Gazeta Transilvaniei, iunie 1889 (Anul 52, nr. 122-145)
1889-06-22 / nr. 140
Pagina 3 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 140—1889, datată „din părţile Cohalmului“, subscrisă de „unii parochianu“. In acea corespondenţă pe neaşteptate am fostă subscrisura arătată în faţa lumei, ca ună preotă carele nu mă intereseze de binele şi prosperarea poporului meu. Pentru lămurirea lucrului, me rogă se daţi locă în acelă preţuită diarfi următoreloră şiruri: Invăţătorului Nicolae Viscreană n’a fostă nici când şi cu nici uaă preotă la cârma poporului din Bundorfă, căci dânsulă în anii cei dintâiu ai învăţătoriei sale, fiindă pre îndrăsneţă şi pre cuminte, şi-a perdută simpatia preotului Nicolae Vătăşană, câtă şi a poporului din Bundorfă, de unde a urmata, că părintele N. Vătăşana, câta timpă a trăita, cătră sine nu l’a apropiata, şi nici în alte părţi unde răposatulă Viscreană a fostă învăţător şi nu şi-a câştigată iubirea poporului. A fostă învăţătorii în Ferihaz şi fiindcă a cercată se facă şcolă comunală, a fosta isgonită ; în Bundorfă a cercată asemenea se facă şcolă comunală, şi ca se fiă mântuită şcola nostra, am fosta silită eu se ocupa postura de învăţători în anula când absolvasemă pedagogia şi teologia în 1877 şi cu bagate la sumă de 100 fi. v. a. Decă cunoscea poporulă din Bundorfă în Viscreanu una buna-voitora, nu-lă scotea din sînulfi sĕu şi nu-i închidea uşa şcolei pentru totdeuna, ci-lă apropia mai bine pe elfi decâta pe streini, căci poporulă nostru îşi cunosce pe binevoitorii lui, ori cum este elfi. Pănă a trăită părintele N. Vătăşianu şi câta timpa a fosta ca învăţătorii în Bundorfă, trebile au mersa bine, dice parochianula, acuma înse cu venirea mea ca preot, trebile au începută se şchiopăteze. De au mersă trebile bine pănă au trăita acei doi reposaţi, a fostă meritula părintelui N. Vătăşianfi, carele, fiă ertată, a fostă omfi forte harnica, atâta în afacerile sale economice, câtă şi în cele ale parochiei. Că merg a ori nu bine şi astăcjl, se judece on. publica după faptula, că comuna mea parochială rivaliseză cu cea ev. luterană în bună stare şi progresa. Şcola nostra, edificată de poporfi în anii 1858, 59 şi 60 sub conducerea bravului preotă N. Vătăşanfi, s’a adusa în anii aceştia ai preoţiei mele în stare corespundetóare, eu am scosfi din şcolă scaunele de fagfi şi stejarfi şi am făcută bănci ca la Braşov și în soalele cele mari, — am cumpărata aparatele de învăţământă cele mai de lipsă, am cumpărată în alfi 5-lea ană ala preoţiei mele o curte frumosă săsescă, pe carea s’a edificată biserica cea nouă, s’a amplificata sopulfi de ţiglă ala bisericei, carele în loce de 5 mii, aduce acuma 10 mii de ţigle arendă pe ana, am câştigata vr’o 4 bucăţi de luncă la biserică, — în anii 1884 şi 85 ne -am apucat să adunăm petră şi cărămidă pentru noua biserică şi în anii 1886, 87 şi 88 am făcuta biserica cea nouă, carea nu nouă, la 70 familii, ci la o parochiă câta de bună, chiar dela ună oraşfi, ar putea servi de podobă, atâtfi în esteriorfi, câtă şi în interiorula ei; şi ce e mai multă, nu din daruri benevole s’a făcută acestă biserică, cum erăși afirmă