Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)
1885-10-10 / nr. 226
REDACŢIUNEA ŞI ADIHIKISTRAŢIDEEA BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANUNCIUBILE: O seria garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8ort«orT nefrancate tui ae primetou. — Banuipripte nu as retromba. ANULU XLVIII. Joi 10 (22) Octomvre. 1885. Braşovu, 9 (21) Octomvre 1885. Totă mai multa se dovedesce, că revoluţiunea rumeliată a isbucnită prea curendu, incrucişândă planurile Rusiei şi poate şi planurile Austro-Ungariei. Le-a trebuitu mariloră puteri timpu destulu de îndelungată spre a ajunge la o decisiune. Era de prevăzută că în împrejurările de față, când nici una din aceste puteri nu este liberă de încurcături şi când toate, or mai ales, unele, suferă în mare măsură de boala, ce a menționat’o de curenda într’ună articolă de fondă d. Franciscă Pulszky, de trista stare financiară, de deficită permanentă, de depresiunea tuturoră afaceriloră, de prea mare apăsare a dăriloră, era clară, cjiscemă, că în astfelă de împrejurări puterile nu voră manifestă decâtă dorinţa de-a se susţină pacea. „Pace dorimu, pace vremă“ voră (jice cabinetele europene pănă în momentul din urmă, când va începe a bubui tunulă. Aşa a fostă întotdeauna, şi aşa se esprimă şi acum puterile în nota colectivă ce au adresat-o guvernului bulgară : „este voinţa noastra unanimă — aică ele — de a susţină pacea şi de aceea cerem, să vă retrageţi trupele dela fruntarii şi se încetaţi cu urmările.“ Guvernulă bulgară, se înţelege, n’a putută răspunde alta decâtă că se supune voinţei Europei şi se asigură, că partea cea mai mare a trupelor bulgare din Rumelia orientală vor fi retrase spre nordă. Foarte bătătoră la ochi este, că dintre toate puterile Rusia s’a declarată mai categorică pentru susținerea stărei de mai înainte și se fi cerută chiar depunerea prințului Alesandru ală Bulgariei. Unii susțină că guvernulă rusescă voiesce se facă se semță pe Bulgari, că fără concursură seu directă ei nu potă dobândi resultate pe deplină favorabile. Este vorba acum de o astfelă de restabilire a statului quo ante, ca prinţulă Alexandru ală Bulgariei se fiă numită guvernară generală ală Rumeliei orientale în loculă lui Gavril-paşa şi se crede că şi Rusia se va învoi în cele din urmă cu o asemenea soluţiune a cestiunei bulgare. Cum se va învoi însă poporulă bulgară cu acâstă alcătuire şi ce voră face Serbii şi Grecii ? Ambasadorii marilor puteri din Constantinopolă sunt de părere, că cestiunea serbeasca şi greca se va putea resolva pe aceeaşi cale, trămiţându-să o notă colectivă la Belgradă şi la Sofia în sensulă aceleia, ce a fostă predată guvernului bulgară. Poporaţiunea sârbăscă şi greaca este însă prea multă agitată de idea compensațiunei şi prea multă au fostă încuragiate guvernele din Belgradă şi Atena de unii şi alţii să nu se lase, decâtă ca se credețnă, că afacerea loru se va putea aplana cu o simplă notă. După scirea cea mai nouă, ce ne sosesce dela Sofia, Bulgarii se temă că Serbii totă voră trece peste graniță spre a ocupă districtele ce voră se le aibă. Cu toata dorința de pace a puterilor, devine încurcătura totă mai mare și diplomații vor avea multă de lucru la viitoarea conferență europeana, ce s’a proiectată. Păn’acum încă toate resboaiele s’au pregătită cu note diplomatice și cu conferențe. UNIREA BULGARILORII. Telegramele cele mai noue : Belgradă, 18 Octomvre. Principele Bulgariei a trimisă o notă guvernului sfirbercă, prin care li notifică că d. Grecoff a fostă trimisă la Nişă, în scopulă d’a conferi cu regele Milană şi cu d. Garasanină asupra situaţiunei. îndată ce a primită acesta înştiinţare, Regele Milană a telegrafiată principelui Alexandru pentru a ’i spune, că declină onorea d’a se întreține cu d. Grecoff. Acestă faptă