Gazeta Transilvaniei, iunie 1889 (Anul 52, nr. 122-145)

1889-06-21 / nr. 139

Pagina 2 ultima ei datoriă, d-rula Neagoe, bunii prieteni cu Eminescu, rosti o cuvântare, care sterse lacremele, celora de față. Se vorbesce că prietinii și adoratorii lui îi voră ridica uni monumentu; n’ar fi râu, ci din centră ar fi prea bine. Dar pănă atunci Alii serei rece venta De asupra-i teiula sfântă îşi scutură crenga. Şi cum n’a mai fi pribegit De acum ’nainte. L’ora troeni cu dragii Aduceri aminte. Mai in sal­­tagirl asra. Ei când voiu fi pământii, In liniştea serii Săpaţi-mi una monnântă La marginea mării. Nu voiu sicriu bogata Podobe şi flamuri, Ci-mi împletiţi unu patu Din vestede ramuri. Să-mi fie somnulü linu Și codrulü aproape, Sâ am unu ceru seninü Pe-adencele ape. S’audü cum blânde cadu Isvoarele ’ntruna Pe vârfuri lungi de bradu Alunece luna. S’audü pe valuri ventü, Din munte talanga, De asupră-mî teiulü sfântu Sâ-’și scuture creanga. Şi cum n’oiu suferi De-atuncea ’nainte, Cu flori m’oru trocni Aduceri aminte. Şi cum va înceta Alu inimei sbuciuma, Ce dulce-mi va suna Cântarea de buciuma. Voru arde ’n preajma mea Luminile în dealuri, Isbindu s’or frământa Eternele valuri. Şi nime ’n urma mea Nu-’mi plângă la crescetu, Ci codrulu vântut sâ dea Frunfu­şului veştedă. Luceferii de foeu Privi­orii din cetini Mormântu făr’ de norocu Şi fără prietini. M. Eminescu. SCIRILE BILEI. Corula diletanţilor­ români din Lugoşă. In biserica gr.-or. română din Lugoşă în 23 Iuniu a. c., adecă în diua sfinţitei Ilustr. Sale D-lui Episcopi al­ Caranse­beşului Nicolau Popea, coral­ diletanţi­­lor­ români, sub conducerea pn. d-ne Elena Dobrinu, cântă liturgia compusă de Musicescu, care liturgiă se mai cântă şi în biserica Balaşa din Bucuresci. Li­turgia e composiţiune grea, dar cu tote acestea a succesa bine. Etă ce i­ se scrie „Luminătorului“ . On, d-nă E. Do­­brina n’a cruţată nici timpu, nici oste­­nelă, ci în cinci sâptâmânî de fiile dete instrucţiuni diletanţilor ei, cari deşi numai 14 la numeri, adecă 7 femei şi 7 băr­baţi, inspiraţi şi animaţi de esemplulu d-nei conducetore, esecutară cu atâta desteritate cântările s­tei liturgii, Incâtu publiculu ascultatorii râmase încântată când s’a cântată „Cheruviculă“ şi „Pre tatălă“ din tote părţile se aufiiau şiopte de „forte bine“, „sâ trăescă“, şi de cumva nu eramu în s. biserică, ovaţiuul însu­fleţite ar fi încoronată şi remunerată acestă resuitată strălucită. Astfel, scie însufleţi femeia română. Dumnefieu s’o ţină“.* * * Faptă nobilă. P. S. vredniculă Ar­­chiereu JBobulescu, fostă episcopa de Râmnică, a dăruită judeţului Botoşani 20.000 lei pentru construirea unui locală în care să se instaleze spitalul­ judeţenă din târgul­ Burdujeni. * * * Şcolă secvestrată. Sunt­ mai mulţi ani de când oraşul­ Şimleulă Silvaniei a închiriată ca locală de şcolă o casă şi grădină de la văduva proprietară Banffy Adam. Din causă că dotaţiunea ce a primit’o acestă scolă din partea statului o fostă prea slabă, din chiria scolei râ­maseră în primă­veră 600 fl. neplătiţi. Proprietara acusa oraşulă Şimleulă Sil­vaniei la judecătoria de cercă din Cluşă, cerând o execuţiă pentru restanţa de 600 fl. In urma acesta advocatura proprie­tarei prin întrevenirea notarului publică puse sub secvestru întregă mobiliarură şi toate rechisitele susu fiisei scale, care portă caracterulă de şcolă