Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)
1885-09-19 / nr. 208
RED VC 4 NS, EA ŞI ADJUMSTRAfr XEA : BRASOVU, piaţa uiare Nr. 22. ,CAZETA‘‘ IESE IN FIECARE DI. Pe anu anu 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Rovania şi străinătate. Pe anui 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIUSILE: O seria garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrlapri nsfranoats nu ae primatofi. — Banuipripte nu te raiamba. m 208. Joi 19 Septemvre (1 Octomvre). 1885. Nou abonamentu la „ Gazeta Transilvaniei“. Cu 1 Octomvre st. v. 1885 se începe ună nou abonamentu, la care învîtămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei nóastre. Preţulă Abonamentului: ' intru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. „ şAse „ 6 „ „ unu anü 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci „ şase „ 20 „ „ unu anü 40 „ NB. Prețurile acestea le-amflisatu spre a ușura abonanțiloru, noștri din Romania plata abonamentului, fără a mai socoti agiula. Rugămă pe domnii abonențî, ca se binevoiască a-și reînoioe cu vreme abonamentulu, ca se nu se întrerupă espedițiunea farului. Domnii ce se voru abona din nou se binevoesca a areta și posta ultimă. «Administrațiunea »Gazetei Transilvaniei». Brașov, 18 (30) Septemvre 1885. După ce s’au fostă terminată alegerile pentru congresuliî bisericescu ala Serbiloru din Ungrria și după ce s’a constatată, că patru din cinci părți ale membrii oră aleşi suntă de coloare națională şi abia a cincea parte suntă „prea plecate“ creaturi ale guvernului ungurescu, din cari se compune garda patriarchului impusă de acesta guvernă, — nu mai putea fi nimeni în dubiu, că soartea ce aştaptă aceasta adunare a Serbilor este — disolvarea. Suntem siguri, că dacă aî doi Unguri patriotici se întâlnescă la una pahară de vină, — ceea ce după obiceiulă patriotică nu se întâmplă aşa de rară — şi dacă vine vorba de Şerbi, unulă va întreba pe celalaltă: Spune-mi fertate disolvatu-s’a congresulu bisericescu dela Carloviţă ori ba? — Este o părere generală lăţită dejiaristica maghiară între Unguri, că nu esistă altă leacă pentru actualula congresii naţională bisericescu ala Serbiloru decâtu disolvarea. Astfel, biroulă de corespondenţă ungurescă ne vorbesce deja de-o „temere că disolvarea congresului va fi necesară cu toate că adunarea serbescu încă nici nu s’a constituită definitivă. Şi care se fiă causa acestei amenințătore catastrofe ? Scrrile ce sosescu din Carloviță nu vorbescă decâtă de prudența, de tactura şi de purtarea conciliantă a merabriloră congresului. Se vede că aceștia își dau toate silințele spre a nu părăsi telemulă legalii seu ală bunei cuviințe. Dar cu aceasta nu se îndestulescu cei dela guvernă și creaturele loră, ci ar fi dispuşi a pretinde dela majoritatea națională a congresului sârbescă, ca se mearge în iubirea sa de pace pănă a uită de drepturile şi interesele bisericei sârbesc şi pănă a cruţa cu critica sa faptele celor ce le-au violată. Dificilă posiţiune, de a fi membru ală unei întruniri de aşa mare importanţă pentru poporă şi de a nu cuteza să-ţi casci gura, fiindu-ţi frică ca nu cumva să te pomenesc!, că d. comisarui regesed declară congresulu disolvata. UNIREA BULGARILOR II. Din Varna se telegrafiază cu data 28 Septemvre: Guvernulu rusescu a reînoită ordinele, sale prin cari rechiamă pe toţi oficerii ruşi ce servescu în armata bulgară. Oficerii ruşi declară că armata bulgară e forte