dovedesce, că relațiile dintre Bulgaria și Serbia se înăsprescă den di în di. Momentulă e foarte apropiată când regele Milană va lua o otărîre definitivă. Toate puterile insistă, ca Serbia să nu comită vre-o imprudenţă, care ar putea fi scumpă plătită. Varna, 18 Octomvre. Porta a amânată orîce decisiune pănă ce se va întruni conferinţa, adecă pănă peste o lună defile; se crede că Porta aşteptă, pentru a lua ootărîre, mersulă evenimentei oră şi mai cu samă atitudinea Serbiei. Posiţia Porţii va fi cu multă mai uşură, dacă Serbia îşi va îndrepta armatele în contra Bulgariei, în acestă casă Turcia ar putea veni chiar şi în ajutorul Bulgarilor. Ori cum, situaţia personală a regelui Milană e foarte critică Ori cum s’ar fi desina evenimentele , Serbia va întâmpina mari greutăţi şi va fi espusă la mari sacrificii — Azi diminaţă au sosită două batalioane din Syria şi o bateriă de artilerie din Brussa; aceste trupe vor fi trimise imediată la graniţa Serbiei. — Englitera şi Austria voră trimite din curând mai multe vase cuirasate în Archipelagă. Filipopolă, 19 Octomvre. Atitudinea Serbiei inspiră cea mai mare îngrijire guvernului bulgară; se scie acuma, că toate greutățile cu Turcia suntă aplanate și că pericolulă nu poate veni decâtă dinspre Nisă. — Aci a produsă o viuă impresiă scriea, că regele Milană nu a voită nicî măcară se primesca, pe d. Grecoff, delegatulă Bulgariei, trimisă în misiune de către principele Alexandru. — Din Sofia se anunţă hotărîtă, că Serbii n’au începută încă marşulă pe teritoriilă bulgară. Prinţulă Alexandru cu ocasiunea inspecţiunei sale spre graniţele sudvestice a visitată şi sătulă dela graniţe Trin, despre care seJicea că ar fi ocupată de Sârbi. Prin urmare s’a dovedita neesactitatea aceei sciri. Varna, 19 Octomvre. Sultanulă a întrunită erî ună consiliu de miniştri, care a ţinută aproape cinci ore, s’au discutată în modulă celă mai amănunţită toate evantualităţile putincioase şi măsurile cari ar trebui luate în orice casă. Sultanul speră într’o împăciuire; cu Bulgaria se crede că se va ajunge la o înţelegere. Iată ce se propune în privinţa Serbiei şi a Greciei. Pentru a împăca pe Serbia, Bulgaria se-i cedeze doue districte şi regiunea care se întinde pănă în apropiere de Vidină; aceste teritorii cuprindă o populaţie de vreo 25.000 locuitori. Intru câtă privesce pe Grecia, puterile se facă o demonstraţie navală, pentru a o sili să-şi retragă trupele. Cu Grecia lucrurile ar putea merge mai lesne; greutățile vină din partea Serbiei, care nu se mulțumesce cu aceea sporire de teritoră şi ar vrea o regiune care să se întindă pănă dincolo de Vidină, cuprincândă şi acestă însemnată oraşă. E mare tarnă acuma, ca şi Muntenegru că să nu ceara o sporire de teritoriu, atunci lucrurile s’ară încurca cu desăvârşire. In consiliulă de miniştri s’a discutată cu deamăruntulă raportulă făcută de generalului Von der Golz. Nişă, 19 Octomvre. Sosirea prinţului Alexandru în Sofia a surprinsă lumea d’acolo. Poporaţiunea s’a arătată indiferentă; numai miniştrii au primită pe principele. — Guvernulă sârbescă susţine, că emigranţi şi bande muntenegrene au năvălită în Serbia şi au comisă crime. Câţiva Muntenegrini au fost prinşi de autorităţile sârbesce. — Scriea, că Serbia a protestată în contra declaraţiunii din Constantinopolă, se desminte. Atena, 19 Octomvre. Reserviştii se presintă numeroşi la corpuri şi plini de însufleţire. In urma temerei, că s’ar pute îndeplini unirea bulgară fără compensare pentru Grecia, domnesce mare irritaţiune. — Alaltaeri s’a ţinută ună consiliu de miniştri, în urma căruia ministrulă preşedinte a avută erî o convorbire mai lungă cu secretarulă regelui. Constantinopolă, 19 Octomvre. Răspunsul ei turcescă la nota colectivă a puteriloră mulțumesce pentru disposiţiunile puteriloră faţă