parochianula corespondenta ; numai 30 fl. v. a. s’a adunata drepta colectă, dara benevolă, de pe la vr’o 10 comune — încolo din arunculii dela bietulă popora şi din ajutore de 1100 fl. v. a. (Una mită şi una sută fl. v. a.], care ajutore toate eu şi nu altuia le-am adunata , unde numai am audita că este ună omu cu bani acolo am scrisa, prin Odessa, Gratz, Bucurescî, Braşovii etc. şi aşa am putut i eşi la limană. Toate acestea s’au făcuta în ceşti 6 ani ai preoţiei mele, aşa dară trebile nu au mersa şchiopătândă, ci cu paşi repedi au mersa înainte. Că am fostă şi eu învăţătorfi, e adeverate, dar numai când după concursă n’a competatfi nimeni, şi nu eu am fostă causa de n’a concurata nimeni, ci causa a fosta salarula prea mică, căci dela 70 familii române, în timpulă edificărei unei biserici atâta de scumpe, de unde mai puteam fi storce, pe lângă ce storcfi esecutorii în toatejilele, și vre-unfi salarfi învățătorescfi de vr’o 2—3 sute fl.? Am făcuta, cu tota necazulfi și lipsa, salarul de 150 fl. v. a. cu care salarii s’a deschisa concursfi, și nici în 1884, nici în 1885, nici în 1886 n’a competatfi nimeni, er eu am fosta silita prin ordinala off. protopp, de datto 17 Octomvre Nr. 732/84, 6 Octomvre Nr. 659, 1 Octomvre Nr. 652 să țină prelegeri, deşi uneori bolnavă. In 1887 cu multă rugăminte am înduplecată pe învăţătorula Rotară din Beşa de a ocupa postura de învăţătorii la şcoala nostră. In 1888 n’a competată nimeni şi eu am fosta silită sub forte grele împrejurări, fiinda tocmai în driculă lucrului bisericei, tatălui meu bolnava în pata, se ocupă el postula Indatorându-me off. protopp, prin ordinula seu de datto. 13 Octomvre Nr. 742. Nu am umblată după învățătoriă, der nu am putută lăsa se mi se închiriă școla și se-mi remâna poporulă în întunereca. Aș fi bună bucurosfi se vie ună învăţătorfi harnica, căci am eu destula de lucru şi cu preoţia şi cu năcaşurile mele. Eu câtă timpă am funcţionată ca învăţătorfi, mi-am dată silinţa ca să scotă din tinerimea nostră apucăturile ruginite eretjite dela bătrâni şi, ca Moise în pustiă, să-mi cresca unii poporă alesa. îmi voiu da silinţa acum după ce am isprăvita cu biserica a forma mă salarii câta de buna, vorba pe câtă ne este în puterea nostră, ca se avemă şi învăţătorii harnică, şi atunci voiu vede ce va mai ave cineva de cârtiţa în contra mea. (Va urma.) Literatură. La librăria „Concordia“ din Năsăud şi se află de vândare opulei: ,,Helveţia şi Wilhelm Teil“ de dr. A. P. Alexi, carele trateză despre întemeiarea republicei helveţiane, apoi despre desvoltarea istorică a acesteia precum şi despre starea ei actuală. Trateza despre bucata dramatică a lui F. Schiller, Wilhelm Tell, care este adjustată şi cu o chartă a coloră trei cantoane, în care se petrece scenele din drama Wilhelm Tell. — Opulfi costă 60 cr. (150 lei) şi se mai află în depositii la librăria Nic. I. Ciurcu, Braşovă, W. Krafft în Sibiiu şi „Aurora“ in Gherla. „Nleseriaşuld Românii“ este singurulă (jiar) menită pentru încuragiarea meseriilorfi la Românii de dincoace. Acesta diară apare în Braşovfi de 2 ori pe lună în mărime de câte o colă şi costă pe anula întregfi numai 1 fl. 20 cr., pe 3 luni 30 cr. , pentru România pe 3 luni 1 francă, pe ană 4 franci. ţiarula este redactata de d-la Bartolomeiu Baiulescu, preşedintele Reuniunei pentru sprijinirea meseriaşilorfi români în Braşov şi, şi apare aproape de 4 ani. Cuprinsula bogata şi forte variată ala acestui chiare l’am fi arătată cetitorilorfi noştri la diverse ocasiuni prin reproducerea sumarului diferiţilorfi numeri, dintre cari cela mai nou (12) dela 15(27) Iunie are sumarulfi următoră : Exposiţia din Parisfi. — Invenţiuni noue pe terenulfi electro-technicfi. — Modificarea tarifului autonoma pentru vămile României. — Forţa „Meseriaşului Româna [Arte îngropate]. — Mai am ună singură dotă [poesie], de M. Eminescu. — Sciri economice şi industriale ; Felurite pentru meseriaşi; Multe şi mărunte; Diverse; Recepte folositoare; Glume. [Fiecare din aceste rubrici permanente constă dintr’o colecţiune de interesante sciri, poveţe etc.] In partea ultimă se află Concursă, Avila, Târgurile etc. Cu 1 Iulie st. v. acesta diarfi deschide ună nou abonamentfi ci preţurile arătate mai susfi [pe 3 luni 30 cr., pentru România 1 francă]. Ordinea examenelor publice dela gimnasiula română gr.-or. din Bradu. Examenele comisionale şi cele publice, precum şi încheierea anului şcolastic şi 1888/89, se vor ţine în modulă următorii: In 23 Iunie se vor şi ţine examenele comisionale cu clasele gimnasiale; în 26 Iunie examenele publice cu clasele normale; în 27 Iunie cu clasele gimnasiale; în 28 Iunie gimnastică şi cântări şi în 29 Iunie „Te Deum“, cetirea clasificaţiunilorfi, împărţirea premiilorfi şi a testimoniilorfi, precum şi publicarea condiţiunilorfi de primire pe anula scolasticfi viitorfi 1889/90. Convocare. Adunarea generală a despărţământului VII, Abruda,ala „Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română“, în sensul şi condusului adusă în şedinţa sa din 12/24 iunie a. c., se convocă pe Dumineca din 16/28 iulie 1889 la 1 oră p. m. în comuna Buciumă-Şasa în localul fi şcolei române, or la casă de timpa frumosă şi neploiosa sub „Detunata“. La acestă adunare se învită toţi membrii despărţământului, precum şi toţi sprijinitorii literaturei şi culturei poporului română a lua parte. Agendele adunărei vor fi fi : 1. Raportulă comitetului despre activitatea sa. 2. Raportul cassarului. 3. Alegerea comisiunei pentru înscrierea de membrii noi ordinari şi ajutători şi încassarea taxelor şi restante. 4. Stabilirea bugetului. 5. Ţinerea disertaţiunilor nl. 6. Propuneri. 7. Definerea locului pentru viitoarea adunare generală, şi 8. încheierea. Domnii cari doresca a ţine vre-o disertaţiune suntfi rugaţi ca celfi multă pănă în 13/25 Iulie să se insinue la directorula despărţământului. Ofenbaia, în 18/30 Iunie 1889. Pentru comitetula despărţământului : Ioana Banciu, I. Todesiu, directorii, secretara. Convocatoriu. Avem onare a convoca adunarea generală a înfiinţândeireuniuni de femei din Cluşiu şi giura pe Joi 11 Iuliu st. n. la 3 ore. d. a. în localitatea casinei române din Cluşiu pentru modificarea unora paragrafe din statutele votate, cu adausulă, că de astădată vor fi decide cei presenţi fără considerare la numără. Din şedinţa comitetului int. ţinută în 23 Iuniu 1889. Ana Papp-Lemeny, Basiliu Podobă, preşedintă int. secret, int. TELEGRAMELE „GAZ. TRANS« (Serviciul biuroului de coresp. din Pesta) Praga, 3 Iulie. în alegerile pentru dieta boemă, ce suntu cunoscute pănă acuma. Cehii bătrâni au pierdută în comunele rurale 21 de mandate, pe cari le-au câștigată Cehii tineri. Bruxela, 3 Iulie. Ambasadorulă Franciei Bourée va fi, cum se cjice, rechiămată din causa uneltirilor sale boulangiste. Londra, 3 Iulie. Caltulă Persiei a primită corpură diplomatică în presenţa primului ministru Salisbury. Christiania, 3 Iulie. Ministerium Sverdrup a demisionată. Zică, 3 Iulie — 101 salve de lună au anunţată ungerea Regelui Alexandru ală Serbiei. Prima telegramă de felicitare a sosită de la ambasadorulă Hengelmüller din Belgradă, care a esprimată felicitările monarchului Austro-Ungariei. Cetinie, 3 Iulie. Cu ocazia serbării maiorenităţii prinţului moştenitoră muntenegreană, celă care a ţinută vorbirea festivă a crisit că doreşte şi aşteptă ca ideia unei mari Serbii se afle în prinţulă moştenitorii unii constantă şi neobosită aperătură. Prinţulă moştenitoră a depusă jurămentulă de supunere cătră prinţulă domnitoră, cătră ţară, biserica ortodoxă şi cătră Ţarulă. DIVERSE. Barba regelui Umberto. O aventură curiosă, scrie unii corespondenta din Roma, i s’a întâmplata regelui Umberto cu ocasiunea călătoriei sale la Berlină. Regele, căruia îi cresce tare barba, amânase raderea pe ziua de plecare. Bărbierului regelui sta gata, dar acesta atâta era de ocupata cu afacerile de stată, cu primirea de corporaţiuni politice şi altele, încâta nu-i rămase de loc o timpă ca să se radă. Trebuindfi să plece, se mângâia cu speranţa, că se va pute rade la vr’o staţiune undeva. Dar de unde? pretutindenea avea să primescă deputaţiuni şi să asculte cuvântări. Regelui nu’i rămase alta, decât ei să oprescă trenulă într’o vale retrasă, pe calea Gotthard, încunjurată de munţi uriaşi cari în modulă acesta au fosta martorii unui actă atâtfi de însemnată. Ex-regele spaniolă Amadeu, bărbatulfi principesei Letiţia a căpătată unui băiatfi care faţă de părinţii proprii stă într’o relaţiune de rudeniă de tot fi ciudată. Fiindcă tatălă şi mama sentfi unchiu şi nepotă, aşa este strănepotula tatălui său şi vorfi ala mamei sale. Necrolog d. Veronica Vicaşiu n. Mustea, ca soţiă, cu fii săi Valeriu şi Iuliu; Ioana Vicaşiu, parocha gr. cat. în Hidigfi şi protopopii ca tată; Augustinfi Vicaşiu, preotă cu soţia sa Victoria; Emilia Vicaşiu, preotă cu soţia Eleonora, ca fraţi; Michailfi Popa, cu familia, Michailfi Vicaşiu, cu fam., Ioniţă Badescu, Samuilfi Bădescu, cu soţia ; Susana Aciu, Georgiu Ungură, preotă cu familia sa, Maria Muşte, cu soţul ei Teodora Popă, protopopii, şi familia, Ignaţiu Suru cu familia, Cristina Muşte, cu familia, şi Iuliana Mustea, ca unchi şi mătuşi; Alimpiu, Iuliu, Augustinfi şi Elena Moldovanfl, Angelica, Mariţa, Aurelia şi Letiţia Vicaşiu, ca nepoţi; Ioană Moldovană, preotă, Victorii Rusu, profesorii, Vasiliu Cristea, preotă cu soţia, Ioană Popiliu, preotă cu soţia, Aureliu urianu, cu soţia, Maria Cosma, cu soţulfi Andreiu Cosma, direct, silv., Nina Farago, notăresă cu soţulfi ca cumnaţi, Ioană P. Popa, protopopfi cu familia, Vasiliu Popfi, notarfi, cu familia ca cuscri, şi alţi nenumăraţi consângeni şi cunoscuţi cu inima înfrântă de durere aducă la cunoscinţă, cumcă: credinciosulfi lorfi soţfi, tată, iubitulfi fiu, frate, nepota, unchiu, cumnata şi cuscru. Alesandru M. Vicaşiu, fosta preotă în Stîrciu, după unfi morbfi de inimă de câteva dile, provădutfi cu S. Sacraminte ale muribunejilorfi în anulă alfi 36 ala vie ei, ală 13-a preoţiei şi căsătoriei sale fericite, în 25 Iuniu st. n. a. c. la 4 óre după amecil şi-a data nobilul fi său sufleta în mânile Creatorului. In adormitulfi în Domnula familia a perdută floarea sa, şi preoţimea pe ună confrate sinceră, iubitorii şi zelosă în viia Domnului, ci poporală pe modelul şi adevăratului părinte sufletesefi. Osămintele-i recite după celebrarea Sf. Liturgii şi săvîrşirea ceremonielor funebrale, în 27 Iuniu la 2 ore d. m. se vor fi aseeja în cimiterula bisericei gr. cat. din Stîrciu. Dată Stîrciu, la 26 Iuniu 1889. Fiă-i răsplata lui fericirea cereasca! Dintre toate organele, cari compună corpula omenesefi, cele mai importante suntă fără îndoială stomachula și canalula intestinala. De aceea este consulta, ca la cea mai mică bolnăvire a acestora organe să aibă fiecine unfi medicamentă la îndemână, care după o scurtă întrebuinţare să delăture boia. Unfi asemenea medicamentă probată este de decenii în totă Austro-Ungaria cunoscutulă şi plăcutulă „Balsamu de viaţă ala lui Dr. Rosan din farmacia lui B. Fragner în Praga și de căpătată în toate farmaciile mai mari. Cursul ii pieței Strașova din 3 Iulie st. n. 1889. Bancnote românesci Comp. 9.39Vănd. 9.42 Argintui românesca -n 9.36 71 9.40 Napoleon-d’ort - - -71 9.38 71 9.41 Lire turcesci - - -V 10.60 71 10.65 Imperiali - - - -71 9.60 71 9.65 Galbinl 71 5.58 71 5.62 Scris. fonc. „Albina“ 6°/071 102.— 71 -» r> n 5% »1 98.59 71 99.— Ruble rusescl - - . 71 121.— .. 122.Discontulü - - - -«v»--■8% Pe1 anü. Cnrsnln la bursa de Viena din 2 Iulie st. n. 1889. Editura și Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureșianu. Renta de aurii 4°/0 ------ 90.40 Renta de hârtie 5°/0 ------ 95.95 Imprumutură cailor ferate ungare - —.— Amortisarea datoriei cailor ferate de ostü ungare (1-ma emisiune) - - 100.— Amortisarea datoriei cailorii ferate de ostii ungare (2-a emisiune) - - —.— Amortisarea datoriei cailor ferate de oste ungare (3-a emisiune) - - 111.75 Bonuri rurale ungare - - - - - 104.85 Bonuri cu clasa de sortare - - - - 104.85 Bonuri rurale Banatfi-Timiș - - - 104.85 Bonuri cu cl. de sortare - - - - 104.85 Bonuri rurale transilvane - - - - 104.85 Bonuri croato-slavone ----- 105._ Renta de arginti austriacă - - - - 84.65 Renta de aura austriacă ----- 109.75 Losuri din 1860 ------- p4._ Acţiunile băncei austro-ungare - - 907._ Acţiunile băncei de creditu ungar. - 312.25 Acţiunile băncei de creditu austr . - 301.50 Galbeni împărătesei- ------ 5.65 Napoleon d’ort.....................................9.421/., Mărci 100 împ. germane - - - - 58.12/2 Londra 10 Livressterlinge - - - - 118.85