Gazeta Transilvaniei, iulie 1889 (Anul 52, nr. 146-170)

1889-07-08 / nr. 152

iielactissea, Administratinnea si TipagiaSa: BRAŞOVU, piaţa mare Nr22. Scrisori netransate nu e o pri­saescu. Manuscripte nu se re­­trimi­t ! Birourile de mucuri: Braşovu, piaţa mare Hr. 22. inserate mai primea cuînVIena Rudolf Mosse, Haatetusiein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Hern dl, M,T)ukes, A.OppeUk,J. Ban­neberg ; în Budapesta: A. V Gold­berger, Autón Mezei, EetsteinBemat; ín Frankfurt: G. L, Daube; ín Ham­burg : A. Steiner. Preţul inserţiunilor şi: o aeriă ffarmonda pe o coloanA 8 cr. in 30 cr. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina Hl­ a o teună 10 cr. v. a. sau 30 bani. -A-^TTJX-iTJ XIXZ. „­J-izota“ iese in doc­ire­cti AMaimts yiitrt Ansti­­-vaearia Pe unu anu 12 fi., pe ş0se luni 6 îl., pe trei luni 3 fi. Pentru România si străinătate Pe unu anu 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate ofi­­cie.'d poștale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentul­ pentru Brașovi: la administrațiune, piața mare Nr. 22, Stagiula I.: pe unu. anu 10 fl., pe sése luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă. Pe unu anu 12 fl. pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 er. ▼. ». sau 15 bani. Atfttu abonamentele câti şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Nr. 152. Braşovt, Sâmbătă 8 (20) Iulie 1889. ZtToia. SLloon.a,m.entij. „GAZETA TRANSILVANEI.“ Cu 1 Iulie 18S?O­stila rechiu s’a deschisă nou abon­am­en­tu la care în­­vitamu pe toțî amicii­­i sprijinitorii fetei nóastre. Preţulu abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl., pe unu anü 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unu anü 10 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria , pe anu 2 fl. pe şese luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe anui 8 franci­, pe şase luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor­ abona din nou, să binevoască a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“, Braşovu, 7 Iulie. Piarele francese publică actură de acusaţiune în contra genera­lului Boulanger şi a soţilor­ sei Dillon şi Rochefort. Toţi trei, precum soimi, au fugită in străi­nătate de temere că vor­ fi ares­taţi. In momentul­ de faţă ei se află în Londra şi nu arată nici cea mai mică voinţă de a se pre­­senta înaintea tribunalului de stată, care a fostă anume înfiinţată pen­tru a-i trage la răspundere. Nu mai încape Indoiela, că Boulanger este şi astăcjî, deşi s’a refugiată în străinătate, ună pe­­liculă mare pentru republică, din causa popularităţii ce şi-a câştigat’o in ţară şi mai alesă pentru că are ambiţiunea de a juca rolulă unui salvatoră ală Franciei. Aderenţii generalului refugiată se şi laudă, că dictatura lui este numai o ces­­tiune de timpă şi că la alegerile viitoare ţara în coverşitatea ei ma­­joritate îi va da votul­ lui. Ministerial­ Tirard a luată mă­surile cele mai energice spre a combate influenţa lui Boulanger la viitoarele alegeri. Astfel, în şe­dinţele ultime ale camerei şi ale senatului a făcută se se voteze o lege, prin care se pune stavilă candidaturilor­ multiple şi se face astfel o imposibilă ună plebiscită în favoarea generalului Boulanger. Totodată d-lă Tirard, ca se se asigure şi mai bine faţă cu ori­ce eventualitate neprevectută, a urmă­rită pe generalulă Boulanger în­suşi şi procurorulă republicei îlă a­­casă acum înaintea senatului, care s’a constituită în tribunală de stat „că în anii 1886,1887, 1888 şi 1889 a urzită una complota spre a răs­turna guvernulă şi forma de gu­­vernamentă şi spre a seduce pe ce­tăţeni, ca se se redice cu arma în contra autorităţii constituţio­nale“, Rochefort şi Dillon sunt­ acusaţî ca complici ai generalului. In ce mari proporţiuni a­solută se facă propagandă generalulă Bou­langer pentru scopurile sale, reiese destulă de clară din datele ce le conţine actul­ de acusaţiune. Pe timpulă când a fostă mi­nistru de resboiu s’au împărţită în totă Francia