cu Porta şi le roga să facă pe prinţulă bulgară, ca să se intorcă în Bulgaria. Poarta speră, bazată pe respectulă puteriloră pentru tractare, că acelea voră consimți la acastă cerere. — Scriea despre intoarcerea prințului Alexandru la Sofia se consideră ca ună simptomă, că e hotărîtă a primi resolvarea cestiunei bulgare după hotărîrile puterilor. Se pare chiar, că prinţulu a vrută se previă provocărei d’a se întorce la Sofia. Paris, 19 Octomvre. Sciii din Serbia spună, că toţi diariştii au fostă isgoniţî din Nisă. — Din Petersburgă se anunţă, că Rusia a propusă întrunirea unei conferinţe. Sofia, 19 Octomvre. încălcarea teritorului bulgară de cătră Serin pare apropiată. De aceea esistă aci îngrijiri. S’au trimisă trupe la granița serbésea. Poporațiunea e hotărîtă se se apere. Guvernulă princiară a înmânată aijî representanțiloră mareloră puteri o notă întregitate, în care declară că se supune completă sfaturilor şi disposiţiunilor ambasadorilor din Constantinopolă. Bucurescî, 19 Octomvre. Sciri din Belgrad declară, că e inevitabilă căderea actualului guvernă în favoarea oposiţiunei radicale naţionale de mai nainte, în casă când guvernul ar vrea se hotărască sistarea mesurilor militare fără o premergătore considerare a cererilor de compensative a Serbiei. Viena, 19 Octomvre. Se asigură, că Porta e hotărîtă se observe şi mai departe atitudinea sa reservată faţă cu Bulgaria. Porta nu ’şi-a manifestată intenţiunea, d’a precede activă d’aci înainte în contra Bulgariei. E cu totulă neîntemeiată scrrea, că cu ocasiunea tractăriloră asupra cestiunei bulgare s’ar fi atinsă cestiunea strîmtoriloră de mare. Belgrad, 19 Octomvre. Ministrulă de resboiu, colonelulă Petrovicî, se va numi şefă ală statului majoră generală ală armatei. Deorece e lipsă de medici, se angagiază medici diplomaţi din străinătate pentru serviciu în interiorulă ţârii, precum şi la armată. Londra, 19 Octomvre. Trupele serbescî au ocupat pasulu Kosiak lângă rîulă ferma la graniţa bulgarămacedoneana. Berlin, 19 Octomvre. Conferenţă europeana pentru regularea cestiunei bulgare se va întruni în Viena. Programarea aceleia va fi: unirea personală a Rumeliei estice cu Bulgaria, rectificarea graniţelor în favoarea Serbiei pe socotala Bulgariei și abdicerea prințului Alexandru. Răspunsul comitelui Taaffe la două interpelări. Se mira și se miră încă și acum lumea politică de multele espulsărî din Rusia și nu numai unulă se întrebă, că are ce scopă să aibă aceste măsuri estraordinare, asupra cărora s’au înțeleșit amendoue guvernele, celă din Berlină cu celă din Petersburgă. In timpulă din urmă au fostă espulsaţi din Prusia şi mulţi supuşi austriac!. In urma acâsta s’au neliniştită multă spiritele Poloniloră din Galiţia. Corniţele Taaffe, fiindă interpelată cu privire la aceste espulsărî, răspunse în şedinţa de Sâmbătă a camerei, că s’a adresată la guvernulă prusiană, spre a primi esplicărî despre aceea, că din ce motive şi în ce numără s’au espulsată supuşii austriaci? Guvernulă reg. prusiană a răspunsă, că aceste espulsărî suntă o mesură curată internă causată de relaţiunile confesionale şi limbistice schimbate. Stândă der guvernulă prusiană pe acesta basă, care nu ne promite nicî ună succesă favorabilă, dacă ne vomă provoca la dreptulă ginţiloră şi la tractatură comercială dela 23 Mai 1881, guvernulă — 4ise corn. Taaffe — nu este în posiţiune de-a înterprinde paşi moi pentru delăturarea acelei mesuri; guvernulă nu va întrelăsa însă de a interveni în anumite caşuri spre a dobândi celă puţină o moderare a acelei măsuri, pentru care s’a arătată aplecată guvernulă reg. prusiană. In faţa acestei situaţiunî — adauge Taaffe — ne putemă aştepta, că voră veni în Galiţia mulţine de espulsaţi de aceea guvernulă va sprijini comitetele de ajutorare, ce se vor forma