Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-12-19 / nr. 284

Nr. 284. GAZETA TRANSILVANIEI. buni regi boemi, George Podiebrad, a pututu domni fără cunoscinţa limbei germane, pentru ce se nu fiă în stare fiecare din noi a'şi ajuta mai departe fără cunoscinţa limbei germane? Din Germania nu poate veni binecuvân­­tare pentru Cehi, acea trebue să o căutămă numai în Ostii la fraţii slavi în Rusia". (Aplauze nesfârşite.) Toţi aşa au vorbită şi alţi deputaţi, închizându-se apoi adunarea. Realegerea prinţului Alexandru de Battenberg. „Wiener Tagblatt“ scrie, că întrevederea deputaţiunei bulgare cu prinţulă Alexandru pare a fi de mare în­semnătate. Bulgarii ar fi hotărîţî sâ realagă pe prinţulă de Battenberg, după ce candidatura prinţului de Co­burg nu va fi isbutită. D. Stoialoff a fostă primită ântâiu de prinţulă Alexandru la Darmstadt, unde se ducea cu scopulă de a produce o întrevedere a deputaţionei în­tregi cu prinţulă, care s’a declarată dispusă sâ se re­­întărcă la Sofia. Acelaşi diar­i crede a sei, că prinţulă Alexandru va merge la Bucurescî sâ visiteze pe regele României, ca sâ fiă mai aproape de graniţele bulgăresci. »Nezavissima Bolgaria“ 4*ce) astăzi prinţulă Alexandru de Battenberg, prinţulă Ferdinand de Coburg şi corniţele Gabriel Peiacevici suntă candidaţii, cari au sâ fie luaţi în seriosă şi a cărora alegere ar putea-o lua în consideraţia Sobrania. In casulă când Battenberg n’ar putea fi alesă, cei mai mulţi sorţi de reuşită ar avea Peiacevici, fiindă de origină bulgară. Manifestaţiunile Grăniţerilor11. Adresa Grăniţerilor din cercul Rodnei. Prea stimaţiloru domni Dănilă Lica şi Gavrilă Mânu, advocaţi în Bistriţă. Din incidentulă aşternerei gravaminelor­ noastre la treptele Tronului întâmplată prin D-Vostre ca representanţii şi mandatarii noştri în audienţa din 11 Noemvre a. c., subscrişii grăniţeri şi descendenţi de grăniţerî venimă pe acestă cale a Va esprima cea mai profundă şi cordială mulţămire şi recunoscinţă pentru acestă pasă energică şi bărbătescă, întreprinsă în favorulă și în interesulă nostru, — venimă a Vâ asigura, că cele espuse în acea plânsare suntă eflucsulă adevărată ală sâmțeminteloră nóstre, suntă capră fidelă a dureriloră și nâcasuriloră nóstre, câ ne băntie în o măsură neesprimabilă, — ve­nimă a Vâ declara sârbătoresce, că aderămă întru toate şi aprobămă cu trupă şi sufletă modula de procedere, abnegaţiunea şi curagială civică, cu care a­’fî în­fruntată şi bravată toate piedecile şi greutăţile ce ne stau în cale întru apropiarea şi espunerea dureriloră şi ne­­voiloră noastre la Treptele înaltului Tronu, la picioarele Prea bunului nostru Imparată şi Rege apostolică. Asigurându-Vâ despre încrederea nostră neclătită, suntemă cu totă stima. Rodna vechiă, 5 Decem­vre 1886. Grănicerii din comuna Rodna- Vechiă: Clemente Lupşai, parochulă Rodnei, Pantelimonă Domide c. r. că­­pitană în pensiune, cavaleră ord. rusă S-ta Ana, pro­prietară în Rodna-nouă şi veche, pos. a crucei c. r. militare pentru merite, decoraţiunea de resbelă, a me­daliei c. r. de resbelă, a crucei c. r. pentru ser­­viţiu II classă. Membru comitatensă în Rodna-veche şi nouă. Avacomu Anca, Zaharia Bindiulfi, Gera­­simă