Gazeta Transilvaniei, iunie 1889 (Anul 52, nr. 122-145)

1889-06-20 / nr. 138

Pagina 2____________________________________GAZETA TRANSILVANIEI___________________________________Nr. 138—1888 parte sunt­: Kant, limba sanscrită, limba arabă.... După părerea doctorilor, moartea lui Eminescu a provenită din apoplexie. Foile din Bucuresci publică următorele detalii cu privire la mortea nefericitului poet­: Cu 15 crile înaintea încetărei lui din vieţă, doctorală Şuţu a începută a se îngriji de sănătatea luceafărului poesiei române, căci Eminescu începu a merge din ce în ce mai rău. Ein dimineţă ceru să i­ se dea ună pahară cu lapte şi ceru să i­ se trimită d-rulă Suţu, căci vrea să vorbescă cu elă. Era în momente de luciditate; doctorală întrebându-lă cum se simte, Eminescu răspunse, că are du­reri în totă corpulă, cari îi căşuneză multă rău. Din nenorocire... aceste momente lucide n’au ţinută multă, căci după o jumătate de oră, bietulă Eminescu în­cepu din nou să aiureze. D-rulă Şuţu căută să-lă liniştescă şi poetulă se duse să se culce. Nu trecu nici o oră, când d-rulă Şuţu întră din nou la elă, de astă­­dată îlă găsi întinsă... fără nici o suflare. Eminescu murise. Doctorală Şuţu făcu cunoscută a­­cestă scrie tuturoră prietiniloră săi şi membriloră consiliului de familiă, ce s’a constituită Marţia trecută. Corpulă său a fostă îndată transportată în o altă ca­meră a ospiciului, în apropierea biuroului d-rului Şuţu. Stetea întinsă pe ună pată şi era învălită cu ună zăbranică. Faţa-i e forte slăbită şi are mai multe sgărie­­turi, cari au provenita din causa mân­­cărimei ce suferea elă. In urma dorinţei d-lui Titu Maio­­rescu, s’a procedată la autopsia cada­vrului lui Eminescu. S’a constatată, spune „Constituţionalulă“, că preerii aveau o greutate de 1400 grame, cu toate că erau în stare de îmitere (lamoliţie.) Emisferulă stângă singură cântărea 595 gr., celă dreptă 555, fără cerebelă. Partea psihică a creeriloră era aproape totală ulcerată, în emisferulă stângă chiar şi cea psicho­motrice; membranele creeri­­loră injectate şi aderente. Circumvolu­­ţiunile multă desvoltate şi adânci. Inima în stare de ipertrofie pasivă cu degene­rare grăsosă a ţesutului musculară, la rădăcina aortei s’a constatată începutulă unui procesă ateromatos, or valvulele inimei erau intacte. Degenerarea grăsasă s’a găsită în acelaşi stadiu şi la ţesă­turile ficatului, care bine înţelesă era puţină ipertrofiată. Splina în stare ipe­­remică şi de degeneraţiă. Corpul­ răposatului Michailă Emi­nescu fu depusă în biserica sf. Gheorghe nou. înmormântarea s’a făcută în 17 (29) iunie a. c. cu mare ceremoniă în Bucuresci la orele 5 p. m. Pressa a depusă o coronă pe mormântulă poetu­lui. Amicii poetului au deschisă o listă de subscripţiune pentru înmormântare, guvernulă însă a decisă ca înmormân­tarea să se facă pe spesele statului. Ca delegată ală guvernului la înmormântare­a asistată d. St. Mihălescu, secretarulă generală ală ministeriului de instrucţiă, h­ulă federală a introduce în armată câtă se poate de curândă puşcile de calibru mică. De asemenea s’a autorisată face­rea unui împrumută pentru procurare de materială de răsboiu. Oilieri bulgari în Austria. Cuvintele din discursul­ Monarchu­­lui austro-ungară, că în Bulgaria dom­­nesce ordine şi linişte, şi că acestă stată progreseză, au produsă o impresiune es­­celentă asupra Bulgarilor­, cari se simtă acum încuragiaţi şi foile lord (jică, că cu­vintele M. Sale dovedescă, că Bulgarii nu suntă părăsiţi. In legătură cu acesta putemă cita deci faptulă, că o circulare a ministrului bulgară de resbelă învită pe toţi oficerii, cari