visita principelui mostenitoru alu Germaniei la regele Italiei e o cerintia a curteniei internationale; fara a se mai spune, Alteti’a sa imperiala va trebui asemenea se faca o visita Papei, fiindu-ck resiede in aceeasi capitala. Fai’a oficiósa adauge ca acést’a caletoria e cu totulu fara scopu politicu. In intr’unirea republicaniloru federalist! din Madrid s’a adoptata programa urmatoare : Autonomia municipala si provinciala ; suveranitatea naționala si alegerea Camereloru prin votulu universala ; organisarea Republicei conformu principiului autonomiei specificate mai susu; separarea absoluta a puteriloru legislativa, judecătoreasca si esecutiva; responsabilitatea puteriloru judecatoreasca si esecutiva ; nici o biserica se nu fia recunoscuta de stata ; instituirea juriului pentru orice felu de delictu; gratuitatea justiției; invetiamentulu gratuita, obligatoriu si laicu; serviciulu militaru obligatoriu pentru toti. Alegerile amploiatiloru municipali, se incepu septemania viitoare si voru dură pena la finea lui Decembre a. c. Este o cestiune de onoare pentru alegetorii romani că pretutindenea se pasieasca la urna in strinsa unire si solidaritate pentru candidații loru. Fia in majoritate sau in minoritate — ceea ce este din nenorocire regul’a, din caus’a vitregei si asupritoarei legi de alegere — alegătorii romani trebue se documenteze, ca sunt consoli de aceea ca făcu parte din națiunea romana nedreptatîta si ck sunt chiamati se reclame in numele ei drepturile ce i se cuvinu. De aceea devis’a nóastra trebue se fia: Unulu pentru toti si toti pentru unulu ! Acolo unde se ar’ intemplă abusuri si volnicii vedite asteptamu dela alegătorii noștri că se protesteze cu toata demnitatea, care rugamu se-o păstreze in fiacare momenta si la fiacare pasu ! In Uniador la Fagarasiu, Carasiu-Severinu s. a, lupta va fi foarte viua. In specialu cktu privesce Carasiu-Severinulu se vede, ca nu esista acea uniune intre fracţiunile guvernamentele de care visă »Pester Lloyd“, ekeieri amu primita unu apelu publicata in trei limbi, din care