în milioane de esem­­plare 44 de diferite portrete ale generalului Boulanger, dintre cari 16 cu biografii întocmite pentru poporă, în cari se scriu adevărate legende despre generală. Timpă de 17 luni, câtă a fostă ministru, generalulă a subvenţionată foile sale cu 242.693 franci. Suma aceasta s a întrebuinţată numai pentru a glorifica persona lui Boulanger şi a face propagandă pentru elă. Complotulă lui Boulanger — orice procurorulă — avea de scopă nimicirea republicei. Boulanger se încunjura numai cu inimici ai republicei, şi sta în relaţiune cu prinţii şi cu omenii loră de în­credere. Elă era în alianţă şi cu doi anarchiştî. Scopulă lui a fost de a impune ţării dictatura sa cu titlulă provisoră de „consulă pe viaţă. “ Mai este acusata generalulă, că a primită bani din străinătate. In 1888 a primită 1275 de scrisori cu bani, între cari 128 din străi­nătate. Boulanger avea numai ună salară de 12.000 franci la ani, dar cheltuia sute de mii de franci. Exista o cassă secretă din care se împărţeau sume mari la agenţi şi între poporă cu scapă de a agita în favoarea lui Bou­langer. La aceste se mai adauge a­­cusarea, că Boulanger a coruptă organe ale poliţiei ca se-i ajute în casulă unei râseele şi că pentru scopulă acesta a stată în cores­pondenţă şi cu funcţionari de stată. Cea mai gravă acusare este însă aceea, că generalulă Boulan­ger a întrebuinţată bani din vis­­teria statului spre a-şi plăti dato­riile sale private, că a primită bani dela literanţî ş. a. Aceste acusaţiuni sunt­ reser­vate pentru tribunalele ordinare şi nu se va pronunţa asupra loră tribunalulu de stată. Decâ s’ar dovedi aceste acusa­ţiuni din urmă, care involvă de­licte ordinare, atunci generalulă Boulanger ar fi pentru totdeuna moralicesce nimicită. Intr’aceea aderenţii lui Boulan­ger se pregătescă la o nouă luptă, a căreia reuşită ori nereuşită de­pinde şi dela resultatulă procesu­lui, ce i l’a intentată guvernulă republicei. Se poate înse ca acestă procesă se fiă numai începutulă dramei, ce se desfăşură în Francia. IDIifcT -AJF"-A-22JL. Germania şi Elveţia. Arenda cancelarulu Bismark să’şi răsbune pe Elveţia din causa afacerei "Wohlgemuth, căşuneză pagube enorme comerciului germanii. Guvernul germann, de necaz, că guvernul­ elveţiană nu i se închină, nu se umilesce,­a ordonată a se controla forte severii la graniţa el­veţiană totă ce întră din Elveţia în Ger­mania. Acum se scrie din Lindau cătră „Münch. Neuest. Nachr.“, că urmările a­­cestei măsuri păgubesc, în prima, liniă esclusiva pe comercianţii germani. Sunt­ mărfuri, ca mătase, torta, a căroră con­trolare nu numai e una china pentru es­­peditorul, dela graniţă, dar întârdiă es­­pedarea mai departe, şi apoi le şi espune a fi stricate prin despachetare şi reîm­­pachetare. Din toate părțile dela graniță se ridică plângeri, că măsura guvernului e păgubitore comerciului germani, și se cere retragerea ei. Gânditu-s’a cancela­­rilo, că printr’unii actu de ridiculă rés­­bunare pricinuesce pagube supuşiloră imperiului ? Pregătirile de résboiu ale Rusiei. Din Chişineu, în Basarabia, i­ se scrie „Telegrafului Româno“ din Bucuresci. Guvernorulu nostru, generala Cons­­tantinovici a fost­ zilele trecute la Odesa, unde a luata parte la întâmpinarea so­lemnă, ce s’a făcută comisiunei de ins­­pecţiune a marinei ruse de pe Marea Negră. Comisiunea, după ce a inspec­tata portula din Odesa, a plecata la Se­­vastopola, unde a făcuta o minuţiosă inspecţiă vaselora de resbelă aflătore în porta. La orândula ce s’a data cu acestă ocasiune, d. generală Vonder-Koop, gu­­vernorula generală ala Rusiei de sudu, într’o convorbire a esprimatu următorea părere, ce mi-a comunicat’o aci însuși generalulă Constantinovici: „Rusia se pregătesce temeinica pen­tru resboiu, dar va face iotă posibilulă, pentru a depărta era vărsărei de sânge pănă ce’și va crea o marină seriosă pe Marea Neagra. Aceasta marină nu e de cea mai neapărată trebuinţă, căci fără ea ori­ce resbela în Orienia, va avèa sortea resbelului trecuta. In diua când erăşi vomă fi sub zidurile Constantino­­polului, la Dardanele, ne va eşi înainte redutabila marină englesă, şi atunci din nou vom a fi nevoiţi a strînge bagagiulă și a pleca cu nimică îndărăta. Mai multă decâta atâta, în casă de resbelă cu Aus­tria, avendă a ține grosala armatelora noastre la hotarele Germaniei, linia dela suda cu toate porturile rămâne la dis­creția marinei străine. Trebue deci, ca întreaga atențiune a nostră să fiă ațintită asupra grabnicei creerî a marinei pe * FOILETONULU „GAZ. TRANS.