Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-10-14 / nr. 227
Nr. 227 tesa Coloman Betlenu din Şeica mare, ca recunoscinţă pentru serviciile aduse şi pentru promovarea corespunctetare a industriei de casă,cu diplomă de onoare şi premiu în banî; Baiersdorf şi Biach cu diplomă de onoare hors rancours. Guvernul românii, constatândă că liniile române ale companii căii ferate Lemberg-Cernăuţî-Iaşi sunt rău administrate şi că de marî neregularităţî s’a făcută vinovată compania în detrimentulă statului română a pusă secvestru pe aceste linii pegrisicululă şi pericululă concesionariloră. Ou diua de 18 (30) Octomvre încetază orîce dreptă de administraţiune al fio ponthofofi mno dii rtAmilAmmîrlîn X 7 rigentă din Bucurescî şi ală directorului de esploatare din Iaşi. Toţi funcţionarii liniilor secvestrate suntă puşi sub ordinele esecutorului de secvestru d. G. I. Duca, directorulă generală ală căilor ferate ale statului română. Aceasta decisiune a consiliului de miniştri se publică în „Monitorulă Oficială“, la Viena în „Fremdenblatt“, „Presse“ şi „Neue Freie Presse“, la Londra în „Times“ şi „ Daily News“. * * * In Proştea lângă Agnita a arsă podul casei lui Ştefană Florea cu cucuruzulă ce-lă păstra acolo. In Beclcană lângă Făgăraşă au suferită 9 economi o perdere de 3772 fl.în urma unui incedină. Asigurată a fostă numai suma de 640 fl. Asemenea a arsă și în comunele Albei de joşii Drodă Armeni, Cricău, Cisteu, Nojlacă, Valea dosului, Silia, Samnesă, Borsomezo, Feleiudă, Galaţi, Buciumă, Obreaja, Spenlaca şi Lodroviană. ♦ * * Reflexiuni la corespondenţa „Scritorile Mare în Nasenda". Raportorulă specială ală D-Vestre a binevoită a descrie decurgerea serbăriloră dela 3—4 Oct. cu multă frumseţe de stilă şi în genere clisă, cu multă fidelitate şi, bunăvoinţă. Insă pe lângă totă bunăvoinţa a comisă şi unele erori asupra cărora îmi permită a reveni. Eu cred şi, cumcă acestea nu le-a făcută cu intenţiune rea, ci poate prnendă prea puţină pândă pe ele şi de aceea îmi place a crede, cumcă aceste rectificări voră fi bine primite şi de d-sa. Dacă aşi sei cumcă cetitorii „Gaz.“ încă le-ară considera a fi de puţină însemnătate, nu lasă dispensa bucurosă dela aceste reflexiuni, însă este de temută, că cetitorii „Gaz.“ voră privi lucrulă altcum ca d. raportoră, de aceea aflu de trebuinţă a face aceste reflexiuni spre verificarea lucrului. înainte de tote trebue se premită, cumcă cu multe săptămâni înainte de aceste serbători, membrii dela administraţiunea fondurilor, membrii corpului profesorală, membrii corpului înveţătorescă dela acela fundaţ, şi membrii Comisiunei de clădire, s’au constituită în ună Comitetu arangiatorii, carele şi-a impusă greua sarcină nu numai de a arangia aceste serbători în ună modă demnă, dor de a se îngriji şi de o bună şi mulţămitore reuşită, de care avea tema a nu succede între împrejurările atâtă de grele în cari trăimă. Spre acestă scopă Comitetulă şi-a propusă ca caracterulă acestoră serbări se rămână numai curată scolasticii şi culturalii şi să se evite ori ce lucru ce ar pute da ansă ca cineva să credă a pute vede amestecându-se şi altă caracteră şi în deosebi caracteră politică. Totă în acestă scopă a statorită Comitetulă arang, o programă precugetată şi detaiată, cerea s’a împărtăşită atâtă cu toate persoanele oficiose ce au participată la aceste serbători, câtă şi, pe câtă numai s’a putută, cu întregă publiculă, ca aşa nimene să nu potă inscena lucruri afară de programă. In acestă programă s’au specificată la p. 6 și visitele oficioase de curtenire, căci la