cunoscă limba nem­­ţescă, cea franţuzască şi cea italienască să se presinte la ministeră pentru a fi supuşi la examenulă acestor­ limbi. Cei ce vor­ poseda cunoscinţele cerute vor­ fi trimişi în Austria la Academiile de stată­­majoră şi de intendenţă militară. Va se­dică nu mai suntă trimişi oficerii bulgari în Rusia. Iregularea Prutului. Delegatură austriacă în comisiunea mixtă a Prutului, a comunicată colegi­lor sâi din România şi Rusia, că guvernul austriac aderază la propunerea făcută a­­nulă trecută de guvernulă română, de a rectifica cursul­ Prutului de la Novoste­­liţa pănă la Nemţeni. Cheltuelile urcân­­du-se aproape la 500,OCX­ franci, trebue se fie acoperite de cele trei state riverane şi vor fi repartisate în cei cinci ani ce vor­ dura lucrările. Raspunsul­ guver­nului rusă nu este încă cunoscuta. în­dată ce se va comunica comisiunei mixte a Prutului, se va pute procede la lucră­rile de rectificare, ciuma sa din Esposiţiă. Au plecată Ionică vioristulă ; Bălană Pădureanu naistulă; Petrache Basamacă, cobzarulă, şi Nicolae Moldoveanu gitaristulă. Totă joi au plecată şi trei fete: Amelia, Ar­deleanca şi Luţa. Scriea dată de câteva­­fiare române că ună preotă rusă ar fi bine-cuventată secţiunea rusescă, a ro­­mânâscă, a grecâscă şi serbescă dela Esposiţiă e cu desăvârşirei neesactă. Din contră ună preotă rusă a binecuvântată numai secţiunea rusescă şi în aceeaşi di superiorulă bisericei românesci din Parisă a binecuvântată secţiunea românâscă, sârbâscă şi grecescă. * * * Metropolita nou. Majestatea Sa Mo­­narchală a numită pe Archimandritură din Mostavă Serafină Petrovici de Me­tropolită gr. or. ală Herţegovinei. * * * Loteria Esposiţiei române se va face la 25 iunie în grădina Cişmegiu din idi­st­ icile rusesc­ şi vorbirea Monarch­ului austro­­ungară. „Novosti“ crede, că pasagiile discur­sului împăratului Austriei relative la Ser­bia şi la Bulgaria constitue ameninţări directe. Austro-Ungaria, în încrederea sa, bizuindu-se pe liga păcii, se arată mândră, dar se va abţine de la o politică provo­­catore. „Gazeta de Moscova“ găsesce, că în discursul­ împăratului Franciscă Iosifă, Serbia şi Bulgaria sunt­ tratate ca şi cum ar face parte integrantă din Austria. După fata ruseasca discursulă lasă să se întrevadă nisce scopuri agresive în con­tra ligei păcii şi constitue ună nou ele­­mentă regretabilă de nelinişte,­ înarmările Elveţiei. Adunarea federală a autorizată, în unanimitate şi fără discuţiune, pe consi­­ SCIRILE DILEI. Distincţiune. Cetimă în „Fata Die­­cesană“. Din o epistolă privată sosită aici după punerea în ţipară a numărului trecută, estragemă, că Majestatea Sa Monarchală cu ocasiunea depun­erei jură­mântului de fidelitate a descoperită pre­­graţiosă Presânţiei Sale D-lui Episcopă Nicolau Popea bucuria Sa, că a ajunsă Episcopia Caransebeşului în mâni aşa de bune, şi că Presânţitulă Episcopă a fostă primită şi întîmpinată de toţi con­silierii Majestăţii Sale peste aşteptare cu deosebită prevenire. * * * Dr. Beniamina Popescu­, archimandrită română din Vlaho-Clisura în Macedonia, făcândă o călătorie în străinătate, a visi­­tată la reîntorcerea sa prin Pesta pe ministrul­ de culte ungurescă conte Al­bin Csolky, precum şi pe ministrulă-pre­­şedinte Tisza şi pe ministrulă de comu­­nicaţiune Baross. Foile unguresci spună, că a fostă primită cu multă prevenire. Conversaţia între d-lă Tisza şi d-lă ar­­chimandrit şi a mijlocit’o d-lă Silviu Suciu, tălmaciulă română ală ministrului-preşe­­dinte. Cu ceilalţi din miniştri d-lă ar­chimandrită s’a înţelesă în limba slavă. * * * Societatea pentru crearea unui fond­ de teatru română îşi