Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-10-26 / nr. 236
leaacticea, Aaministia Minea si Tipografia: " BRAŞQVU, piaţa mare Nr 22. Sclisorî nefranaaie nu se primescu. Manuscrise nu se retrimi'... ! »Gazeta“ iese în fiecare din Abonamente pentru Austro-Bigari» Pe unu anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate. Pe unu anu 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşov: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagială I., pe unu anu 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu. în casă. Pe unu anu 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtu abonamentele câtu ş inserţiunile suntu a se plăti înainte. Birourile de onuaui: Brasovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescü în Visna Rudolf Mosse, Haasensicin & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Hemdl,M,Í)ukes, A.Oppelik,J. Danneberg ; în Budapesta: A. V Goldberger, Autón Mezei, Eckstein Bern-at; în Frankfurt: G.Jj, Daube; în Hamburg: A. Steiner. Preţul inserţiunilor: o seria garmonda pe o coloana 6 er. şi 80 er. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina Hla o seriă 10 cr. v. a. sau 30 banî. Nr. 236. Braşovii, Mercuri 26 Octomvrie (7 Noemvrie) 1368. Din causa sf. sărbători de mâne, diamnici na Ta apără pană Joi sera. Braşovia, 25 Octomvrie v. Nona, leire militară a fostii presentată în una şi aceeaşi 4h B Noemvre a. c. camerei unguresce şi austriace. Legea militară creată la 1868 a fostă multă modificată în cei două- zecî de ani din urmă, aducându se însemnate schimbări în întregulă sistemă militară ală monarchiei, înarmările continue ale statelor învecinate și mai alesă ale Germaniei au pricinuită aceste schimbări, cari s’au introdusă la 1882 printr’o novelă la lege. La anulă 1888 s’a adusă o nouă lege pentru armata teritorială (honvecjî, Landwehr), or în anulă trecută s’a mai estinsă obligămentulă militar prin legea pentru glote, puindu-se sistemulă de apărare pe neue base. Acum terminându-se şi al doilea ciclu de zece an. Pe care timpă a fostă adusă legea militară, ea trebue se fiă reînoită pe alţi zece ani- Guvernul nu s’a mulţămită însă de astă data cu o reînoire a legei vechi, ci s’a decisă pentru o nouă codificare a ei, aşa ca proiectulă presentată parlamentelor din Viena şi Pesta se înfăţişază ca o lege militară nouă c’ună nou sistemă de întregire a armatei. Pănă acuma era stabilită contingentulă armatei pe picioră de răsboiu cu 800,000 omeni. După noua lege nu se mai mărginesce contingentulă la aceasta cifră. Pentru cei zece ani viitori se stabilesce contingentulă de recruţi pentru armata permanentă cu 106,100 omeni. Aşadar acestă contingenţă în raportă cu celă de pănă acuma se măresce cu 7626 omeni pe fiecare ană. Contingentulă de recruţi pentru armata teritorială se stabilesce pentru cei zece anî următori cu 22,000 omeni, dintre cari 12,000 se vină pe armata teritorială din Ungaria si 10,000 pe cea din Austria. Prin urcarea contigentelor de recruţi se măresce şi numerală armatei. In urma nouei legi militare oştirea deja în timpă de pace se va înmulţi cu 22.878 oameni, ceea ce va aduce cu sine o corespumdetore urcare a cheltuelilor pentru armată cu 8 milieşi câteva sute de mii florini pe fiecare ană. Nouele sarcine, ce se impună dar poporaţiunei monarhiei, suntă destulă de însemnate şi devină cu atâtă mai apesătore, cu câtă noua lege militară conţine disposiţiunî, cari înăsprescă multă îndatoririle militare, ce le avea pănă acuma. Astfel, se igreveza streinele poporaţiunei prin introducerea eserciţiilor de arme periodice şi pentru reserva auxiliară (Ersatzreserve); apoi prin disposiţia ca obligămentală militară se se începa în viitoră cu versta de 21 ani şi prin disposiţia ca mesura corporală prevezută pănă acuma la asentare se se micşoreze (dela 155,4 centimetri, la 155 cent.); mai departe prin înăsprirea acelor disposiţii, cari reguléza serviciulă voluntariloră pe ună ană. In ce privesce pe voluntari vom aminti aici numai cele două înăspriri mai însemnate, adecă oprirea în viitoră a tinerilor studenţi de a cerceta