comunală. Senatulă şcolară în urma acesta şi-a datu dimisia. In causa acestei dimisii şi a actualelor­ împrejurări în cari se află şcoala, representanţa orăşenescă va ţine o adunare extra­ordinară. Tarifulă pe zone. Direcţiunea căii ferate austriaco-ungara a făcută cunos­cută, că şi pe acesta cale se va intro­duce tarifulă pe zone, ca pe căile ferate ung. are statului, de aceea nu se vor­ da deputaţilor­ certificate pentru călâ­­torie cu preţulă jumâtate, cum se obici­­nuesce pănă la 1 Iulie. * * * Filoxera. Deorece în viile oraşului Mediaşă s’a constatată esistenţa filoxerei, ministrulă ungurescă de agricultură a ordonată sâ se închidă teritorială ora­şului. * * * La gimnasiula de stătu din Sibiiu au fostă în anulă școlară 1888/89 între 283 școlari, 84 gr. orientali, 29 gr. cat. * * * Congregațiunea comitatului Hune­­doara a hotărîtă sâ facă ună împrumută de 70.000 fl. pentru construirea podului dela Şoimușă. * * * Postă de magistru poştală e de ocupată, pe lângă contractă şi cauţiune de 600 fl., la gara Clujului. Lefa 1200 fl. pe ană, 800 fl. cheltuelî de deposită, 200 de cancelarie, 12 fl. de înmânare, şi locală de cancelarie şi de­­locuinţă gratuită. Petiţiunile se adreseză la direcţiunea poştală din Sibiiu. * * * Rectificare. Sub titlul­ „Esperienţe importante“ amă scrisă după diarele din Bucuresci despre succesul­ obţinută de oficerii de geniu de acolo în esercitarea porumbeilor, de a duce corespondenţe la distanţe mari. Din erere s’a îu­să cu aceea peasiune, că mai mulţi porumbei au fost­ trimişi cu diferite corespon­denţe la Chitila, „Pasma“ şi Crivina, ceea ce trebue rectificată, deoarece încer­cările s’au făcută între Chitila, Perişti (distanţă de 36 kilometri de Bucuresci) şi între Crivina (50 kilom, depărtată de Bucuresci). * * * Preotă condamnată. Preotulă refor­mată din Teaca, Samuelă Varga, făcu o mulţime de denunţări false în contra primarului de acolo, în contra notarului, judelui instructură şi protofiscalului co­­mitatensu I. Iacob. Acesta dete pe preotulă în judecată pentru calomniă şi tribunalulă din Cluşiu condamna pe pre­otulă la o lună închisore și cheltuelî de judecată. Condamnatulă a apelată,­niei ; atunci ele au apărată dealungulă Savei granița Intrega și au ușurată în mare mâsură trecerea armatei pela Samac. S’au votată apoi 80.000 fl. pentru construirea unui monitoră. In delegațiunea ungurescá, raporto­­rulă Falk întrebă: Cum stă lucrulă cu sgomotele despre turburârile din Novi- Bazar? Ce asigurări a dată regența ser­­bescu, că va susține raporturile amicale cu monarchia nostră? S’au dată prin­­tr’ună actă în scrisă ori numai verbală și în ce formă? N’a venită timpulă, ca sâ fiă recunoscută principele Bulgariei, spre a încuragia pe Bulgari se stăruască pe calea de pănă acum? Contele Apponyi fiice, că schimbă­rile ce s’au ivită în Orienia nu se potă numi favorabile. Despre România nu vorbesce ; elă consideră ca nimerită ceea ce s’a fu­să în delegaţiunea austriacă, atâtă de ministrulă de estenne, câtă şi de Dumba, că adecă o schimbare de mi­­nisteră în vecina Româniă, deşi nu co­­respunde schimbarea întru tote dorinţe­­lor­ unguresci, nu însemneză numai de­­câtă o păgubire a monarchiei nóastre. Nefavorabilă însă i­ se pare schimbarea în Serbia. Prin ea s’a apropiată pericu­­lulă de râsboiu, deşi nu ameninţă ime­diată. Este pre corectă deci metoda d’a merge pre departe cu pasivitatea faţă cu evenimentele din Orienta? Monarchia nostră ar fi chemată sâ joace rolă con­­ducâtoră la Balcani. Elă e îngrijată, că în Serbia a trebuită sâ cadă ună gu­vernă amicală monarchiei, „fiindcă acolo noi nu posedemă măsura îndestulitare de autoritate, n’amu sciută face pe amicii noştri sâ credă, că voră fi din destulă spri­jiniţi de noi şi n’amă sciută impune ini­­miciloră noştri.