acesta serbătore numai de acestare, să nu fiă cu supărare, nu este esactă și d. rap. este în mare rătăcire. Seu doră privesce unele visite ce le au făcută unii oameni privaţi, sau alţii, quasi de silă, ca de voiă bună, dreptă visite oficiose; atunci ar greşi şi mai rău, căci visitele de natură privată ce s’oră fi făcută în Năsăudă la forte mulţi, nu numai d-lui Dr. Jelinek, nu au cu serbările amintite nici în clină şi nici în mânecă. Curtenirea amintită cu atâtă mai vîrtosă nu poate şi nu a putută fi pusă în combinaţiă cu aceste serbări, căci sciută este destulă de bine cum s’a alesă d. Jelinek deputată, sciută este mai departe, că forte mulţi dintre acei bărbaţi ce au constituită Comitetulă arangiatoră diferescă forte tare în principii politice şi în deosebi de acei ce au alesă pe felinek de deputată. Cătră călcâiulă acelei coresp. raportorulă D-V. aduce elogiuri poporului din Năsăudă, pompieriloră şi musicei pompieriloră: „Onóare poporului năsăudeană, onóare pompierimei şi musicei pompieriloră etc....“ pentru ce? pentru că și densulă a participată la acestă serbătore și prin aceasta a redicată serbarea. Aceasta poate să ducă pe publiculă cetitoră și neinformată mai deaproape în mare rătăcire, poate să-lă aducă la credința, cum că poporală năsăudeană este autorulă adevărată şi esecutatorulă acestoră serbători, sau celă puţină, că dânsula are cele mai mari vrednicii faţă de aceste sărbători. Aparinţa aceasta poate fi jignitoare pentru o mulţime de omeni, cari în adevără au vrednicii, mai jignitoare faţă de starea lucrului şi de cei ce iubescă adevărulă. Cumcă poporală din Năsăudă a participată şi densul, la aceste serbări, precum a participată forte multă poporă din acestă ţinută dar venită şi din depărtări marî; cumcă pompierimea a făcută atâtă la primirea ospeţilor, câtă şi înaintea bisericei şi a noului edificiu gimnasială spalier, cum că musica pomp, a cântată sora la serenadă câteva marşuri, or la eşirea din biserică Imnulă Maj. Sale, suntă fapte, însă, după a mea modestă părere, suntă departe, forte departe de a li se atribui lorii onoarea dilei. Sunt încredinţată, că şi d. raportoră va consimţi cu mine în a recunosce, cumcă alţii suntă factorii principali, cărora trebue să li se recunoscă vrednicia de elogiuri, şi nu poporală năsăudeană. Sciu cumcă Comitetulă arangiatoră împreună cu tinerimea studiosă, carele şi-a încordată toate puterile necruţândă nici o jertfă pentru buna arangiare şi buna-reuşită a acestoră serbări, nu au făcută acestea cu scopulă ca să fiă lăudată în publicitate, pentru că nu a fostă compusă din omeni deprinşi de a aştepta laude publice după faptele lor,; dar credă, că bine încă nu poate să cadă nimănui vădendă, că alţii culegă laudele pe contulă său. Este bine a se ţine înaintea ochilorătotdeuna maxima: Suum cuique. Credă în urmă,că Raportorul DV. va fi fostă de acordă cu mine, dacă prin aceste şire mi-am permisă a verifica lucrulă şi a-lă aduce la adevărata stare. Aristide. Alba-lulia, 18 Octomvre st. n. 1888. Inaugurarea unei şcole românesci. In 7 Octomvre s. n. la 11 ore a. m. s’a sânţită noulă edificiu de şcolă ce s’a ridicată în Alba-lulia în decursulă anului 1888. In aceafi după finirea s. liturgii — fiindă Duminecă — poporală dela ambele biserici gr. c. din locă s’a adunată în numita şcolă. Actulă sânţirei, după ritulă gr. c., s’a făcută în presenţa P. T. Domniloră Simionă Micu, domnulă protopopă ală Albei-Iulie, Novak Ferenz primarulă oraşului, Iosifă Roşea căpitană de magistrată şi alte persoane distinse. După finirea ceremoniei religiose, Prea Onoratulă d-nă protopopă Simeonă i.u.iou ui.ii.u. uatia uoi pioouyi u vui uiio frumosă şi bine motivată cu privire la progresulă în înveţămentă şi condiţiunile ce se referă la acela, îndemnândă prin acesta pe părinţi ca să’şi trimită copii la şcolă şi oscilândă în învăţători zelă şi diliginţă, apoi mulţămi senatului şcolastică din Maierî, care s’a luptată pentru edificarea unei şcoli românesc! comune în Alba-lulia, corăspundătore pentru ambele biserici gr. c., ştergendă prin acesta de pe poporală gr.