“ Intâlnirea mea la Bucuresci cu poetulii Eminescu.­ ­ După 18 ani petrecuţi pe băncile celor­ mai bune scule primare, secun­dara şi superiora din Austria, şi după un­ serviciu de aproape 10 ani, îm­pliniţi în magistratura şi administraţiu­­nea publică a ţării, m’am hotărîta şi eu, cu multă durere sufletescă, să părăsesca Ardelula. Cu greu îmi venia a dice: „rămasa buna“ locurilora iubite, în care se odih­­nesc­ rămăşiţele pământesc! ale părin­­ţilor­ mei şi de care îmi suntă legate toate amintirile din copilărie şi din ju­neţe. Mă mângăiam, însă cu împrejura­rea, că trecu în Ţera­ românescă, unde nu voiu pute fi considerata ca străina şi unde prin o ocupaţiune, corespunde tóre cu gradul­ meu de cultură, îmi voiu pute agonisi cele trebuinciose, spre a pute fi folositorii ţărei şi naţiunei mele. Astfel, în luna lui Septemvre a anu­lui 1875 am plecată dela Braşovă în ţeră. Comunicaţiunea între Braşovă şi Ploescî se făcea cu deligenţa, or dela Ploescî la Bucuresci cu drumulă de ferii. Multă e plăcută călătoria cu trăsura pe drumula Carpaţilora, printre brad­ şi printre fagi, pe la vama Timişului de-a lungulă poleloră Buceciului, de-asupra căruia „ Verfulu cu dorna privesce duiosu la Dacia lui Traiană ; dar ea e şi mai plăcută tomna când dilele sunta mai se­nine la munţi decâta la şesuri. Intr’una din acele dile plăcute de tomnă treceamu şi eu cu căruţa poştei peste Carpaţi şi de pe curmedişulu mun­­ţilorB dela Oreţii, priviamu cu sficla la adâncimea mfioratóre din Valea lui Bog­dana şi admiramB aspectulă măreţa ala stâncilorB, ce se înălţau în faţa mea pe coma CarpaţilorD. Drumulă făcenda la Posadă o coti­tură, numai vara se mai audia la pocni­turile biciului câte una răsuneta din în­fundăturile munţilor, şi în delula Comar­nicului ecouri ne mai răspundânda la trîmbiţa surugiului, simţiam­. că ne de­­părtăm­ de Carpaţi şi ne apropiăma de câmpia din regiunea inferioră a Pra­hovei. * După acastă scurtă şi încântă­re căletoriă m’am pomenita, ca dintr’ună visă, în mijlocula unui sgomota asurd­i­­tor­, făcuta de vândătorii ambulanţi şi de circulaţiunea birjilor, pe stradele Bucu­­rescilor­. Capitala României era pentru mine o lume nouă, în care nu mă soiam orienta şi, neavându ce face, pribegeamă pe strade, privindu firmele pravaliilor­, cari mă indignau cu inscripţiunile loră: Ma­rele Cafen Bulevard. Casă fundat la 1870. Aici uu slobod face murdăriă. Apoi mai târd­iu: Furnisorulu al Curţii Regale. Fabrica de cafea Grecii turcii Orientalii, seu: Biserica Kretiulesko. Hotel Otetele­­sch­awo. Marka judeţiului Mehedinţii. A­cesta gena de ortografie şi concordare în limba română îmi indica progresele făcute de gramaticii din direcţia nouă, că fie­care poate scrie românesce cum îi place şi cum vorbesce. Prin urmare, Nâmţulă, Grecula şi Evreulă la Bucu­resci scrie cum pronunţă e­pocită şi schimonosita. Eu, din vechia direcţiă, védéndu aceasta limbă nouă, m’am întristata, simţinda, că cu anevoiă voiu pute străbate prin­tre aceşti „gramatici“ cu cartea mea românâscă, învăţată dela Cipariu, care avea pretensiunea să dică, că şi limba română, pentru a pute fi corecta scrisă, trebue învăţată, având şi ea regulile sale, ca şi ori­care altă limbă neo-latină. Timpul­ tăcea şi trecea; erna se apropia, pilele gerase şi întunecose ale er­­nei le-am petrecuta mai multă în cafe­­neaua Labes din fosta „Stradă germană,“ unde, întâlnindu-ne mai mulţi Români de pretutindenea, datu-le-amă acestora

Next