Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)

1887-01-14 / nr. 9

Nr. 9. »mâhnesce« ? Bieţii omeni sunt­ terorisaţi prin torturi încâtă nici nu mai cuteză să reclame şi lucrurile mergă înainte, pentru că d. Tisza se „mâhnesce« când i se co­munică asemenea barbarii. Ce mai bobocă de ministru! SOIRILE PILEI. In filele trecute editorii şi scriitorii din Pesta au ţinută o şedinţă, spre a cerceta, de ce nu se cumpără în Ungaria cărţile unguresc!. Scriitorulă Varady a z­isă, că statuia se dea stipendii şi premii în cărţi, Dolinay a fostă de părere, că guvernulă se ordone înfiinţarea de biblioteci comunale obligatoare. Librarulă Aigner dise că suntă deja prea multe biblioteci în ţară, şi cum se înfiin­­ţază o astfelfi de bibliotecă, se înceră gratis cărţi prin cercutare; asta trebue să’nceteze, z zise Aigner. Révai dice, că cei fără mijloace, funcţionarii, diurniştii chiar cumpără cărţi după puteri, nu cumpără însă aristocrații și financiarii. Au mai vorbită și alții, fără să se ajungă la ună resultată. Afacerea se va încredința unui comitetă și apoi într’o nouă ședință se voră face propuneri. — O cestiune atâtă de uș6ră nu s’a putută resolva ! Mai în­­teiu, câți Unguri sd­u ceti ca se cumpere cărți? Al­ doilea, ce grozăveniă de cărți sciențifice unguresc! suntă, ca se lacomeascá omul, se le cetescă? Decâ iai o istoriă în mână, găsesc! în ea o mulțime de falsități, mai alesă despre popoarele nemaghiare; de iai o statistică, e falsă; de iai o geografia, găsescî toate numirile ungurescî şi mai rău te’ncurcî, decâtă te descurci, şi aşa mai departe' Aristocrația unguresca cetesce mai bucurosă nem­ţesce şi franţuzesce. Nemaghiarii cetescă mai bucurosă în limba loră seu, deca cetescă în vr’o limbă străină, caută cărți din care se profite ceva. Mai vine apoi și șovinismul­ ungurescă la mijlocă, care vrea ca tóate se meargá ungu­­resce, și era că lucrulă se esplică forte ușorfi. —x— Comanda regimentului 32 de infanteria a încunos­­ciințată autoritatea orășenască a Budapestei, că în urma ordinului ministerului comună de resboiu toți acei re­cruţi, cari ar­ fi avută să se presinte la trupă parte în Octomvre a. c. şi parte în Aprilie a. c., suntă chiemaţî în modă escepţională deja pe­­ziua de 10 Februarie a. c. Mai departe la acelaşi termină au să se presinte şi re­­serviştii de întregire pentru o instrucţiune de opta săp­tămâni. —x— La cererea ministrului comună de resboiu, minis­­trulă de finanţe ungurescă a încunosciinţată comitatulă Pestei, că medicului veterinară Mihael Pohl domiciliată în Buda-Bors in casă de mobilisare are să se presinte în serviciu la depositulă de provisiuni din Budapesta; or medicală veterinară Kornél Brachna din Abony să îşi aştepte la domiciliulă săă eventualulă ordină de chiamare. —x— După cum a spusă Kosutami într’o conferinţă ţi­nută in Pesta, în ţările coronei ungare se vină la 100 de oamen! 47 cari câştigă prin lucru. Prin urmare 5 milioane de omeni au să îngrijescă pentru susţinerea a 17 milioane, lucru destula de tristă. Intre 100 de femei se află în Ungaria 54, în Ardeală 61, în Croaţia 63 care, afară de lucrările casnice, nu se ocupă cu lucrări ce aducă folosă. Conferenţiarul­ a vorbită despre mania de a trăi pe picioră mare, ce esistă în Ungaria, şi despre urmările ei. —x— Ni se scrie din Viena, că la 22 Ianuarie n. 1887 a fostă promovată prin universitatea din Viena la ran­gulă de Doctor în teologiă d. Ioană Popă, absolventă