-catolică din Alba-lulia ruşinea ce-o suferia, umblândă după locală de închiriată pentru şcolă din ună locă în altulă. Mulţămi şi Ilustrităţei Sale d-lui primară ală oraşului, care ne-a onorată cu presenţa, la ce Ilustritatea Sa răspunse — în limba maghiară — că se bucură că a putută fi presentă la actulă religiosă, ce s’a făcută cu acesta ocasiune, şi tot odată mulţămi acelora, cari şi-au adusă aminte şi i-au dată onoarea a’lă învita, lăuda edificiulă de şcollă şi pofti ca în elă să se cultiveze câtă se poate mai multe mlădiţe tinere, cari cu timpulă să potă fi bărbaţi religioşi şi buni patrioţi, la cari cuvinte cei presenţi strigară „se trăiască“. După acestea neamă despărţită cu bucurie, vădendu-ne acum realisată vechia nostră ideiă. Unu preoţii. GAZETA TRANSILVANIEI. rea poate fi vorba, la Comis. reg. D. Banffy, la episcop. Szabó, la consilierulă de secţiune Klamarik şi la preşedintele patronatului vicarială Moisilă. Dacă ar fi participată şi directorele supremă Alesandru Pál,, s’ar fi făcută şi acestuia. Alte visite oficiose de curtenire nu s’au putută face şi nici nu s’au făcută. Insă raportorulă „Gaz.“ afirmă a se fi făcută curtenire și deputatului dietală ală cercului Năsăudă (Me ierte d. rap. însă nu-i a cercului, ci a câtorva omeni și ovrei) Dr. Jelinek, ună lucru, care deodată ar da serbăriloră ună caracteră politică, căci ce are ună deputată dietală, ce acum a venită prima ora pe aici, cu o tx ——L* O A ~ „ -C. Literatură. A eşită de sub ţioară volumulu I. din Istoria Româniloru din Dacia Traiană de A. D. Xenopolu, profesoră la Universitatea din Iaşi (ună voi. de 630 de pag. măr. în 8° cu 4. părţi.) Volumul acesta expune în modă critică şi pe bază documentară istoria formalităţii naţionalităţii româneşci din timpurile cele mai vechi pănă la întrunirea principatelor. Este împărţită în 4 capitole: I Dacia antiromană, II Dacia sub Romani, III Năvălirea barbariiori perioda I. Românii în munţi. IV. Perioda II. începuturi de stată. Mai bine de o miiă de note cuprinde bogatulă materială istorică din care expunerea a fostă culesă. Cartea aceasta a neamului românesc ar trebui să se gasească în toate mânile. Volumurile viitoare vor apăra în intervale de 6 luni și vor cuprinde materiile următore: Volumul II.: De la descălecare pănă la Mihai Viteazulu. Volumulu III.: Dela Mihai Viteazulu pănă la Matei Basarabă şi Vasile Lupulu. Volumulu IV.: Dela Matei Basarabă şi Vasile Lupulu pănă la Fanarioţi. Volumulu V.: Epoca Fanarioţilor. Volumulu VI.: Istoria contimporană dela 1821—1862 şi indicele. O largă parte este consacrată istoriei Românilor din cetatea Carpaţilor. Preţuia unui volumu este de 10 lei. (5 fl.) Pentru acestă preţă cumpărătorii vor primi volumul francată şi recomandată la domiciliul loră. A se adresa la autorii in Iaşi. SCmi TELEGRAFICE. Belgrads, 25 Octomvre. Foia oficială publică divorţulă părechei regale esprimata de mitropolitulu. Sibiiu, 25 Octomvre. Congresulă bisericescu română a hotărîtu se se tipărescă din nou cărţile bisericesc! cu litere latine, în loculu celoru