bine organisată, ei nu au nici o îndoială că se va purta bine."" Agenții bulgari procedă cu cea mai mare asprime la facerea rechizițiunilor, în unele districte s’au luată toate carele pentru a fi duse peste Balcani. Armata bulgară e în mare parte înarmată cu pusei Martiny, aceste puşcî au fostă luate de generalulă Skobeleff de la Turcî, cu densele înarmase faimosa lui divisiune a XVI, apoi le a dăruită Bulgariloră. Telegrame din Filipopolă dela 28 şi 29 Septemvre comunică: Locuitorii din Filipopolă şi din alte oraşe ale Rumeliei şi ale Bulgariei au trimisă telegrame la cea mai mare parte din omenii de Stat, Englesi, între alții lui Gladstone, Salisbury, Argyll, Stratforth, Forster și altor bărbați politici din Europa, rugându-i să ’şî dea toate silințele pentru a face să se recunoasca unirea celor două Bulgarii. Mai multe batalioane de infanteria, o batenă de artileria şi ună escadronă de cavalerie au sosită ieraci venindă din Sofia. Deşi trupele au făcută ună marşă neîntreruptă din cele mai grele, ele au intrată în oraşă în ordine. Se mai aşteptă încă două batalioane mâne diminață. O telegramă din Sofia dela 28 Septemvre spune, că principele Alexandru e foarte întristată, fiindu că Tarulă nici n’a răspunsu încă la scrisorile ce i le-a adresată. După cum comunică o telegramă dela 29 Septemvre din Zîmnicea, vaporulă austriacă „Hildegarde“ a trecută p’acolo cu 120 voluntari bulgari, îndreptându-se spre frusciucă. Din Belgrad se telegrafiază dela 28 Septemvre . Scupcina se va deschide joi printr’ună discursă ală tronului, în care se va areta pericululă situaţiunei în Serbia vechiă şi Macedonia, precum şi necesitetea de a se asigura teritoriilă dincoce şi dincolo de graniţe. Scupcina va vota numai ună credită de resboiu şi va da regelui dictatura, apoi se va închide. Corespondentul lui „Pester Lloyd“ telegrafiază la 28 Septemvre din Belgrad, că a avută o convorbire cu fostul ministru-preşedinte serbă Ristici. Intre altele zise acesta, Unirei definitive a Rumeliei estice trebue să urmeze acţiunea Serbiei. In acelaşi timp, voră procede şi Muntenegru, Grecia şi provalenia şi România. Ca compensaţiune pentru Rumelia Serbia pretinde Serbia vechi şi Grecia părţile neunite din Tesalia şi Epiră, Muntenegru Albania. Deci Bulgaria mare s’ar întinde şi mai departei, atunci Serbia cere partea nordică şi Grecia partea sudică a Macedoniei. Pe lângă aceasta şi România întreţine în aceasta provinciă propaganda sa. Ca şi în Europa, trebue să domneascu și la Balcani ună concertă ală puterilor. Ristici ajunse aci la idea sa favorită: confederațiunea balcanică. Se înșală Europa, trise elă, deci crede că aprobândă fapta din Filipopolă se restabilesce liniștea la Balcani. Ori Bulgaria — ceea ce nu dorescă — se aduce în marginele sale de mai nainte, ori Orientulu stă în flăcări. Prin urmare, latină congresă să se țină seama şi de pretenţiunile celorlalte state balcanice. Asta însemneaza mobilisarea de a ftî în Serbia şi, deşi în cestiunî interne suntemă desbinaţî, în cele esterne nu e deosebire de partidă. Totă în felulă acesta s’a esprimată şi fostulă ministru-preşedinte Pirocianac. Pănă acum stau sub arme 50.000 de oamen! şi guvernulă a încetată orice plăţi pentru literări. Deci aceste jertfe aduse ară române fără resultată, atunci ar fi în periculă liniştea internă a ţării. Din Sofia se telegrafiază dela 28 Septemvre, că sosescă mereu voluntari, între cari suntă şi 400 de