va ţine adunarea sa generală în aaulă acesta în Caranse­­beşă, probabilă în prima jumătate a lunei lui Septembre. Din incidentulă acesta inteligenţa română de acolo a şi ţinută pănă acuma două conferinţe, în cari s’a discutată şi compusă ună proiecta ge­nerală de programă şi s’a alesă ună comitetă de acţiune, care constituindu-se şi-a alesă de presidentă pe D-lă proto­­presbiteră Andreiu Ghidiu, de vicepresi­­dentă pe D-lă Traiană Barzu, or de se­cretari pe Domnii Davidă Terfaloga şi Petra Corneană. Timpulă ţinerei adunării generale, câtă şi programulă, statorin­­du-se definitivă, se vor­ publica la tim­pulă său. * * * Esposiţia din Parisa. Alţi lăutari români au mai plecată joi la Parisă, cu cari d-lă Iordache Ionescu voes­­ce să complecteze banda dela câr­Păoala in Oradea-mare. Sub acesta titlu scrie „Familia“ următorele: Românii din comuna rurală Ceheiu, de lângă Oradea­­mare, suntă vestiţi precupeţi de porci. Ei cutrieră ţâra de-acurmedisulă, vădă şi ’nveţă multă, de aceea suntă şireţi şi ageri la minte. In târgulă de ţeră din săptămâna trecută, ţinută în Oradea­­mare, ună precupeţă din Ceheiu vindea 22 de purcelaşi frumoşi. Cum stetea elă aşteptândă să-i vie noroculă, elă că se ivesce ună Ungură mică şi grosă, dar fudulă, ca celă ce scie, că are parale, şi­ lă întrebă ec’aşa ca din spatele calului, că cum dă purceii ? Ceheianulă băgândă de semă de felulă cum l’a întrebată Ungurulă,­­i respunde suridândă de sub musteţă, că-i vinde ieftină. „Celă din­­tâiu cu 4 crucerî, ală doilea cu 8, ală treilea cu 16 şi totă aşa mai departe fiecare purcelă cu preţă de două ori atâta ca celă de mai nainte“. Ungurulă nu mai putea de bucuriă, c’o dată d’ună târgă atâtă de bună, scóse der iute bu­­ghilarulă și dete Ceheianului 10 fi. ca arvună. Apoi se puseră să socotescă prețuia întregă ală celoră 22 de purcei. Dér încetulă cu ’ncetulă bucuria cumpă­rătorului dispăru, apoi îlă cuprinse o frică și ’n cele din urmă îi curgeau nisce sudori reci pe față, căci pentru purce­­lulă ală 22-lea avea să plătescă 81,066 fi. 88 cr., or pentru toți cei 22 tocmai 163,134 fi. 10 cr., sumă ce nemă de nemț ală său n’a avută. Spăriată se şi ruga de Română, că nu-i pasă de arvună, numai să strice târgulă. Acela făcu din umeri, rîzândă şi ţinându-şi arvuna, mâna porcii mai încolo. UD nr. d­eleg­a­ţiuni. Delegatulă Bumba, care în zilele trecute a fostă în România, a spusă în delegaţiuni, că în România nu esistă o partidă rusescă cu devisă ruseasca; de asemenea nu esistă nici partidă austro­­ungară. In privința acesta nimenea să nu’și facă ilusiune. Românii vreau înainte de toate să fiă Români, suntă geloși de in­dependența loră și numai o politică fo­­lositoare statului lorăi independentă urmă­­rescă. Românii voescă pacea. Potă se mai asigură, zise delegatulă Dumba, că noi ni-amă câştiga numai amici în Ro­mânia printr’o politică­ comercială demna de ună stată mare, dar nu prin o poli­tică de precupeţi. Vreai se ai amici, tre­bue să le şi oferi ceva. Despre România s’a vorbita și în de­­legațiunea ungurescă. Delegatulă Iuliu Horváth — care se vede că nu pre are dragoste de Români — zise, că ce s’a putută mai multă obține din partea României, a fostă că aceasta a promisă cea mai strictă neutralite, dar prin aceasta nu s’a vă- 4utu împedecată a arăta faţă cu ună altă stată alte sentimente şi a’i promova inte­resele. Vorbitorulă zise, că nu s’a apre­­ciată din destulă importanţa României pentru Austro-Ungaria. „România a fostă, zise elă, vatra tuturoră acelora neplă­ceri, ce le-am avută în peninsula belca­­nică, în Serbia, în Bulgaria. Negreşită, că la acesta disposiţiune, nefavorabilă nouă, a spiritelor, în România a contribuiţii mulţii felulă şi modulă cum amă tratată noi ces­­tiunile­­materiale. Nici dominaţiunea pe Dunăre n’amă sciut’o păstra, amă per­­dută şi ce amă avută. Rusia şi [Grecia ne concurază cu vaporele loră pe Du­năre, în România nl-a luată loculă în privinţa comerţului Germania.