cirile de pănă acum. Bucurescî, 25 Octomvre. La alegerile pentru cameră în antetulu colegiu electorală, câte suntă cunoscute pănă acum, au eşită 45 1888, candidaţi conservator! ai guvernului şi 4 liberal! oposanţ!; în Bucuresc! alegerile au eşită toate în favoarea guvernului. Berlina, 25 Octomvre. Contravisita împăratului Franciscă Iosifă și a Regelui Umberto se aștepta în Ianuarie cu ocasiunea cfilei nascerei împăratului germană. Paris, 25 Octomvre. Comisiunea de revizuire a ascultată pe Boulanger, care s’a esprimat pentru disolvarea camerei și pentru convocarea unei constituante. ULTIME SOIRI. Parisii, 23 Octomvre. D-lă de Freycinet visităză fortificările dela graniţa sudă-estă. Elă a fostă foarte aclamată la Nice. Intr’ună toast ridicată în onoarea ministrului de resbelă, generalul Iappy arisit că armata întrăgă aprecieză calităţile d-lui de Freycinet. Berlin, 23 Octomvre. „Post“ zice că situaţia generală a Europei admite să se crădă, că Rusia se ocupă actualmente cu pregătiri de răsboiu în contra vecinilor ei dela vestă. De când cu visita împăratului Wilhelm la Petersburgs, relaţiunile între cele două imperii continuă de a fi bune şi amicale. Mai mulţi refugiaţi bulgari, sosiţi din Odesa, se află în Bucurescî. Dânşii plecă în curendă în patria loră. Roma, 23 Octomvre. După informaţiunile primite de ministeri şi de administraţia reţelei Mediteranei, numărul morţilor , în nenorocirea dela Grasano ar fi de 19 şi ală răniţiloră de 52. Exagerarea numărului morţilor provine probabilă de acolo că s’ar trimesă la faţa locului 90 coşciuge şi că mulţî călător!, care au scăpată dela desastrul s’au împrăştiată îndată pe câmpiă. Cursulu pieţei Braşovu din 25 Octomvre st. n. 1888. Bancnote românesci Comp. 9.88 Vând. 9.40 Argintă românescă . )1 9.30 t* 9.35 Napoleon d’orî . . .n 10.90 ti 10.95 Lire turcesc! . . .n 9.83 11 9.90 Imperiali.....................n 9.90 11 9.95 Galbini.....................H 5.72n 5’77 Scris. fonc. „Albina“ 6®/,n 101.—n --.-- ,, n „ 5°/„ 11 98.— ti 98.50 Ruble rusesc! . . . ii 127.— ii 128.— Discontură . . . . 6 Vi—8% pe ană. Corsulă la bursa de Viena din 24 Octomvre st. n. 1888. Renta de aură 4°/„...............................101.10 Renta de hârtia 5°/0...............................92.20 Imprumutură căiloră ferate ungare . 146.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de pstă ungare (1-ma emisiune) . . 97.90 Amortisarea datoriei căiloră ferate de pstă ungare (2-a emisiune) . . ..— Amortisarea datoriei căiloră ferate de nsfvrt irmyarn trka ovniaînr*A\ 11K os --V— ÍQ®*“ v " —«.»uuy • • Ai-CI. UKf Bonuri rurale ungare..........................104.60 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.60 Bonuri rurale Banată-Timișă . . . 104.40 Bonuri cu cl. de sortare.........................104.40 Bonuri rurale transilvane.....................104.50 Bonuri croato-slavone..........................104.— Losurile pentru regularea Tisei și Seghedinului..............................................123.50 Renta de hârtie austriacă .... 82.20 Renta de argintă austriacă .... 82.70 Renta de aură austriacă.........................100.05 Losuri din 1860 100.95 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 870.1 Acţiunile băncei de credită ungar. . 305.25 Acţiunile băncei de credită austr. . 311.70 Galbeni împărătesei ...... 5.78 Napoleon d’ori......................................... 9.64 1/2 Mărci 100 împ. germane.....................59 60 Londra 10 Livres Sterlinge .... 121.30 Editură și Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureșianu.