Gazeta Transilvaniei, iunie 1889 (Anul 52, nr. 122-145)

1889-06-22 / nr. 140

Pagina 3 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 140—1889, datată „din părţile Cohalmului“, subscrisă de „unii parochianu“. In acea cores­pondenţă pe neaşteptate am fostă sub­­scrisura arătată în faţa lumei, ca ună preotă carele nu mă intereseze de binele şi prosperarea poporului meu. Pentru lămurirea lucrului, me rogă se daţi locă în acelă preţuită diarfi următoreloră şiruri: Invăţătorului Nicolae Viscreană n’a fostă nici când şi cu nici uaă preotă la cârma poporului din Bundorfă, căci dân­­sulă în anii cei dintâi­u ai învăţătoriei sale, fiindă pre îndrăsneţă şi pre cuminte, şi-a perdută simpatia preotului Nicolae Vătăşană, câtă şi a poporului din Bun­­dorfă, de unde a urmata, că părintele N. Vătăşana, câta timpă a trăita, cătră sine nu l’a apropiata, şi nici în alte părţi unde răposatulă Viscreană a fostă învăţător şi nu şi-a câştigată iubirea po­porului. A fostă învăţătorii în Ferihaz şi fiindcă a cercată se facă şcolă comu­nală, a fosta isgonită ; în Bundorfă a cer­cată asemenea se facă şcolă comunală, şi ca se fiă mântuită şcola nostra, am fosta silită eu se ocupa postura de în­­văţători în anula când absolvasemă pe­dagogia şi teologia în 1877 şi cu bagate la sumă de 100 fi. v. a. Decă cunoscea poporulă din Bundorfă în Viscreanu una buna-voitora, nu-lă scotea din sînulfi sĕu şi nu-i închidea uşa şcolei pentru tot­­deuna, ci-lă apropia mai bine pe elfi decâta pe streini, căci poporulă nostru îşi cunosce pe binevoitorii lui, ori cum este elfi. Pănă a trăită părintele N. Vătăşianu­ şi câta timpa a fosta ca învăţătorii în Bundorfă, trebile au mersa bine, dice parochianula, acuma înse cu venirea mea ca preot, trebile au începută se şchio­păteze. De au mersă trebile bine pănă au trăita acei doi reposaţi, a fostă me­­ritula părintelui N. Vătăşianfi, carele, fiă ertată, a fostă omfi forte harnica, atâta în afacerile sale economice, câtă şi în cele ale parochiei. Că merg a ori nu bine şi astăcjl, se judece on. publica după faptula, că comuna mea parochială rivaliseză cu cea ev. luterană în bună stare şi progresa. Şcola nostra, edificată de poporfi în anii 1858, 59 şi 60 sub con­ducerea bravului preotă N. Vătăşanfi, s’a adusa în anii aceştia ai preoţiei mele în stare corespund­etóare, eu am scosfi din şcolă scaunele de fagfi şi stejarfi şi am făcută bănci ca la Braşov și în soalele cele mari, — am cumpărata aparatele de învăţământă cele mai de lipsă, am cumpărată în alfi 5-lea ană ala preoţiei mele o curte frumosă săsescă, pe carea s’a edificată biserica cea nouă, s’a amplificata sopulfi de ţiglă ala bisericei, carele în loce de 5 mii, aduce acuma 10 mii de ţigle arendă pe ana, am câşti­gata vr’o 4 bucăţi de luncă la biserică, — în anii 1884 şi 85 ne -am apucat să adunăm petră şi cărămidă pentru noua biserică şi în anii 1886, 87 şi 88 am făcuta bi­serica cea nouă, carea nu nouă, la 70 familii, ci la o parochiă câta de bună, chiar dela ună oraşfi, ar putea servi de podobă, atâtfi în esteriorfi, câtă şi în interiorula ei; şi ce e mai multă, nu din daruri benevole s’a făcută acestă biserică, cum erăși afirmă parochianula corespon­denta ; numai 30 fl. v. a. s’a adunata drepta colectă, dara benevolă, de pe la vr’o 10 comune — încolo din arunculii dela bietulă popora şi din ajutore de 1100 fl. v. a. (Una mită şi una sută fl. v. a.], care ajutore toate eu şi nu altuia le-am adunata , unde numai am audita că este ună omu cu bani acolo am scrisa, prin Odessa, Gratz, Bucurescî, Braşovii etc. şi aşa am putut i eşi la limană. Toate acestea s’au făcuta în ceşti 6 ani ai preoţiei mele, aşa dară trebile nu au mersa şchiopătândă, ci cu paşi repedi au mersa înainte. Că am fostă şi eu învăţătorfi, e a­­deverate, dar numai când după concursă n’a competatfi nimeni, şi nu eu am fostă causa de n’a concurata nimeni, ci causa a fosta salarula prea mică, căci dela 70 familii române, în timpulă edificărei unei biserici atâta de scumpe, de unde mai puteam fi storce, pe lângă ce storcfi ese­­cutorii în toate­­jilele, și vre-unfi salarfi învățătorescfi de vr’o 2—3 sute fl.? Am făcuta, cu tota necazulfi și lipsa, salarul de 150 fl. v. a. cu care salarii s’a des­chisa concursfi, și nici în 1884, nici în 1885, nici în 1886 n’a competatfi nimeni, er eu am fosta silita prin ordinala off. protopp, de datto 17 Octomvre Nr. 732/84, 6 Octomvre Nr. 659, 1 Octom­vre Nr. 652 să țină prelegeri, deşi une­ori bolnavă. In 1887 cu multă rugă­minte am înduplecată pe învăţătorula Rotară din Beşa de a ocupa postura de învăţătorii la şcoala nostră. In 1888 n’a competată nimeni şi eu am fosta silită sub forte grele împrejurări, fiinda toc­mai în driculă lucrului bisericei, tatălui meu bolnava în pata, se ocupă el pos­tula Indatorându-me off. protopp, prin ordinula seu de datto. 13 Octomvre Nr. 742. Nu am umblată după învățătoriă, der nu am putută lăsa se mi­ se închiriă școla și se-mi remâna poporulă în în­­tunereca. Aș fi bună bucurosfi se vie ună învăţătorfi harnica, căci am eu des­tula de lucru şi cu preoţia şi cu năcaşu­­rile mele. Eu câtă timpă am funcţio­nată ca învăţătorfi, mi-am dată silinţa ca să scotă din tinerimea nostră apucătu­rile ruginite eretjite dela bătrâni şi, ca Moise în pustiă, să-mi cresca unii po­­poră alesa. îmi voiu da silinţa acum după ce am isprăvita cu biserica a forma m­ă salarii câta de buna, vorba pe câtă ne este în puterea nostră, ca se avemă şi învăţătorii harnică, şi atunci voiu vede ce va mai ave cineva de cârtiţa în contra mea. (Va urma.) Literatură. La librăria „Concordia“ din Năsăud şi se află de vândare opulei: ,,Helveţia şi Wilhelm Teil“ de dr. A. P. Alexi, carele trateză despre întemeiarea republicei hel­­veţiane, apoi despre desvoltarea istorică a acesteia precum şi despre starea ei ac­tuală. Trateza despre bucata dramatică a lui F. Schiller, Wilhelm Tell, care este adjustată şi cu o chartă a coloră trei cantoane, în care se petrece scenele din drama Wilhelm Tell. — Opulfi costă 60 cr. (1­50 lei) şi se mai află în depo­­sitii la librăria Nic. I. Ciurcu, Braşovă, W. Krafft în Sibiiu şi „Aurora“ in Gherla. „Nleseriaşuld Românii“ este singu­­rulă (jiar) menită pentru încuragiarea meseriilorfi la Românii de dincoace. Acesta diară apare în Braşovfi de 2 ori pe lună în mărime de câte o colă şi costă pe anula întregfi numai 1 fl. 20 cr., pe 3 luni 30 cr. , pentru România pe 3 luni 1 francă, pe ană 4 franci. ţ­iarula este redac­tata de d-la Bartolomeiu Baiulescu, preşe­dintele Reuni­unei pentru sprijinirea me­­seriaşilorfi români în Braşov şi, şi apare aproape de 4 ani. Cuprinsula bogata şi forte variată ala acestui chiare l’am fi arătată cetitorilorfi noştri la diverse oca­­siuni prin reproducerea sumarului di­­feriţilorfi numeri, dintre cari cela mai nou (12) dela 15(27) Iunie are sumarulfi următoră : Exposiţia din Parisfi. — Invenţiuni noue pe terenulfi electro-technicfi. — Modificarea tarifului autonoma pentru vămile României. — Forţa „Meseriaşu­lui Româna [Arte îngropate]. — Mai am ună singură dotă [poesie], de M. Emi­­nescu. — Sciri economice şi industriale ; Felurite pentru meseriaşi; Multe şi mă­runte; Diverse; Recepte folositoare; Glume. [Fie­care din aceste rubrici permanente constă dintr’o colecţiune de interesante sciri, poveţe etc.] In partea ultimă se află Concursă, Avi­la, Târgurile etc. Cu 1 Iulie st. v. acesta diarfi des­chide ună nou abonamentfi c­i preţurile arătate mai susfi [pe 3 luni 30 cr., pentru România 1 francă]. Ordinea examenelor­ publice dela gimnasiula română gr.-or. din Bradu. Examenele comisionale şi cele pu­blice, precum şi încheierea anului şco­­lastic şi 1888/89, se vor­ ţine în modulă următorii: In 23 Iunie se vor şi ţine examenele comisionale cu clasele gimnasiale; în 26 Iunie examenele publice cu clasele nor­male; în 27 Iunie cu clasele gimnasiale; în 28 Iunie gimnastică şi cântări şi în 29 Iunie „Te Deum“, cetirea clasifica­­ţiunilorfi, împărţirea premiilorfi şi a tes­­timoniilorfi, precum şi publicarea condi­­ţiunilorfi de primire pe anula scolasticfi viitorfi 1889/90. Convocare. Adunarea generală a despărţămân­tului VII, Abruda,­ala „Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română“, în sensul şi cond­usului adusă în şedinţa sa din 12/24 iunie a. c., se convocă pe Dumineca din 16/28 iulie 1889 la 1 oră p. m. în co­muna Buciumă-Şasa în localul fi şcolei române, or la casă de timpa frumosă şi neploiosa sub „Detunata“. La acestă adunare se în­vită toţi membrii despărţământului, precum şi toţi sprijinitorii literaturei şi culturei popo­rului română a lua parte. Agendele adunărei vor fi fi : 1. Ra­­portulă comitetului despre activitatea sa. 2. Raportul­ cassarului. 3. Alegerea co­­misiunei pentru înscrierea de membrii noi ordinari şi ajutători şi încassarea taxelor şi restante. 4. Stabilirea bugetului. 5. Ţinerea disertaţiunilor nl. 6. Propuneri. 7. Definerea locului pentru viitoarea adu­nare generală, şi 8. încheierea. Domnii cari doresca a ţine vre-o di­­sertaţiune suntfi rugaţi ca celfi multă pănă în 13/25 Iulie să se insinue la di­­rectorula despărţământului. Ofenbaia, în 18/30 Iunie 1889. Pentru comitetula despărţământului : Ioana Banciu, I. Todesiu, directorii, secretara. Convocatoriu. Avem­ onare a convoca adunarea generală a înfiinţândei­­reuniuni de fe­mei din Cluşiu şi giura pe Joi 11 Iuliu st. n. la 3 ore. d. a. în localitatea ca­­sinei române din Cluşiu pentru modifi­carea unora paragrafe din statutele vo­tate, cu adausulă, că de astădată vor fi decide cei presenţi fără considerare la numără. Din şedinţa comitetului int. ţinută în 23 Iuniu 1889. Ana Papp-Lemeny, Basiliu Podobă, preşedintă int. secret, int. TELEGRAMELE „GAZ. TRANS« (Serviciul­ biuroului de coresp. din Pesta) Praga, 3 Iulie. în alegerile pen­tru dieta boemă, ce suntu cunos­cute pănă acuma. Cehii bătrâni au pierdută în comunele rurale 21 de mandate, pe cari le-au câștigată Cehii tineri. Bruxela, 3 Iulie. Ambasadorulă Franciei Bourée va fi, cum se cjice, rechiămată din causa uneltirilor­ sale boulangiste. Londra, 3 Iulie. Caltulă Persiei a primită corpură diplomatică în presenţa primului ministru Salis­bury. Christiania, 3 Iulie. Ministerium Sverdrup a demisionată. Zică, 3 Iulie — 101 salve de lună au anunţată ungerea Regelui Alexandru ală Serbiei. Prima te­legramă de felicitare a sosită de la ambasadorulă Hengelmüller din Belgradă, care a esprimată feli­citările monarchului Austro-Un­­gariei. Cetinie, 3 Iulie. Cu ocazia ser­bării maiorenităţii prinţului moş­­tenitoră muntenegreană, celă care a ţinută vorbirea festivă a crisit că doreşte şi aşteptă ca ideia unei mari Serbii se afle în prinţulă moşte­nitorii unii constantă şi neobosită ape­­rătură. Prinţulă moştenitoră a de­pusă jurămentulă de supunere că­tră prinţulă domnitoră, cătră ţară, biserica ortodoxă şi cătră Ţarulă. DIVERSE. Barba regelui Umberto. O aventură curiosă, scrie unii corespondenta din Roma, i­ s’a întâmplata regelui Umberto cu ocasiunea călătoriei sale la Berlină. Regele, căruia îi cresce tare barba, amâ­nase raderea pe ziua de plecare. Băr­­bierului regelui sta gata, dar acesta atâta era de ocupata cu afacerile de stată, cu primirea de corporaţiuni politice şi al­tele, încâta nu-i rămase de loc o timpă ca să se radă. Trebuindfi să plece, se mângâia cu speranţa, că se va pute rade la vr’o staţiune undeva. Dar de unde? pretutindenea avea să primescă depu­­taţiuni şi să asculte cuvântări. Regelui nu’i rămase alta, decât ei să oprescă tre­­nulă într’o vale retrasă, pe calea Gott­hard, încunj­urată de munţi uriaşi cari în modulă acesta au fosta martorii unui actă atâtfi de însemnată. Ex-regele spaniolă Amadeu, bărbatulfi principesei Letiţia­ a căpătată unui băiatfi care faţă de părinţii proprii stă într’o relaţiune de rudeniă de tot fi ciudată. Fi­ind­că tatălă şi mama sentfi unchiu şi nepotă, aşa este strănepotula tatălui său şi vorfi ala mamei sale. Necrolog d. Veronica Vicaşiu n. Mustea, ca soţiă, cu fii săi Valeriu şi Iuliu; Ioana Vicaşiu, parocha gr. cat. în Hidigfi şi protopopii ca tată; Augustinfi Vicaşiu, preotă cu soţia sa Victoria; Emilia Vicaşiu, preotă cu soţia Eleonora, ca fraţi; Michailfi Popa, cu familia, Michailfi Vicaşiu, cu fam., Ioniţă Badescu, Samuilfi Bădescu, cu soţia ; Susana Aciu, Georgiu Un­gură, preotă cu familia sa, Maria Muşte, cu soţul ei Teodora Popă, protopopii, şi fa­milia, Ignaţiu Suru cu familia, Cristina Muşte, cu familia, şi Iuliana Mustea, ca unchi şi mătuşi; Alimpiu, Iuliu, Augus­tinfi şi Elena Moldo­vanfl, Angelica, Mariţa, Aurelia şi Letiţia Vicaşiu, ca nepoţi; Ioană Moldovană, preotă, Victorii Rusu, profesorii, Vasiliu Cristea, preotă cu soţia, Ioană Popiliu, preotă cu soţia, Aureliu urianu, cu soţia, Maria Cosma, cu soţulfi Andrei­u Cosma, direct, silv., Nina Farago, notăresă cu soţulfi ca cumnaţi, Ioană P. Popa, protopopfi cu familia, Vasiliu Popfi, notarfi, cu familia ca cuscri, şi alţi nenumăraţi consângeni şi cunoscuţi cu inima înfrântă de durere aducă la cunoscinţă, cumcă: credinciosulfi lorfi soţfi, tată, iubitulfi fiu, frate, nepota, unchiu, cumnata şi cuscru. Alesandru M. Vicaşiu, fosta preotă în Stîrciu, după unfi morbfi de inimă de câteva dile, provădutfi cu S. Sacraminte ale muribunejilorfi în anulă alfi 36 ala vie ei, ală 13-a preoţiei şi că­sătoriei sale fericite, în 25 Iuniu st. n. a. c. la 4 óre după amecil şi-a data nobilul fi său sufleta în mânile Creato­rului. In adormitulfi în Domnula familia a perdută floarea sa, şi preoţimea pe ună confrate sinceră, iubitorii şi zelosă în viia Domnului, ci poporală pe modelul şi adevăratului părinte sufletesefi. Osămintele-i recite după celebrarea Sf. Liturgii şi săvîrşirea ceremonielor­ funebrale, în 27 Iuniu la 2 ore d. m. se vor fi aseeja în cimiterula bisericei gr. cat. din Stîrciu. Dată Stîrciu, la 26 Iuniu 1889. Fiă-i răsplata lui fericirea cereasca! Dintre toate organele, cari compună corpula omenesefi, cele mai importante suntă fără îndoială stomachula și cana­­lula intestinala. De aceea este con­sulta, ca la cea mai mică bolnăvire a acestora organe să aibă fiecine unfi me­dicamentă la îndemână, care după o scurtă întrebuinţare să delăture boia. Unfi asemenea medicamentă probată este de decenii în totă Austro-Ungaria cu­­noscutulă şi plăcutulă „Balsamu de viaţă ala lui Dr. Rosan din farmacia lui B. Fragner în Praga și de căpătată în toate farmaciile mai mari. Cursul ii pieței Strașova din 3 Iulie st. n. 1889. Bancnote românesci Comp. 9.39Vănd. 9.42 Argintui românesca -n 9.36 71 9.40 Napoleon-d’ort - - -71 9.38 71 9.41 Lire turcesci - - -V 10.60 71 10.65 Imperiali - - - -71 9.60 71 9.65 Galbinl 71 5.58 71 5.62 Scris. fonc. „Albina“ 6°/071 102.— 71 -­» r> n 5% »1 98.59 71 99.— Ruble rusescl - - . 71 121.— .. 122.­Discontulü - - - -«v»--■8% Pe1 anü. Cnrsnln la bursa de Viena din 2 Iulie st. n. 1889. Editura și Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureșianu. Renta de aurii 4°/0 ------ 90.40 Renta de h­ârtie 5°/0 ------ 95.95 Imprumutură cailor­ ferate ungare - —.— Amortisarea datoriei cailor­ ferate de ostü ungare (1-ma emisiune) - - 100.— Amortisarea datoriei cailorii ferate de ostii ungare (2-a emisiune) - - —.— Amortisarea datoriei cailor­ ferate de oste ungare (3-a emisiune) - - 111.75 Bonuri rurale ungare - - - - - 104.85 Bonuri cu clasa de sortare - - - - 104.85 Bonuri rurale Banatfi-Timiș­ - - - 104.85 Bonuri cu cl. de sortare - - - - 104.85 Bonuri rurale transilvane - - - - 104.85 Bonuri croato-slavone ----- 105._ Renta de arginti austriacă - - - - 84.65 Renta de aura austriacă ----- 109.75 Losuri din 1860 ------- p4._ Acţiunile băncei austro-ungare - - 907._ Acţiunile băncei de creditu ungar. - 312.25 Acţiunile băncei de creditu austr . - 301.50 Galbeni împărătesei- ------ 5.65 Napoleon­ d’ort.....................................9.421/., Mărci 100 împ. germane - - - - 58.12­/2 Londra 10 Livressterlinge - - - - 118.85

Next