şi prelegerile în cursul anului de voluntară, care are se fiă dedicată numai instrucţiunei militare, şi îndatorirea impusă aceloră voluntari, cari în anulă înteiu nu voră depune cu succesă esamenulă de oficeră, de a mai servi încă ună ană activă. Se mai înăspresce legea de pănă acuma prin aceea, că şi cei mai puţinii apţi pentru serviciul, militarii şi susţiitorii de familii, pănă acuma eliberaţi, voru ave se facă parte de aci încolo din reserva auxiliară, şi în fine prin pedepse înăsprite, ce se stabilescu contra acelora, cari caută a se subtrage îndatoririlorulorii militare. Guvernul, spereza, că prin noua lege îi va succede a urca contingentulă celoră ce suntă a se assenta în fiăcare ană la 150,000. Poporaţiunea monarchiei va trebui se dea dor în viitoră pe ană aproape cu 30,000 omeni mai mulţi pentru sporirea oştirei, ceea ce face a patra parte din ce avea se presteze pănă acuma. Amă arătată aici numai în trăsuri generale importanţa grava, ce-o are noua lege militară pentru poporaţiunea acestei monarchii, din causa nouelor jertfe ce i le impune. Vomă analisa în numerală viitoră mai cu deameruntulă disposiţiunile nouei legi. Nu mai încape îndoiela, că cu toate disposiţiile ei apesătore, legea va fi primită de cei din Pesta ca şi de cei din Viena. Câte nu s’au votată şi câte nu s’au acordată pănă acum pentru întărirea forţelor armate ale monarchiei sub presiunea „grelei situaţiunî de afară ! “ Aceasta situaţiune pretinde noue jertfe şi popoarele sunt contrînse se le aducă. Dar, deşi ele nu potă schimba o stare de lucruri sub care sufere întrega Europa, trebue ca celă puţină, în schimbulă multeloră sacrificii, se li se recunoscă dreptulă de a pretinde se fiă tractate mai umană şi se fiă respectate în inştiinţele lor de cultură, de libertate şi de egală îndreptăţire naţională. FOILETONULU „GAZ. TRANS.“ Luxula fiorilor“. (Fine.) Deşi dominaţiunea fiorilor câştigă în modă constantă o splendoare nouă, totuşi şi feliurile de flori sunt supuse, ca şi toate lucrurile din lume, „modei“. Grecii cei vechi iubeau leucojele şi narcissele, în Germania au stăpânită timpa îndelungată târgurile şi pepturile femeesci crinii, roşele şi roşmarinul, pănă ce în urmă ajunse tulipanulu a fi singurula stăpână peste situaţiune, jăfuindu tóte busunarele. Totă eră a ruinată pe Holanda, precum a făcută aceasta georgina în Francia. Astădi sunt pelargoniile, geraniile, cactuzii, cameliile și azaleele florile de predilecțiune ale lumei elegante. Acestea înfrumsețază toate sărbătorile noastre. La baluri strălucescă damele nu numai prin giuvaeruri, ci şi flori strălucite în colori şi profumuri îşi au cuibură în părulă lor, ba acelea fiori se încolăcescă în totă felulă împrejurulă rochiiloră celoră preţiose, înflorescă pe peptulă tuturoră femeiloră, încunjură pe la gâtă vestmintele, şi legate în buchete sunt purtate de mânile cele mai drăgălaşe. Noi le trimitemă acasă la iubitele nostre şi nici o dipnomastică nu trece fără a se aduce omagii prin flori. Noi le mai purtămă în modă cochetă la gaura bumbului (nasturelui) şi onorămă pe artistă pentru aria cea frumosă cântată cu o plaiă de flori. Der esistă şi o „artă de a lega florile.“ La începutulă anilor a patrudecî din veaculă acesta au aflată Francesii buchetele aşa numite „Champignon“ (buchetă în formă de ciupercă), care concedeau ordinarea cea mai artificială a floriloră, fixându-se florile de sîrme lungi şi aşedate după placă una lângă alta. Cu ajutorulă acestoră sîrme se facă din flori buchete fantastice de totă felulă, cari servescă de daruri ideale; aşa pentru cântărâţă se facă fire de flori, pentru învăţaţi folianţî ca flori, cornulă abundanţei, vase etc. In timpulă mai nou s’au aflată perinuţele pentru flori, constâtătore din muşchiu, care ofere o basă destulă de solidă. Mai multă însă de câtă toate formele cele artificiale, spre cari se întrebuinţeză florile cele mai rări şi mai preţiose, ne va înveseli în totdeuna buchetulă celă micuţă de ghiocei, viorele şi lăcrămiore ce ni-lă oferesce în timpulă prea frumosă ală primăverei pe la cornurile stradeloră