Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)
1886-10-26 / nr. 241
Nr. 241. GAZETA TRANSILVANIEI. sentinței de eliminare a eşită de sub subordinatiunea directorului, prin urmare directorulu abusândă de puterea oficiului seu a comisu ună faptă vrednica a fi pedepsită. In urma acestora judele dispunendu ascultarea martorilor, a amânată pertractarea. —x— Delegaţii guvernului românii pentru tractarea cestiunilor de graniţă între Austro-Ungaria şi România, generalul Barozzi şi colonelul Băicoianu, se află de câteva ciile în Viena, şi tractările respective au începută în ministerul de externe sub preşedinţa şefului de secţiune br. Pasetti. La tractărî iau parte: din partea guvernului austriacă consilierulă curţii contele Kielmansegg, consilierulă de construcţiunî Pavlosky, din partea guvernului ungurescă consilierulă intimă Beldy şi consilierulă ministerială Torkos, apoi din partea ministerului comună de esterne consilierulă curții Riedl și ca representantă militară colonelală c. r. Fabini. —x— Dela Tîrnova i se scrie »României libere«, că majoritatea Sobraniei, convingându se că Rusia'vrea cu orî ce preță se umileascâ Bulgaria și se facă dintr’însa ună guvernamentă rusescă, pare mai multă ca orî când hotărâtă de a face o mare manifestaţiă în favoarea prinţului iubită, care ia dusă la gloriă şi cătră independenţă. — x— »Nemzet« scrie, că lohana Harang, ună funcţionară ocupată în serviciulă poştală de ambulanţă între Orşova şi Pesta, a defraudatu 35.000 fl., mai cu seama bani d’ai statului. Harang, care a trecută în condică 16 în locă de 17 pungi cu bani, a dispărută. In portulă Turnului-Severină a arsă o magaziă a societăţii austro-ungare de navigaţiune pe Dunăre, împreună cu o mare cantitate de petroleu. —x— Ni se scrie din Boniariulu inferiorii: „In nóptea de 28 Octomvre a. c. ună economă din comuna nostră cu numele Ezechel Maciovan şi-a perdusă mă cală roşiu întunecata, cu urechia stângă ciontită, ca de 8 ani, şi-o ăpă totă asemenea, cari pănă înJiua de astăc}! încă nu s’au aflata; deci în interesulă bietului economă, care şi-a câştigată pânea de toate dilele numai cu caii perduţî sunteţi rugată a aduce aceasta la cunoscinţă publică, poate că păgubaşulă va fi norocosă a’şî afla caii. Aflătoriulă va căpăta o remuneraţiune forte bună şi are se se adreseze la antistia comunală din Bontariulă înferioră, de unde îşi va căpăta şi remuneraţiunea.» Amintirăm, în unulă din numerii trecutî ai fetei nóastre, că ,Ellenzék" apelase la publiculă ungurescă pentru a face o colectă in favorulă unoră Poloni espulsați. Una oarecare Putnoki trimise spre scopulă acesta lui „Ellenzék“ 2 fl. Fiindcă însă espulsaţii poloni au dispărută(?), »Ellenzék« a aflată de bine a dărui acei 2 fl. „Kulturegylet“-ului. — Cum se poate o asemenea bătaiă de jocă de bană daţi într’ună scopă umanitară? Comisiunea administrativă a oraşuluiJMureşă-Oşorheiu a rădicată cumplită dările pe vânzarea vinului, pentru ca se poatu acoperi ceva din deficite. Cârciumarii, cari plăteau pănă acum 1--20 fl. dare de venita, voră plăti 30 fl.; cei cu 20—30 fl. 45 fl.; cei cu 30—60 fl. 80 fl. și cei ce plăteau peste o 100 fl., voră plăti acum 200 fl. pe ană. Deputatul și Adam Lazar a insinuată recursă. —x— în săptămâna trecută au plecată mai multe familii jidovesc! din Berladă la America. —x— Tinerimea universitară din Pesta s’a adresată cătră „Budapesti Hírlap“ ca să’i sprijinăscă planulă d’a adopta junimea costumulă ungurescă. Numita fata e însă contrară planului şi Zice că costumulă ungurescă să rămână îmbrăcăminte de gală la sărbători, şi apoi afară de acesta nu crede că junimea din Pesta va afla imitatori. »Studenţii să rămână în îmbrăcămintea modernă şi comodă, cum se portă în generală în lumea cultă, cjice »B. H.