Domide, preotă coop. gr. cat. Silvestru Mureşană, grăniţeră-proprietară, Macarie Popă, Dănilă Guşa, Pam­­firă Scripeţă, Ioană Partene, Anchidimă Scripeţă, Lariană Sângeorzană , Pamfiră Pioraşiu, Necita Mari­­cuţiu, Vartolomei Haşbeiu, Necita Domide, Grigore Moldovană, George Gusta, Sevestianu Paiuşiu, Ştefană Guşă, Mîhailă Câroianu, Manoilă Bureaca, Scridonă Do­mide, Precubă Grapini, Macedonă Popă, Artene Cotulă, Silvestru Cotulă, Pamfiră Slăvocă, Maftei Alesandru, An­­tonă Steopană, Arsenie Guşă, Iacobă Guşă, Vartolomei Cozonacă, Alexandru Cotulă, Onofrimă Cotulă, Alexan­dru Anca, Masima Porculă, Larionă Porculă, Vasiliă Mureşianu, Constantină Mureşianu, Odohimă Leşanu, A­­lexa Cardianu, Danila Sol­­anu, Demiană Alexandru, Toma Anca, Filimonă Leşianu, Pantilimonă Boldişiu, Ostace Paiuşiu, Vasile Tolfă, Maftei Boldişiu, Sidonu Bindiu, Leonă Morozanu, Niculai Mănăstire, Nica Groitoru, Flo­­rianu I. Porciu, Calistru Flămându, Saviru Scripiţiu, Gavrilă Sangeorzanu, Lazaru Uriche, Pavelă Lipană, Terente Bureaca, Teodoră Beleiu, Gavrilă Cardană, Ionă Pioraşiu, Samsonă Domide, Ştefană Finceru, Ilarionă Bindiu, Macedonă Luchi, Ionă Anca, Andreiană Porciu, Anchidimă Munteanu, Cirilă Tirşiulă, Arsenie Migovană, Niculai Guşia, Ionă Mateiu, Ionă Luciu, Ilie Porcius, Ga­­vrilă Boldişiu, Grigore Scripetiu, Onofrimă Ciciocă, De­­miană Lipană, Condrate Matei, Ştefană Grapini, Seves­­tiană Grapini, Iosifă Steopană, Pamfiră Steopană, Tănase Maricuţă, Procopiu Paiuşă, Nicolae Folfa, Procope Do­mide, Gerasimă Porculă, Toma Domide, Domide Flamă, Domide Cozonacă, Iochimă Cozonacă, Antonă Popă, Andrei Cozonacă, Toma Mateiu, Ionă Scripeţă, Sidonă Bouţiară, Vasile Cărbune, Donică Luchi, Artene Flama, Maltei Bindiu, Masimă Anca, Marţiană Filipoiu, Toma Steopană, Nica Coşarcă, Ştefană Cardană, Masimă Popă, Ionă C. Popă, Iacobă Domide, Ionă Boldişiu, Doniză Anca, Ciforă Cârdană, Doroftei Cârdană, Mironă Popelea, Scri­donă Popelea, Dănilă Beleiu, Gavrilă Talfă, Mafteiu Câr­dană, Demiană Steopană, Petru Boldişiu, Iacobă Bol­dişiu , Calistru Cruitoră, Romană Boldişiu, Ilie Dobra Antonă Steopană, Gregore Anca, Acsente Domide, Con­stantină Cotulă, Doroftei și Mureșană, Pantilimonă Fili­poiu, Vasile Tapalagă, Pantelemonă Cotulă, Filipă Flama, Larionă Steopană, Gregore Bureacu, Ionă Gușă, Toderă Beleiu, Andronă Porculă, Gavrilă Pomuhaciu, Ionă C. Anca, Gavrilă Alecsandru, Simionă Pr. Domide, Dorotei Bursacă, Ilie T. Domide, Scridemă S. Domide, Alecsandru Cotulă, Macavei Cotulă, Ionă Berende, Grigoraşă Flama, Iosifă A. Beleiu, Dumitru Slăvocă, Onofrimă Bindiu, Os­tace Anca, Simionă I. Domide, (prin Silv. Mureşanu.) (Subscrierile vor­ urma.) că »după investigaţiunile făcute din partea României nu s’a adeverită complinirea faptului, că nu s’au putută afla cine suntă respectivii supuşi români.“ Când am intervenită cu mână mai puternică, am fostă avisată: »sâ mergă pe calea legală." Am amintită acestea, ca sâ nu fiu trasă la răspundere pentru negligenţă.“ —x— FOI LE TONU. Colindele. (Urmare). Sedétarea. »­i La cea casă mare Este-o secrâtâre De fete fecioare, Tóte ’şi torcă fuioare; Num’o dalbă fată Şade supărată Pe firfi, ce firâză Ochii-i lăcrimâză, Că pe ea n’o dată Dup’ună împârată. Ficuţă, ficuță Nu fi nebunuţă Că la ’mpârăţiă Trebe avuţiă, Şi la ’mpârătâsă Trebe hain’alasă. La noâ cumnaţi Noé cai gătaţi. La noâ cumnate Sumne ’mpăturate, Şi la ’mpérátésa Haină de mătasă. Lerui Dóm­­ne. Calulu din alergătâre. Fruntiă verde-ună Domnuţii mare Leru, Leru şî-a nostă Domnă. Portă murgu ’n lergătore Şi-lă duce din grajdă în grajdă Imbie-lă cu de mâncată Cu grâu roşu vânturată Cu ferdii amâsurată, Dup’acea l’o-adăpatfi Cu vină roşu strecurată Prin cornuţulă năframii Pe crucile săbiei. Astădi Luni şî mânn’i Marţi Vine târgulă la Galaţi, Vine târgulă la Ciceu Vinde-te-oiu murguţul meu. Vinde-mâ Domniţulă meu De-i sei cere preţuia meu Preţuia meu ’să noâ buţî Noâ buţî cu bani mărunţi. Câţi cai o fostă lăudaţi Toţi în mare ’să înecaţi, Numai eu nelăudată In mare nu te-am ’necată, Noâ ape te-am trecută Noâ ape fără funda. Nicăirî nu te-am udată Numa’n comă la căpenâgă Şi-acolo m’am piedecată In sfârgoşă Dela paloşă De rânzană Dela pintenă. Ciutele şi cerbii. La munţi ninge, plouă Cistrai Domniţă bună La şesă cade rouă Ciute, cerbi, sosea Apa de a bea Şi se hodinea; Erba o păscea, Apa din isvoare, Érba din rezere, Junele-’i fuce, Sui carnele mele, Eu tare te-oi duce Peste munţi cărunţi. La d’umbre de nuci, Suntă fântâne reci Şi fete de greci, Şi tu sâ-ţî alegi Domnă astoră curţi Noră la părinţi. Fata română. Josă la ţâra Talenâscă Florile d’albe. Este-o fătă românâscă Nu-i fecioră s’o adelésca. June bună p-adâlt Murgu şi l’a potcovi Cu potcoave de aramă Sé soséscá mai cu seama Şi cu cuie de argintă Sé soséscá mai curândă, Căci murguţul ă­­lă înşela Şi acolo de sosea Fic’aprinse-a lăcrima Junele o măngăia : Taci fiinţă nu totă plânge Nu vărsa lacrimi cu sânge, Că te oiu trece peste munţi Peste munţi la d’albe curţi, La surori necunoscute La cumnate neîntrebate Şi-i vedea pe socra ta Şi-i gândi că-i maică-ta, Şi-i vedea pe socrulă tău Şi-i gândi că-i tatălă tău. Bradulu, Tisa şi Plopulu. Maica Sântă se luară, Domnului Domne. Cu Fiinlă sântă se duseră Pe picioră de munte ’n susă Unde-i drumulă curmenj­işă Pe drumă greu se ostenea Punea josă şi hodinea : pice cătr’ună brăduţă verde: Stăi brăduţă şi mă d’umbresce. Bradu-a stată şi o d’umbrită Precesta I’o fericită : SOIRILE PILEI. Vicespanulă comitatului Ciucu, după cum scrie »Székely Nemzet,* în reportulă seu făcută cu ocasiunea ultimei adunări comitatense, arăta între altele, că atât o comitatulă peste totă, câtă şi comunele singuratice dela graniţă au de a suferi mari conturbări din partea veci­­niloru locuitori din Moldova şi România. Vorbi vice­spanulă despre încălcările de graniţe, 4'cându între al­tele: »Violările datâză încă din anul­ 1834, în mai mare măsură însă au începută în 1853, oi în decursul­ aces­tui ană au ajunsă a fi de ne mai suferita, şi ceea ce bate mai multă la ochi este, cu dreptă cuvântă, împre­jurarea, că se esecută prin întrevenirea miliţiei. O parte însemnată din muntele acestui comitată, așa numita mun­tele »Solyomtâr,* a fostă ocupată. Peste apa Ciobana au rădicată poduri pe teritoriu ungurescă. S’a ocupată mai întregă muntele „Kerekbăkk* încependă dela comuna „Szépviz,“ precum și o parte însemnată din