“ Acceptă promisiunile regenţei serbesc­. Ce priveste Bulgaria, speră că bună­voinţa monarchiei pentru ea nu va ră­mâne platonică, ci va sprijini şi mai departe moralicesce desvoltarea Bulga­riei. Se alătură la dorinţa raportorului, ca se se recunoscă câtă mai curendă principele Bulgariei. Ministrulă Kalnoky fiice, că ministe­­rulă n’are scrri directe despre turburărî în Novi-Bazar. Ministrulă fiice, că în nici ună casă nu poate fi aci vorba des­pre o mişcare serbescă, ci e de crefintă mai multă versiunea, că adecă în urma sgomotului, cumcă Sultanulă ar avea in­­tenţiunea sâ cedeze Novi-Bazarulă fiă Muntenegrului, fiă regelui Milană, s’a produsă o agitaţiune între poporaţiunea mohamedană. Dar şi acesta e numai presupunere, căci scrii autentice nu suntă. Ce privesce asigurările regenţei serbescl, acesta şi guvernulă au făcută declara­­ţiuni spontane şi neobicinuită de precise cătră monarchulă şi guvernulă nostru, că se voră sili seriosă şi sinceră să sus­ţină amicalele raporturi de pănă acum. Sgomotul, despre o convențiă militară serbéscá-rusá, a fostă categorică contes­­tată de guvernulă serbescă. Cu privire la Bulgaria, ministrulă se întrebă, că ore e în folosulă Bulga­riei a agita acum eră şi cestiunea bul­gară ? Monarchia nostră nu face greutăţi în privinţa cestiunei ost-rumeliote, îndată ce va fi asigurată cooperarea celorlalte puteri. Dreptul­ recunoscerei principe­lui îlă posede fiecare putere pentru sine. Dar efectulă unei recunosceri unilaterale ar fi problematică, fiindcă se cere con­­simţămentulă tuturoră puteriloră şi îna­inte de tote ala Turciei. Felulă şi tim­pulă regulării acestei cestiuni deci şi­lă reservă ministrulă pentru sine. Corespondenţa „Gaz. Trans“, Braşovă, 17 (29) Iunie. Onorată Redacţiune! Vădă că ni­meni nu v’a raportată despre petrecerea de afil săptămână arangiată de Reuniu­nea socialilor­ români din Braşovă în sala Redutei orăşenesci, şi înţelegă forte bine, că mai alesă de rendulă acesta aţi aşteptată să vină unulă din sînulă pu­blicului ca sâ Vâ raporteze. Rogă dor sâ-mi permiteţi a vă face o scurtă dare de samă a acestei producţiuni, care poate servi ca modelă de încuragiare pe acestă târemă. Credă, că numai opiniunea publică o esprimă când afirmă, că socialii noştri ni-au făcută de astădată o surprindere din cele mai plăcute. Vre­ o 12 tineri sociali şi lângă ei ca la 18 fetiţe, nu mai mari ca de 10 — 12 ani, formau corulă mixtă. Veţi înţelege deră greutăţile ce a trebuită sâ le în­tâmpine conducătorulă la arangiarea a­­cestui coră. Cu atâtă mai mare a fostă meritulă de a disciplina atâţi cântăreţi fără pregătirea necesară şi cu atâtă mai surprinf­ătoră a fostă succesulă. Corulă mixtă a cântată spre deplina nostră mul­­ţămire hora „Dorule, o dorule“, compusă de Iacobă Mureşianu, care a trebuită sâ o repeteze. Şi mai bine a reuşită însâ corală bărbătescă ală tinerilor­ noştri sociali. Esecutarea cântării „Corona Moldovei“ de N. Popovici a