« — Prin urmare costumulă ungurescă nu e potrivită pentru lumea cultă. Ce voră dice studenţii la acăsta ? —x— Ună consiliu de miniştrii s’a ţinută la Sinaia, dice »România Liberă,« sub preşedint» regelui. Obiectulă acestui consiliu se (Jice că a fostă politica esteriora, întru câtă privesce întorsătura evenimenteloră din Bulgaria. —x— Cetimă în același cjLt'n: »Se Z'ce că d. Ștefană Popă, care a făcută studii pedagogice excelinte la Praga și le-a profesată vr’o 15 ani în Ardeală, va fi numită profesoră de pedagogiă la scoala normală Carola I.« —x— »L’Indep. roumaine“ Z'cea că ministrulă română de resboiu a comandată în Anglia două maşine mari pentru fabricarea cartuşelor. Aceste maşini, cari vor fi instalate la pirotehnia armatei, voră putea fabrica câte o sută de mii de cartuşe pe (Ji. —x— In săptămâna acăsta s’a inaugurată la Constanta statua lui Ovidiu. Barbariile gendarmiloră unguresc!. In numărulă de erl ală fetei noastre amă reprodusă o corespondență din comitatulfi Solnocă-Dobeca, prin care ni se descrisese o frumosă festivitate religioasa a poporului română din comuna Dergea. Se vede însă că nu î-a fostă dată să’i jicnescá acăstă petrecere, căci éra ce ni se scrie . Din comitatul Solnocu-Doboca, 3 Noemvre 1886. In comuna Dergea se află ună Armână cu numele Colomană Fejk, „patriotă“ după calapodulă kulturegyletistă. In ijiua de 18 Octomvre Armănulă Fejk află, că ’i s’au furată nisce stupi, că cine i-a furată însă, asta n’o scia. Armănulă însă voiaca să-şi răsbune şi de aceea află de bine a învinovăţi pe doi fecioraşî, vecî bine Români, pentrucă pe aceştia ’i găsescă „patrioţii« totdeuna buni de bătjocuriţă. Fiindcă Fejk servesce causei »patriotismului«, nu ’ncape îndoălă, că lui nu i-a trebuita decâtă odată să bată cu piciorulă în pământă şi era că trei gendarmi ’i sosiră din comuna Panticeu, stându’i la buna lui disposiţiă. Acum căciură bieţii fecioraşî români între baionetele gendarmilor. Fiindă întrebaţi, dăcă au furată orî ba, feciorii de Română au răspunsă cu hotărîre, că n’au furată şi nu suntă vinovaţi. Atâta fă de ajunsă pentru ca vestiţii gendarmi ai d-lui Tisza să aplice argumentele loră deja cunoscute. Unulă din cei doi feciori suspiţionaţi, cu numele Vasilie Târziu, care era mai înaintată în etate decâtă celalaltă, fă pălmuită de gendarmi într’ună modă barbară pănă ce l’a năpădită sângele. Nefericitului tînără nu-i era iertată nici măcară să se ştergă de sânge, pentru ca nu cumva să-şi păteze vestmintele şi prin acesta să atesteze barbaria gendarmiloră înaintea judecătoriei din Gherla, unde aveau ei să lă înfăţişeze, ba ce-i mai multă, ei înşişi au luată apă şi l’au spălată de sânge. După ce suspiţionatulă Vasilie Târcoiu nu voi nici cu ună chipă a se mărturisi pe sine de hoţii, gendarmii au recursă la nouă măsuri de sălbătăciă. Ei și-au împlântată mânile în pletele lungi de pără ale nefericitei loră victime, pe care l’au suită mai ănteiu pe ună scaunu, l’au legată de o grindă, or după aceea i-au împinsă scaunulă de sub piciore. Victima spendurată fiindă de grindă, şi-a perdută simţirile şi a ameţită. Acesta s’a întâmplată în presenţa unui foarte numărosă publică din comună. Nefericitulă fată cuprinsă de fiori se apropiă de gendarmi pentru a implora, dimpreună cu mai mulţi oameni din satfi, „iertare“ fiului său. Atunci unulă din gendarmi se repede asupra lui şi-i trage câteva pălmî. N’a rămasă scutită de bătăile gendarmilor, nici cela mai mică dintre inculpaţi, deşi era oră tînără de etate. In cele din urmă, după ce fă scoborîtă de pe eşafodă nefericitulă Vasilie şi după ce gendarmii îă spălară cu apă, le-a succesă a-lă deştepta din amefela, aducându-lă din nou la vieţa pentru a-lă pută pune în lanţuri şi a-lă escorta împreună cu soţulă său mai mică la judecătoria de cercă din Gherla pentru a fi ascultaţi şi osândiţi. După scrutări minuţiose judecătoria a constatată nevinovăţia ambilor inculpaţi, pe cari n’a întârziată a-i pune în libertate. Nevinovăţia loră este de altmintria publice cunoscută. Vasilie a fostă ună servitoră bună şi de mare ajutoră stăpânului său. Asta-i însă Vasilie nu mai este în stare a-şi câştiga pânea lui şi Dumnecreu scie, deca își va mai veni vre-odatâ în fire. Stăpânulă îndurătorii l’a reprimită la casa sa și din compătimire îlă provede cu cele de lipsă pentru traiu. Pe unulă dintre gendarmi sciu că lă chiamă Imre György, pe ceilalți doi însă nu i-am însemnată. — V’am comunicata on Redacțiune faptulă acesta, deşi prin descoperirea lui sciam prea bine, că nu vă descoperă ună rară evenimentă, pentru că este aproape neîntreruptă revista sub care d vostră arătaţi sălbătăciile gendarmilor unguresc!. Ună căletoră. Catedrala Curţii de Argeşti. Biserica Curtea de Argeşd a fostă ridicată pe temeliile mitropolii Radu Negru la anul 1517 de Neagoe Basarab. Stilul bisencei este arabă și bizantină. Din punctulfl de vedere ală istoriei architecturei orientale acesta biserică unică denotă ună progresă și ne arată gradulă de cultură ală epocei în care a fostă Zidită... Materialul din care s’a construita biserica Argeşului este cărămidă şi piatră cioplită din ţară. Zidurile din temelie şi pănă susă suntă compuse din două strate cimentate împreună: unulă de pietra cioplită, care îmbracă biserica pe din afară, altuia de cărămidă, care formeza o căptuşală interioră tencuită cu gipsă spre a putea fi zugrăvită şi ornată cu frescuri, representândă imaginele divine şi tablouri din noulă testamentă, singurele picturi permise în biserica răsăritului. Cursură veacurilor, invasiunile şi cutremurile sguduiră pănă în fundamentă acăstă biserică legendară. Cu ocasiunea restaurării radicale de d. Leconte du Nouy, temeliile, cari suntă foarte adâncă înfipte în pământă au fostă întărite. In giurală bisericei s’a făcută acumă din nou o mică îngrădire de petru cioplită care se deschide în faţa bisericei prin trei porţi de bronză duple cu o cruce deasupra şi artistică lucrate Mijlocuia bisericei este încinsă de ună manifică brâu, împletită, care merge în liniă orizontală de giură împregiură. Acestă brâu colosală este compusă din 4 brâuri mai mici, din cari două suntă ornate cu frunze scuipate de aură. Celelalte două suntă colorate în albastru. Intre brâul şi celă mare şi piedestalulă catedralei zidurile suntă ornate cu nisce cadre de piatră cariesă în reliefă prin linii şi unghiuri drepte. In faţadă suntă două cadre de acestea a căroră lungime intrecă înălţimea, şi care conţină în dreapta şi în stânga uşii câte o fereastra îngustă duplă şi câte două lespezi lungi cu inscripţiuni. Ferestrele sunt încadrate şi ornate cu sculpturi de piatră compuse din frunze şi împletituri ingeniose. Inscripţiunile din dreapta, săpate în piatră în limba slavonă, sunt relative la fundarea bisericei şi puse acolo de Neagoe Basarabă. In stânga inscripţiunea este de Şerbană Vodă Cantacuzină. Pe a patra lespede, care înainte era golă, este săpată inscripţiunea cea nouă a restaurăreî de Regele Carol I şi Regina Elisabeta. Uşa bisericei este cam mică, dar e precedată de o poirtă deschisă, mai mare şi frumosă ornată. Două şiruri de sculpturi înflorite şi aurite incadreaza aceasta intrare deschisă. Deasupra intrării este săpată în marmoră în limba română următorea incripţiune: »Intru cinstea adormirii Maicei Domnului Maria aceasta biserică a fostă Zidită din temelii de cătră dreptcredinciosulă lonă Neagoe Voevodă Basarabă. Ea a fostă sfințită în anulă 7025 (1518) de cătră patriarchulă Teoliptă. Aceasta mănăstire s’a făcută scaună episcopală în anulă 1793 după Christosfi.« Pe uşa de intrare se vede o frumosă iconă de mosaică, care represintă pe Sfânta Maria şi pe Isusă, copila. Pe laturele esterne din rosă de brâu despre nordă şi micrasa pătratului ce formeaza tinda şi faţa bisericei se află câte trei ferestre, cami împreună cu cele două de lângă uşă insumeaza 8 ferestre egale în mărime, diferendă între ele numai prin varietatea ornamentelor sculptate şi colorate cari le incungiera. Partea esterioră a bisericei dela brâu în susă pănă la Invelitoare ne presintă o nouă bogâţiă de ornamente. Ciubucele de piatră cioplite incadreza nisce ferestre rotunde, cari se închidă prin nisce discuri de piatră sculptate şi poleite de care se ţină agăţaţi cu aripele întinse în aeră porumbei auriţi, cari poarta ună clopoţelă de aură în cioculă loră. Dar celă mai frumosă ornamentă ală acestei părți de susă și poate ală întregei biserici este cornicea, care încoronéazá edificiulă. In ea e o bogățiă surprinzătore de săpături, de scobituri și ridicături, acesta corice te captivéazá. Ea este compusă din 4 trepte crescânde și variate, aurite și colorate. Se întinde de giură împregiurată bisericei ca şi brâulă celă mare. Deasupra ei vine o mică invelitoare, care o apără de plată şi unămidă îngustă şi sculptată, care desparte corpulă celă mare ală bisericei de partea superioră. Patru turnuri se înalță pe invelitoare, fiecare de o architectură diferită. Celă mai mare e octogonă. Are 8 feţe străpunse de 8 ferestre verticale. Turnulă e învelită cu plumbă și sămănată cu stele, o mare cruce întreită cu lanțuri aurite înfiptă într’ună mâneră de aură îlă Incoroneza. Ală doilea turnă din mijlocii este ceva mai mică. De formă octogonă, este străpunsă de 8 ferestre oblungi şi înguste, coronată faţă de o cruce la felă cu cealaltă. Cele două turnuri mici, simetrică aşa fare viaţa bisericei, formăză o gradaţiune şi o legătură armonică între cele nouă turnuri mari şi între patratură pe care se cumpănescă. Ferestrile învârtite ale acestor turnuri au ună caractera forte originala şi facă ca privitorulă să cradă că turnurile suntă înclinate şi stau să cadă. In faţa acestei catedrale se ridică, conformă unui vechiu obiceiu din Orienta, ună Cantharus în formă de cupolă, susţinută de patru coline de marmoră vânătă. Acestă mică templu servea în Orientă pentru purificarea şi spălarea creştinilor, înainte de a intra în biserică. Acestă baptisteră la noi e făcută pentru sfinţirea apelor, la bobotază, pentru cetirea evangeliei în noaptea Paştilor. Ornamentarea baptisterului este în stila arăbescă. Arcurile cari susțină cupola suntă ornate cu o frumoasa dantelă pendintă de piatră aurită. D’asupra lor, 1886