câte o fetişoră drăgălaşe de pe la sate. Florile artificiale au de a-şi mulţumi originea loră suroriloră pie. In mănăstirea călugăriţeloră din Italia se pregăteau pănă pe la finea secuiului al 18-lea din hârtiă, pergamentu sau din alte materii îmlădiose flori artificiale pe cari le întrebuinţau cu diliginţă spre înfrumseţarea altarelor şi spre încununarea statuelor şi iconelor sfinte. De atunci încoce şi-au căpătată florile aşa numite „din Italia“, ce se pregăteau din cojile gogoşelor, dela vermii de mătase, pretutindenea în Europa ună renume mare, servindă ca ornamentă elegantă şi alesă pentru dame. De sine se înţelege, că fabricaţiunea floriloră de Veneţia nu se mărginesce numai la fabricarea acestui soiu de flori artificiale, ci şi la alte soiuri din cari se trimită prin totă Italia, ba încă se exportază în streinătate vagone întregi. Cu ocasiunea cercetării oraşului Veneţia, am făcută o visită pe la fabricele de flori. De abia a luată cineva chocolada la Floriană de pe piaţa S. Marcu, şi se şi presenteză acolo streinului aşa numitul „ciceron“ oferindu-se de conducătoră la fabricele „cele mai renumite“ unde se pregătescă „florile artificiale cele mai preţiose“. Acele fabrici ocupă două caturi şi parterulă de la edificiile cele întunecose şi vechi ale Frezzariei şi ocupă în salele lor mai multe sute de cusătorese, pe când deposited ocupă parterulă. In toate dulapurile de sticlă se potă vedea productele cele mai amăgitore ale artei, care se pară că au furată dela natură culorile cele mai strălucitore şi mai bogate precum şi profumulă celă mai îmbătătoră. Căci aceste flori suntă înmuiate adeseori în parfumă, menite fiindă a ne înşela organele nóstre mirositóre, întocmai precum ne înşelă lustrulă celă strălucitoră ală acestoră fabricate ochii noştri. Aici potă fi îndestulite dorinţele cele mai extravagante ale streiniloră, cari voescă a duce acasă câte ceva deosebită. In salele superiore ale caturiloră locuescă lucrătorele, cari pregătescă cu degetele loră cele dibace figuri într’adevăr fabulose. Căci la fabricarea floriloră artificiale de mare preță se recere totă numai lucru de mână şi valoarea acestor flori aternă numai dela dexteritatea şi gustulă feteloră îmbrăcate câtă se pote „Românulă“ a primită o corespondenţă din Petersburgă, în care se dice între^ altele: Decă faptulă este adevărată, JJ..I JJJLJAJ Li JUU JLI1Ö 1ULU.101/UCBCÜ O» ILU-1U crede, Rusia a începută a daună răspunsă triplei alianțe a puterilor centrale. Dela Marea Albă pănă la Marea Egeei, Rusia opune o liniă, ună zidă puternică, tuturoră întreprinderiloră germane de a germanisa Orientală. Acestă resultată trebuia să se producă într’ună modă fatală. Era evidentă că Tarulă nu va echipa o flotă întregă, numai aşa de flori de cucă, trimiţând’o ca să păzescă ţărmurile Mărei Negre. Acestă flotă era destinată de sigură, chiară din prima zin a evalua pe Marea Mediterană, ceea ce însemneză a contrabalanţa influenţa pavilionului italiană şi a celui englesă. E vorba ca şi Serbia să între în alianţa turco-rusă. O mare partidă se jocă acuma în Belgradă între Rusia şi Germania, representată prin Austria. Ca dovadă este limbagiulă celă straniu, ca să dicemă aşa, şi revoluţionară ce-lă ţină principalele eriare din Petersburgă, cu privire la regele Milană. La ori şi ce scrie, ce ne sosesce din Belgradă, articole violente suntă răspunsurile şi îndreptate toate în contra guvernului serbescă şi mai cu seama contra regelui Milană care, die ele, e tiranulă reginei Natalia, persecutorulă Slaviloră, aliatulă celă mai servilă ală Nemţiloră. Rusia, care a perdută pe Bulgaria, voesce ore acuma să recâştige pe Serbia în locuia ei? E de prevăcjută, că acestă mică afacere de divorţă va aduce nisce cataclisme, de locă plăcute regelui Milană. Marina rusescu se înarmăză forte multă. Ea se ocupă pentru momentă de a asocia în insula Kottliner ună tună care va cântări 110,000 klgr. și e lungă de vr’o 16 metri. Acestă respectabilă tună va arunca ună obusă, care va cântări 740 de klgr., or încărcătura se va face cu 400 klgr. de prafă. Ună obusă