Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)
1884-09-16 / nr. 169
■lKI)ACŢII.RA ŞI ADMINISTRATIUNEA BRAŞOVII, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IEŞE IN FIECARE DI. Pe and anu 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe anui 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANUL XLVII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seria garmondil 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămitu. N* 169. Sâmbătă Duminecă 16 (28) Septemvre 1884. Braşovu în 15 (27) Septemvre. Vredendu cu câtă energiă şi cu câte devotamentu se luptă naţionalităţile din Austria precum şi unu milione şi jumătate de Croaţi din partea de dincoace a monarchiei pentru interesele limbei lor, ne cuprinde de multe ori una sâmţă de îngrijire, de care nu ne putem da sema la momentu şi ne vine a întreba: Facemu şi noi Românii asemenea? Luptamu şi noi cu aceeaşi energiă şi cu aceeaşi ardere, ca să ne apărămă limba ? Noi dicemă că luptamu. Ce e drept, pretutindenea se manifestă între Români mare îngrijire şi amărăciune din causa prigonirilor şi a insultelor, la care este mereu espusă limba română în Transilvania și Ungaria. Dér oare aceasta îngrijire și mâhnire generală, ce nu se poate negá, este ea însăși lupta, ori este numai o pregătire la luptă? Eră o întrebare, care trebue să ne pună pe cugete. Căci nu mai încape Indoelá, că ar fi o periculosă și stricációasá amăgire, décá amu crede că luptamu, când în adevéru nu facemu decâtu a ne esprimá o îngrijire și o profundă nemulțămire ? Decá amu luptatu cum se cade și din toate puterile în cursula celor 16 ani din urmă pentru apărarea limbei noastre, trebue se se védá resultatele. Se și védü, dér de ce felu sunt ele? Posiţiuni părăsite şi ocupate de contrarii noştri — era în câteva cuvinte resultatul stăruinţelor noastre de până acum. Ni se va răspunde. Amu părăsită aceste posiţiuni pentru că nu le-am mai putută ţină faţă cu năvala grea a duşmanului. Aşa ar putea răspunde ori şi ce comandantă ală unei armate sau a unei fortăreţe, care a capitulată. Der consiliulă de răsboiu nu va fi mulțămită cu atâta, ci va cere probe dela comandantă despre aceea, deca a încercată totă ce i-a stată în putință spre a’și apără posiţiumiea. Dela modulă cum va documentă el, acesta va depinde și sentința, de aci se va vedea, deca a luptată cum se cade sau nu. Au fostă de salvată posițiuni mari, pentru apărarea cărora se poate aduce înainte că n’amă avută destulă armată. Der au fostă de apărată și posițiuni mai mici, unde amă fi putută să desvoltămă o resistență puternică. Făcutu-s’a acesta ? Nu voimă să cercetămă acum ce s’a făcută şi ce nu s’a făcută. In privința aceasta ne-amă dată părerea altădată mai pe largă. Ne provocămă numai lacaşurile cele mai recentă şi întrebămă : în ce modă sciu să resiste Românii din comitatul Solnocă-Dobeca şi Românii Născudeni uneltirilor de maghiarisare ale prefectului Banffy? Ce şi câtă se face în comitatul Caraşiu-Severinului, în ală Făgăraşului şi ală Uniadorei şi în toate celelalte pentru apărarea limbei române? De altă parte întrebămă: ce resistenţă opună organele noastre şcolare confesionale amestecului şi planurilor de maghiarizare ale organelor guvernului ? Semţimă cu toţii că resistenţă noastră trebue să fie slabă, deoarece contrarii devină pe cii ce merge totă mai cutezători şi mai violenţi. Suntă în adevera caşuri în cariamă văcjută luptându-se pentru limbă cu curagiu antică mulţi bravi Români. Ce folosă însă décâ ei nu sunt susţinuţi de ajunsă în lupta loră curagiósa şi déca stăruinţele loră cadă în cele din urmă jertfă unei neesplicabile apatii? Intr’aceea contrarii limbei nóastre ocupă posiţiune după posițiune.... De aceasta natură sunt îngrijirile, ce ne cuprindă, când ne cugetămă la luptele, ce le poarta celelalte popoare pentru limbă și naționalitate. De ce să nu puteraă merge și noi în urma loră? SCM TELEGRAFICE. (Serv. part. ali ,Gaz. Trans.) Pesta, 26 Septemvre. — In onoarea lui Munkácsy s’a dată orună banchetă sărbătorescă, la care au asistată somitățile societății. Părechea Munkácsy, condusă de ministrulă preşedinte, a fostă salutată la intrare cu entusiasma. Munkácsy a fostă sărbătorită cu numeroase toaste. — Conferințele ministrilor comuni s’au terminată eri. Acji va fi ună consiliu de miniştri comunii sub preşedinţa Maiestăţii Sale. Colonia, 26 Septemvre. — Părechea imperială a fostă primită ori cu strigări entusiaste nesfîrşite, a visitată părţile din nou formate ale oraşului şi la 4 ore a plecată la Coblenţa. Bruxela, 26 Septemvre. — Cercetările prin case se continuă. S’au găsită, după cum spună parele, arme, muniţiuni, scrieri anarchiste. Se vorbesce chiar, că s’au descoperită comploturi în contra siguranţii statului. Arestările suntă numeroase, deneva, 26 Septemvre. — Alaltaeri au fostă 9, ori, după cum anunţă chiarele, 6 morţi de coleră. Pesta, 27 Septemvre. — Conferinţa comună a miniştriloră ţinută ori sub preşedinţa Regelui a stabilită bugetulil comună în modă finală. Deastădată nu e hotărâtă z ziua convocării delegaţiunilor; e probabilă că ele vor fi convocate la sferşitul lui Octomvre. Partida liberală a ţinută ori conferinţă, alegendă preşedinte pe Grustav Viszolyi, or vice-preşedinţi pe Paul Daniel şi Nicolaus Szatmary, apoi s’a stabilită programa pentru constituirea camerei deputaţilor. Conferinţa independenţilor a amânată constituirea pejiua de 1 Octomvre, or desbaterea programei partidei pejiua de 29 Septemvre. Paris, 27 Septemvre. — Trenulă de persoane de Bruxela s’a lovită la Creil cu ună altă trenă; opta persoane au suferită contusiuni mai uşore. — Noua încercare cu balonulă dirigibilă, făcută ori pe ună timpă liniştită, a isbutită deplină. Berna, 27 Septemvre. — Consiliulă federală a espulsată şase lucrători din Germania şi Austro-Ungaria pentru agitaţiuni anarchiste. CRONICA ziLEI. »Voinţa Naţională,« organulă d-lui minstru-preşedinte Brătianu, salută cu următoarele cuvinte sosirea părechei noastre princiare de coronă la Sinaia: »A I! A A. LL. Archiducele Rudolfă şi Archiducesa Ştefania, moştenitorii coroanelor austro-ungare, vor fi oaspefii MM. LL. Regele şi Regina României în castelul Peleşă. Acesta visită făcută Suveranilor noştri, în urma întrevederei celor trei impăraţî, este pentru România îndoita bine venită: de o parte, ne probézá amicia şi stima ce domnescă între curtea nóastrá şi cea din Viena; d’altă parte, ne asigură că întrevederea dela Skierniewice a garantată şi mai multă pacea Europei. Juna părechiă imperială păşesce pragul castelului Peleşă în mână cu simbolulă păcei, cu ramură de maslinii. De aceeaera întrâgă cu bucuriă şi recunoscinţă salută pe augustii ospeţî dela Sinaia, strigându: Bine aţi venită, soli ai păcei şi armoniei!« * Amu avuta dreptate când amădată espresiune îndoelilor nóastre faţă cu faima răspândită zilele trecute, că baronulu Sennyey s’a împăcata cu d-la Tisza şi că va merge în viitora mână în mână cu el. In ,Budapester Tageblatt« a apăruta la 24 l. c. una comunicată în care se tricea că baronul Sennyey susţine cele mai bune relaţiuni cu corniţele Albert A p p o nyi, şeful oposiţiunei moderate maghiare şi că aci! corespondăză cu el. Nu este adevărată prin urmare că ela ar fi certată cu Apponyi, după cum susţină oficioşii. Comunicatul ameninţă totodată, că, dăcă foile plătite ale guvernului vor mai cuteză a susţină contrariul, se vor publica, ca probă, scrisorile private ale lui Sennyey adresate lui Apponyi, care publicare numai unei singure persoane îi poate fi neplăcută şi durerosă, şi acăstă persona este: Colomana Tisza, ministrul președinte. * Bugetul ministerului de răsboiu al Austro-Ungariei pe anul 1885 se va mări cu vr’o două milioane. Adaosul privesce schimbări organice, aprovisionarea artileriei cu materiale, construcţiunea de corăbii, reînfiinţarea unei academii militare medicale, instituirea unui al patrulea depositv de remonţî şi dotaţiunea pentru exerciţiile de tragere la tirn ale artileriei de fortăreţe. Ministrul de răsboiu are intenţiunea, ca o sumă oarecare să fie întrebuinţată pentru procurarea de provisiuni de reservă în articule de nutrimenta pentru coşuri de răsboiu, precum carne-conserve, legume, roma, cafea, zacharii, sare, aromate, pesmeți, făină, fenii și pvasii; în timpii de pace se cumpără toate aceste lucruri mai eftine, prin urmare ele recomandă aprovisionarea și din punctul de vedere economica. Ministrului-preşedinte ungurescu nu-i prăvine la socotală mărirea bugetului de răsboiu şi se va şi opune reînfinţării Academiei Iosefine. Ce privesce mărirea bugetului de esterne cu vr’o 50.000 fl., guvernul ungurescu o aprobă, căci, efice ela, e absoluta necesară reforma consulară. Sgomotele îngrozitore despre mișcările »invincibililor,« irlandesi începu din nou a se împrăștia în Anglia. »Times« află din isvora demnă de încredere, că »invincibilii« plunesc o atentate nouă pentru cela mai apropiată timp, și anume când negura se va ivi. Atentatele ar fi îndreptate, seface, în contra membrilor familiei regale și altora persoane politice înalte. Spre scopul acesta, una ingineră espertu, care a fostă în serviciulă nihiliștiloră, lucrără bombe esplosibile. Se vor aruncă în aeră unele monumete şi edificii, între care şi unii numără de birouri poliţienesc. O’Donovan Rossa ar fi oferita unu premiu aceluia, care ar da cela mai buna plană pentru aruncarea în aeră a edificiului parlamentară. Atentatele asupra edificiilor publice se vor comite în acelaşi timp, în Londra, Dublin și Manchester, sau după împrejurări pe rândă. Deci aceste comunicări ale lui »Times* suntă adevărate, nu se scie, dar că pe Engles! i-a cuprinsă groaza, e foarte adeverată. »NEMZET« DESPRE CESTIUNEA LIMBEI. Oficiosul »Nemzet«, vorbindă despre mișcările federaliste din Austria, cjice că esemplulă acesteia nu poate încuraja pe agitatorii naţionalităţilor din Ungaria (da de nu! — Red. G.) Aduce ca esemplu Elveţia, că e împărţită în trei părţî cu trei limb! deosebite în justiţiă şi administraţiune, dar ţinuturi mai miei nie! acolo n’au teritoriu de limbă separată, precum se împarte cu încetulă statulă austriacă. In Belgia, unde sunt 3 milione flamandes! şi numai 2 la milione francesî, abia de la 1870 încoce se publică legile în doué etxte autentice: francesă şi flamandes In Statele Unite din America limba oficială în justiţiă şi administraţiă, precum şi în şcóale este cea engleză. Numai în Austria federaţiunea gramaticală întrece federaţiunea politică, şi în aceasta direcţiune lucreaza chiar oamenii lui Herbst. Nemţii, aşa că se va nasce ună haosă în administraţiă şi justiţiă, de nu i se va putea da de capă.