muntele »Apahavas! Demarcaţiunea de graniţă prin părţile aşa cjise »Égermező,« »Áldomás* şi „Lakul“ s’a făcuta după arbitriu, trecândă în mare măsură pre teritoriulă nostru. Mai multe din pichetele nóstre, edificate cu spese însăm­­nate, au fostă aprinse, locuitorii noştri dela graniţă sâ maltratâză, ba şi în posesiune suntemă conturbaţi, aşa încâtă tote acestea fără ruşinea laşităţii nu se potă su­feri mai multă. Despre fiăcare casă singuratică se face de repeţite ori arătare la ministeriu şi resultatură este: 1886 In afacerea estradării criminalilor­ refugiaţi în străinătate, ministrulă de justiţiă Fabiny a adresată o ordinaţiune­ cerculară cătră toate autorităţile juridice din ţară, în care ordonă, ca în casă, când s’ar cere estra­­darea unui criminală dela ună stată neînvecinată, docu­­mentulă ce are să serveasca ca basă a estradării (ordi­­nulă de arestare, sentinţa ş. a.) trebue sâ se presinte ministrului în atâtea esemplare, ca sâ se poata trimite câte unulă din ele tuturoră acelora state, prin care are sâ se facă transportarea criminalului. Aci se observă, că şi autorităţii austriace trebue să i se trimită ună ast­­felă de esemplară. —x— Comisiunea austro-ungaro-română pentru regulare graniţelor­, care s’a ocupată mai multă timpă în Viena cu aplanarea şi regularea cestiunilor­ pendente, privitore la graniţe, între Austro-Ungaria şi România,­­şi-a­sistată lucrurile înainte de sărbători şi amândoi, comisarii ro­mâni, generalul­ Constantin Baroţi şi colonelul­ Sergiu Băicoianu, precum şi representanţii guvernului unguresc, în comisiune, au părăsită Viena. Comisiunea se va în­truni insă în curândă, arăşi în Viena, probabilă că în cursul­ lunei ianuariu, pentru a reîncepe lucrările. Se asigură, că tractările comisiunei au luată pănă acum ună cursă favorabilă şi o speranţă îndreptăţită, că re­­sultatulă acelora voră pune capâtă în modă multăraitoră multeloră certe pendinte de ani de z zile. —x— Dr. Teodor Oppolzer, consiliară aulică, profesoră de astronomia şi geodesiă s­perioră la Universitatea din Viena, a murită în 26 Decemvre în vârstă de 46 de ani. Oppolzer îşi câştigase renume europeană prin activitatea sa seienţifică. —x— D-l. Iuliana Popescu, amploiată la institutulă de credită şi economii „Albina,* şi-a încredinţată de soţiă pe d-ştra Valeria Popă din Mihalţii. —x— In comitatulă Ciucu au fostă împuşcaţi în cele din­­tâiu trei sâptâmânî 6 urşi. —x— In Panciova s’au mai ivită două caşuri mortale de coleră, în Hertelendifalva ună casă. In Zips cobra e în scădere. —x— Poliţia din Pesta a publicată o cărticică întitulată, unguresce negreşită: „însemnare alfabetică şi scurtă de­cidere personală a indiviejilor, ţinuţi în evidenţă la po­liţia de stată r. ung. din Budapesta şi cu trecută pă­tată," şi care pe 200 de pagine conţine numele a 2350 îndivieji cu trecută pătată. Ministrulă de interne a re­comandată acestă „lexiconă* autorităţilor­ poliţienesc! din provinciă şi comandeloră de gendarmerie. —x — Se raportază din Viena, că acolo circulă din nou locuri din 1864 false şi anume două falsificate de câte 50 fi., unulă cu Seria 1586 Nr. 26, altulă cu Seria 1578 Nr. 14. Poliţia publică semnalementele vânzătorului.

Next