fostă multă şi sgomo­­tosă aplaudată şi repetată. Foarte bună impresiune­a făcută a­­supra publicului şi tinera fetiţă Maria Muşlea, fiica învăţătorului C. Muşlea, prin declamarea fabulei „Găinile şi câ­nele“, de T. Speranţă. Forte reuşită a fostă debutarea d-lui D. Oprescu, care a jucată pe Barbu­­lăutarulă, de Alexandri, cu o extra­ordi­nară dibăcie. Atâtă costumulă lui ori­ginală, câtă şi gesturile, articulaţiunea cuvintelor­ şi esecutarea potrivită a cân­­tărilor, au întrecută toate aşteptările. D-lă Oprescu a fostă multă şi viu aplaudată de toţi cei de faţă. Ca ultimă punctă ală programei s’a esecutată pe scenă comedia „Recetă în contra secretoră“ localisată din spa­­niolesce. Rolurile au fostă astfelă împărţite: C. Dorstaru (Nicu Izvoranu); N. Grindu (Ana, soţia lui Izvoranu); I. Saftu (d-na Boldescu, socra lui N. Izvoranu); C. Navrea (d-na Petreanu, mama d-nei Bol­descu); N. Jugănaru (Dr. Crivăţă); G. Măzgăreană (Iorgu Frunfiescu); D. Măz­­găreană (servitorulă). Esecutarea acestei hăzlie comedii a produsă multă ilaritate în publică şi tinerii diletanţi, ţinendă mai vârtosit sema de împrejurarea, că ei ca sodali prea puţină timpă au de a se ocupa cu ast­­feliu de lucruri, merită totă lauda pen­tru zelulă desvoltată şi pe acestă târemă şi pentru curagială cu care şi-au jucată rolurile spre mulţămirea publicului. Me­ritulă principală îi revine însâ şi aici regisorului. Deci aşă vrea sâ critică ceva, aşă pute­ajice numai, că piesa a fostă ceva prea complicată; în viitoră aşă sfătui a se alege piese mai uşore. Piese mai uşore suntă şi de aceea mai preferibile, pentru­ că tinerii sociali, cari suntă prea ocupaţi cu munca loră fiilnică, şi-ar pute studia mai bine rolurile, ceea ce ar con­tribui multă ca şi predarea sâ fie câtă se poate de corectă. Constată însâ, că în împrejurările de faţă succesulă întregei producţiuni a fostă peste aşteptare de bună şi ar­ fi meritată sâ fie mai multă încurajaţi ti­nerii meseriaşi de cătră publică. Indi­­ferentismul­ cu care suntă întâmpinare mai alesă de câţi­va ani încoce produc­­ţiunile socialilor­ de cătră cei mai mulţi din clasa nostră socială mai ridicată nu se potrivesce cu timpulă şi cu îm­­pregiurările nostre, cari pretindă sâ în­­curagiămă în poporă iubirea pentru me­serii. Pote sâ fiă deosebite părerile în privinţa efectului unor­ asemeni petre­ceri, ună lucru însâ nu se pote contesta, că ele deşteptă în meseriaşii noştri con­­sciinţa de sine şi contribue a­sfelă in modă însemnată ca sâ’i facă destoinici pentru lupta de cocurenţă ce-i aşteptă pe acestă târemă, abstragendă dela impor­tanţa culturală şi dela scopulă de bine­facere ce este legată de asemeni pro­ducţiuni. E tristă, că şi o producţiune ca cea * * * GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 139—1888 !Din d­eleg­aţiuni. S’a vorbită în delegaţiuni despre înfiinţarea unei flotile pe Dunăre. Ra­­portorulă Daniel a arătată valoarea cea mare a unei astfelă de flotile pentru timpuri de râsboiu. Asta ni-o arată şi istoria, clise elă. Câtă timpă Ungaria avea o flotilă pe Dunăre, atacurile Tur­­cilor­ au fostă totdeuna zadarnice. După părerea sa ar trebui înfiinţată repede. Admirabilă Sterneck fu­se, că după regularea porţilor­ de feră va fi inevi­tabilă construirea unei flotile dunărene. Valoarea monitoarelor­ pe Dunăre s’a do­cumentată și cu ocasiunea ocupărei Bos­

Next