“ Delegatulă Asboth face matemati­­cesce socotela, că decă Serbia şi Româ­nia ară fi ţinută strînsă la sistemulă pu­­terilor­ aliate, ară fi putută ţine în frâu, în casulă unei conflagraţiuni, o­­ar­mată ruseasca de 200.000 omeni, atl­unsă România şi Serbia ar ţine în frâu o ar­mată austro-ungară totă aşa de puter­nică. „Asta dă o diferinţă de aproape o jumătate milionă de omeni în nefavoarea nostră. Amă perdută peste noapte toate avantagiele în peninsula balcanică, de la Marea-adriatică pănă la Marea-negra. In privința politicei comerciale e de aştep­tată, ca comerţulă nostru orientală, ce ni­ s’a închisă la graniţa română, se afle închise toate porţile de eşire şi în cele din urmă va fi nevoită să ocoleasca prin Anglia şi Italia, pe unde deja de a­­cum se mişcă esportulă nostru în Ro­mânia. Ministrulă Kalnohy dete a înţelege lui Horvath, că decă nu s’a încheiată convenţia comercială cu România, causa e guvernulă ungurescă. „Decă vrei ra­porturi bune cu popoarele din peninsula balcanică, trebue să te feresc­ de a fi mică la sufietă în cestiuni economice. Ceea ce privesce afirmarea, că în Ro­mânia domnesce oare­care animositate faţă cu noi, poate fi adevărată şi îmi pare rău de acestă lucru. Dar potă fi frecări între popoare dincoce şi dincolo de graniţă. Românii înse suntă omeni multă pre înţelepţi decâtă să nu-’şl cu­noscă interesele loră. Ţinta loră e de­plina independenţă în tóate direcţiunile şi noi putemă numai să ne bucurămă de acésta. Ministrulă Tisza luă şi elă cuvântulă în privinţa cestiuniloră economice cu România, dar nici de astă-dată nu-’şl putu stăpâni şovinismulă. pice că do­­resce încheiarea covenţiei cu România, dar să nu se arate lucrulă aşa, ca cum o parte ori alta a monarchiei şi nu Ro­mânia ar purta vina la neîncheiarea con­venţiei , fiindcă atunci ar face să se credă în România, că Ungurii sunt­ gata din motive politice la ori­ce jertfă ma­terială, pice că Românii au cerută pre mari jertfe şi de aceea nu s’a încheiată convenţia. Delegatulă Dr. Demel, vorbindă des­pre programulă unirei tuturoră Sârbi- Bucuresci.* * * I * * # Tovarăşii de drumu ucigaşii. Vasilie Şandru din Peştişu-de-susă, mergândă la târgulă din Haţegă, lua în cară, de plăcere, pe ună drumară necunoscută. Pe dramă îi spuse acestuia, că are 183 fii cu cari să-­şi cumpere boi. La crucea de petru de lângă Câmpulă pânei, care cruce arată locală unde Turcii îşi avură tabăra înainte de bătălia cea mare, Vas. Şandru se puse să dormă puţintelă. Streinulă, când observa că Șandru a adormită, îlă străpunse cu ună cuțită în spinare. Rănitulă sări în susă sco­­țândă ună strigătă de durere. Ucigașulă, care voia să-’lă jefuiască, aucji în acestă I momenta voci de omeni, cari se apropiau, și fugi în întunerecă. Șandru fu dusă, fără să scie de el­, la Haţegă spre a i­ se da îngrijirile de lipsă. ** * „Musa română“, revistă musicală-li­­terară, după o întrerupere de câteva luni, va ap­area orăul cu începutul­ lunei Augustă st. v. şi va costa pănă la finea lunei Decemvre 5 ft. v. a. sau 13 lei. Doritorii de a avea acestă revistă au de a se adresa la redacţia revistei în Bla­­siu (Balâzsfalva) celă mai multă pănă la 20 Iuliu st. n. Revista „Musa Ro­mână“ va îmbrăca aceeaşi haină şi va păstra acelaşi caracteră ca şi în cursul­ anului trecută.

Next