ală acelei universităţi şi stipendiată din fondurile scolas­tice grăniţărescî nascudene. In Petrisată lângă Blasiu, 750 de membri ai co­munităţii bisericesc­ evangelice de cont. augsb. au tre­cută la catolicismă. După o foiă ungurâscă, causa tre­­cerei ar fi fost și neînţelegeri cu preotulă ev. Episcopulă Lönhart va construi o scoala pentru cei convertiți. O nouă defraudare la poste s’a descoperită. Func­­ționarulă Mihael !Grof la poșta din Solnoca, neajungân­­du’i lefa de 33 fl. pe lună, își luă refugiulă la bani streini și începu a trăi pe picioră mare. Superiorii săi supunându-la unui interogatoriu, Grof mărturisi că a sustrasă mandate poștale în sumă de 300 fl. Cercetarea pornită constată, că Grof a defraudată de 6000 fl., din cari mare parte s’au găsită încă în cutia mesei defrau­­dantului. Se pare că Grof avea de gând să o ia la să­­nâtoasa într’o bună diminață. Tinerula de mare speranță e arestată. —x— Privitoră la atentatură şi furtună din Desiu se a­­nunţă, că casierulă Keresztessy, asupra căruia hoţii au împuşcată două glonţe, a murită din causa răniloră. Hoţii încă totă nu s’au prinsă. —­X— Reuniunea femeiloră Române din Zernescî şi jură va da ună bală. Duminecă în 18/30 Ianuarie a. c. în sala edificiului școlară de acolo. Inceputulă la 7 ore sera precisă. Biletă de intrare 1 fl. Pentru Comitetă: Maria N. Garoiu născ. Metiană , presidentă. — NB. Ofertele marinimose se primescă cu mulțămită și se voră achita prin Ziare. —x— In Crisbavu au suferita patru economi unguri o pagubă de 656 fl. prin incendiu. Economii erau asi­guraţi. —x— O telegramă din Constantinopolă comunică, că ofi­­cială de estenie turcescă a fostă nevoită a înlocui scri­erea cifrată întrebuințată de elă pănă acum cu alta nouă, deorece s’a dovedită, că aceea — nu se scie încă unde, în Constantinopolă ori în altă capitală — a fostă furată şi vândută, aşa că au ajunsă la cunosciinţa representan­­ţilor­ puterilor­ streine, precum şi la a singuraticelor c Ziare depeşi forte importante şi de cuprinsă delicată. Afacerea a pricinuită Porţ­i mare c­onfusiune şi con­sternare. —x— Cetimă în Ziarele germane, că de curendă visita Regina Elisabeta a României o şcolă civilă, asistă la instrucţiune şi aruncă o privire şi în cataloga. Regina observă, că o elevă, Marijana Nelesi, în verstă de 8 ani, are notă rea­la moralitate, şi întrebă că ce rea a fă­cută fetiţa. Profesora îi spuse, că fetiţa are reaua de­prindere de a ceti în orele de şcală poveşti. Regina chemă pe Maril­ana şi o întrebă: „Ce poveşti îţi placă aşa de multă?“ Fetiţa scoase o cărticică ruptă din bu­zunară întitulată: „Poveşti poporale române, adunate de Carmen Sylva.“ Plină de bucuriă Regina sărută pe zeloasa ei cetitoare și Zise : »Scii tu, în școala nu se cade să-ți petreci cu povești și nu potă nici măcară se me rogă pentru tine, ca să-­l îndrepteze nota. Der deca în viitorulă cvartală ai ună­­ în purtare, atunci să-mi tri­­meţî biletulă cu notele şi pentru aceasta ai să capeţi toate cărțile cu poveşti ale Carmen Sylvei.“ —x— FOILETONU. Notiţe istorice şi etnografice despre Bulgaria. (Urmare.) Cum că Bulgaria şi Rumelia trebue să fie ţări în­zestrate de la natură, o singură privire pe o chartă mare geografică ne arată din destulă. Maiestosă îşi prăvâlesce Dunărea turburile sale unde la frontiera nordică, pănă ce prin mai multe guri se varsă în Marea­ Negra. Pro­vincia Dobrogea nu se mai ţine de Bulgaria, căci a fostă accesată de congresulă din Berlină la România ca re­compensă pentru Basarabia, care fă retrocedată Rusiei. Dunărea asigură că și Bulgariloră legătura cu țările apusene. In partea estică se isbescă valurile Mării-negre de țărmurii cei rîpoșî, cari înse au cu toate acestea câteva porturi bune în coturile loră mai adânci. Varna și Bur­­gasă suntă porturile cele mai însemnate Spre apusă se înalţă munţi peste munţi, formândă lanţuri dese ; aceşti munţi suntă încă puţină cercetaţi. Răsboinicele seminţii albanese locuescă de sute de ani în aceste lanţuri de munţi Spre sticlă ţinutulă este deschisă în modă aproape uimitoră, fiindă că numai șiruri de dealuri scunde se în­tindă i­î­ colea. Șesulă cela întinsă în multe locuri este percursă de rîulă Marița cu numeroasele sale rîuri late­rale. In curendă are so flă gata și calea ferată, care are se lege Sofia directă cu Constantinopolulă. Inse țara este caracterisată cu deosebire prin munţii cei înalţi, cari se întindă dela vestă spre astă preste o însemnată suprafaţă, şi cu toate şirurile lor­ laterale se numescă :Balcani« seu ,Hernu“. .Balcanii« seu şi »Munţii-balcani“, deşi nu tare de­părtaţi de Europa-apusena, surită încă pănă acuma de totă puţină cercetaţi. Chiar şi despre caracterulă geo­logică ală loră se scie încă de totă puţină. In partea cea mai mare şi acolo constau munţii cei mari din specii de munţi primitivi graniţă şi gnaisu, în vreme ce predea­­lurile şi platourile se ţină de formaţiunea iurasică şi de Creta inferioră, înaintea cărora sunt­ depuse adese­ori conglomerate şi specii de gresă. Arborii se desvolta ca răspundetoră posiţiunii mai sudice, cu îmbelşugare. Regiunea pădurilor­ fruntaşe se înalţă mai alesă pe coastele sudice pănă la o înălţime considerabilă, în vreme ce brazii şi pinii (mohv­ii, Fichten) acoperă mai multa văgăunele adânci şi strâmte. Avuţia de ape a munţilor­ este însemnată, deşi nu isvorăsce dintr’arişii nici un­ rîu mai mare navigabilă. Rîurile Mariţa şi lantra suntă cele mai însemnate. Pă­­mântula (solulă) ţârei este partea cea mai mare forte roditoră, şi, în unire cu clima cea dulce în generală, poate produce secerişe (recolte) forte bogate. Astfel, ajunge pentru exemplu cucuruzulă (porum­­bulă, păpuşoiulă) o desvoltare, adecă o înălţime consi­derabilă, aşa incâtă cu puţină mai nainte de culesă, va sc­u­că după ce i-a dată spiculă, chiară ună călăreţă abia poate vedea peste vârfurile lui, şi pe pământă se în­tindă curpenii cei lungi şi cu mulţi cârcei de lobeniţe (bostani, luboi, kărbiş), dintre cari unele esemplare­­bine desvoltate ajungă o greutate de una sută de punţi = 56 de kilograme. Cum că viţei de viă îi priesce de minune, putemă crede, deorece chiar în Transilvania, care este situată cu multă mai spre nordă şi mai susă, în locuri potri­vite se cace ună vină escelentă. Mărimea nuciloră, cari crescă în Bulgaria preste totă locală, chiară sălbatici, au admirat-o deja mulţi că­lători. Şi cele mai nobile soiuri de pâine aducă, pe lângă oare­care îngrijire, ună mare câştigă şi se desvolta de minune. III. Valea­ Cazanlicii şi pregătirea aleului de trandafiri. Deşi munţii balcanici cei înalţi se întindă prin mij­locul­ Bulgariei, totuşi direcţiunea loră este aşa de no­­rocoasă, încâtă anume partea sudică a ţarei este scutită de curentele cele reci ale vânturilor­ dela nordă. GAZETA TRANSILVANIEI. Ună îngrozitoră incendiu a fostă Vineri noptea spre Sâmbătă în Bucuresci. Mirele Hotel de Boulevard a fostă^prada flacăriloră. Coperișulă, mansarda, catulă ală treilea și ală doilea, parte din catulă auteiu au fostă distruse de focă. Gazometrulă a făcută esplosia. In par­tera nu suntă decâtă dérimaturi, care au pătrunso pănă în pimnițele hotelului. Panica a fostă mare printre lo­catari, cari deşteptându-se în mijloculă nopţei au fugită cum au putută, unii scăpându-şi parte din lucruri, alţii nimică şi alţii chiar nembrăcaţi. Foculă a durată dela medulă nopţii pănă Sâmbătă după ameni pe la şăse ore, când încă ardea. Se vorbesce de rănirea mai mul­tora soldaţi şi oficeri de grinzile cari cădeau. Hotelul­ e asigurata la »Dacia-România« şi la „Naţională« pe suma de 1.200.000 franci, or aceste societăţi îl­ reasi­guraseră la alte societăţi din streinătate. Necazurile Grăniţeriloril. Dela isvoarele Someşului mare, 31 Decembre 1886. Stimate Domnule Redactoră! Ar crede omulă că în ţînutulă acesta, încunjurată de dealuri şi munţi, popo­­rulă duce o viaţă liniştită şi pacînică, fără grijă şi asu­priri. Dar împilătorii nu au lăsată în pace nici pe lo­cuitorii acestui ţinuta. Pretutindenea auzî văcrărî, dări grele, esecuţiunî fără milă. Toţi oftază dreptatea, şi densa nu e nicăirî. Doamnă de compătimire este starea poporului bravă, din acesta ţinută curată românescă, de când s’a introdusă faimosulă regimă constituţională, căci pe încetulă s’a scosu din tote oficiile, politice şi ci­vile, limba poporului, şi cu dânsa împreună şi diregatorii de naţiune română. Astăzi fiecare e citată la judecată, ascultata la protocolă, şi judecată într’o limbă lui cu totulă străină, pe care chiar şi dintre cărturarii noştri de pe la sate suntă corbi albi cari o cunoscă. Chiar şi în oficială comunală se pretinde dela notari să cores­pondeze în limba maghiară şi cei ce nu o cunoscă sunt traşi în cercetare disciplinară, suspendaţi şi pedepsiţi fără de a­ se lua în considerare deca suntă apţi de o­­ficiu sau bal Despre indivizi suplenţi se îngrijesce fis­­panulă și solgăbirăulă, imparta din provincia indivizi stră­ină, cari au datini şi obiceiuri străine, şi nu ne cunoscă drepturile şi datinile nóastre, ba pre adeseori nu ne se­u apăra de locă căușele nóastre cu toate că sciu un­­guresce. In modă sadă și demnă de compătimire, s’au ma­­ghiarisată și schimosită și numele comuneloră, așa că deca cineva a lipsita de acasă câtva timpă, la reintoar­­cere nu-șî mai cunoasce comuna sa natală după numele celui nou, cu toate că fiecare comună e provezută câte o’ună stelpă în trei colori și o tablă démna de dânsulă. Pre o treptă demna de compătimire stâmă și cu scóalele prin comune. Fiecare comună își are edificiulă seu propriu de scolă, or scóalele au învățători cualificați. Cu toate acestea, comunele suntă provocate, amenințate şi forțate să înfiinţeze scóale comunale, care nu suntă de­­câtă viitoarele scóale de stată unde autoritatea bisericei înceteazâ cu desăvârşire. In aceste comune curată ro­­mânescă suntă siliți învățătorii şi copii se înveţe câte 11—17 ore pe séptemâna unguresce, deşi statuia nu contribue la susţinerea scoleloră noastre nici cu o lăscaie. Astfelă s’au anunțată scóale comunale în mai multe comune. In privința sanărei acestui reu, se poate multa aștepta dela preoți, der durere că și între ei suntă unii, cari ară vinde scoala și biserica și mai eftină ca Iuda pe Christosă, că streinii ne facă aceste rele, nu e mirare dere ei 1887.

Next