Arnăuţi. Pe calea ferată Tatar-Bazargic nu se transportă decâtă trupe bulgare şi materială de resboiu. In Sofia s’a respânditu sgomotulu, că la graniţă lângă Kustendil se află uuă cârpă turcescă de 2500 de oameni. O telegramă din Constantinopolă dela 28 Septemvre spune că, la propunerea cabinetului rusă, ambasadorii puteriloră se vor întruni sub preşedinţa, Porţii ca să esamineze întreaga situaţiune a peninsulei balcanice, ca astfel, se procure puteriloră materialulă necesară spre a lua pe basa acestuia hotărîri definitive. — După cum se comunică din Berlin, eri a fostă o întâlnire a lui Griers cu Bismarck în Friedrichsruhe. Din Belgrad se telegrafiază dela. 28 Sept.: Elevii seminarului au cerută să fiă înșirați în armată, ceea ce li s’a și permisă. Reuniunea profesorilor, a hotărîtă, ca fondulă ei să-la pună la disposițiunea statului. -- Aci s’a împrăștiată sgomotulă, că Muntenegru a încheiată cu turcia o alianță ofensivă și defensivă, pentru păstrarea Albaniei pe seama Turciei. Aceasta alianță ar fi îndreptată în contra Serbiei şi Austro-Ungariei. „L’Indépendance belge“ publică urmatoarele telegrame din Londra şi Petersburg cu data 25 Septemvre : Se face că simţăminte răsboinice începă a se manifesta în Rusia. Corespondentală din Petersburg alujiarului ,Central News* a avută o întrevedere cu unulă din generalii cei mai distinși din armata rusă care i-a comunicată că Rusia va declara răsboiu Turciei, deci aceasta va ataca pe Rumelioțî și pe Bulgari. Cu tote că nu aprobă atitudinea principelui Alexandru, Țarulă ar fi hotărită, dacă va fi trebuință, se susțină pe Bulgaria. Se asigură că Țarulă a dată ordină telegrafică ministrului de resboiu ca se pregateasca planurile de campaniă. E vorba ca congresul, se discute una proiectă de adresă. In aceasta adresă adunarea bisericescă trebue se și arate dorințele și plângerile. Așa s’a întâmplată. Proiectulă de adresă ală actualului congresă cuprinde și mă siră de plângeri. Acesta se cetesce în adunarea plenară, dar bine se bage de seama membrii congresului, ca nu cumva să-și predice glasulă spre a’lă aproba, căci „disolvarea“ atârnă asupra capeteloră loră. Pentru ce s’au adunată aşadară Sârbii la Carloviţă? Numai ca se subscrie violarea cea mai flagrantă a autonomiei loră ? Aşa voiesce guvernulă să-şi dovedeasca simpatiile faţă cu elementulă sârbescă ? Sârbii într’aceea voră lucra înţălepţesce şi bărbătesce dacă voră sta neclintiţi pe lângă drepturile şi autonomia bisericei sârbesc! şi deca voră protesta în contra violinţelor. — Fiă or!ce va fi, în cele din urmă dreptatea totu trebue să iasă invingătoare! — Ministru-preşedinte Brătianu în Viena. Cetimă în „Neue freie Presse“ de Marţ! urmâtorulă comunicată : „Ministrulă-preşedinte română, d. Brătianu, care a sosită alaltaerî aici dela Bucuresdi, a fostă primită astăfjt la ameti! de cătră Imperatulu în audienţă privată. Imperatulu avă o convorbire mai lungă cu d. Brătianu asupra situaţiunei momentane. Eri d. Brătianu s’a înscrisă la prinţulă de coronă şi a făcută miniştriloră Kalnoky şi Kallay, precum şi şefului de secţiune Szögyenyi visite, care au durată mai multă.“ „D. Brătianu, care este acompaniată de secretarulă de stată in ministerulă de esterne d. Beldimann (d-sa e numită acum agentă diplomatică ală României la Sofia. Red. „G. Tr.“) va rămâne încă şi mâne în Viena şi va continua conferenţele cu oamenii de stată de la cârma.“ „Pester Lloyd“ spune, că audienţa la