Gazeta Transilvaniei, octombrie 1889 (Anul 52, nr. 220-243)
1889-10-24 / nr. 238
Braşov, 28 Octomvre v. Brăsi a începută reptila din Cluşiu se sparie pe Saşii ardeleni cu gogoriţa „românisării“. Se vede, că şoviniştii dela „Kolozsvár“ n’au destulă încredere în puterea de desnaţionalisare a Kulturegyletului şi de aceea ară vrea cu orice preţă se se folosescă de Saşî ca de codă la toporulu, cu care se le dea de capă Româniloru. Broşura Secuiului Beksics, care nu mai încape de Saşi şi Români, i-au făcută pe cei dela „Kolozsvár“ se profite din nou de ocasiune şi se caute a câştiga pe Saşi pentru politica loră de maghiarisare, întrunit articula întitulată „Politica Saşiloră“, „Kolozsvár“ se plânge, că poporală săsescă nu merge cu şoviniştii unguri în contra instiinţeloră valahe şi că sprijinesce tendinţele ultraiştilor valahi, cărora poporală săsescă însuşi le va cade jertfă în prima liniă. „Pe câtă de puţină — eppe numita foră — amenință aspirațiunile săsesc! maghiarismulă, pe atâtă de multă trebue se ținemă seriosă seama de estinderea elementului valah; în aceasta rassă,după ce ea formeaza majoritatea precum penitoare a poporațiunei ardelene, zace o putere considerabilă și pe lângă aceasta și o putere culturală, care necurmată se desvoltă, spre a câștiga tereme pe socoteala nostră. Poporală valahă cresce vecendii cu ochii, se întăresce în averea sa materială și spirituală deopotrivă. Efectele acestei desvoltări se manifestă în prima linie pe teritoriilă săsescă, unde energia Valachiloru, cari suntă consoli de ţinta loră, câştigă teremă cu o iuţelii surprinetetore faţă cu săsimea, care e mai slabă şi n’are o ţîntă anumită....“ Cu acesta introducere foia bugetară variază din nou vechiulă cântecă, că pămentulă săsescă întră în mâni române şi că Saşii suntă orbi şi nu véde, că sprijinindă inştiinţele române ei împiedecă numai resistenţa maghiară faţă cu lăţirea Valahilor1l. Şi pentru care preţă? Intreba ea. „Pentru preţulă proprieloră lore interese de vieţă, ală propriei loră naţionalităţi, culturi şi bunei stări,“ răspunde totă reptila. După aceasta se încerca a-i capacita pe Saşi, că politica loră este o sinucidere și că, servindă ei intereseloră maghiare, s’ar putea conserva cu atâtă mai sigură, „căci pentru noi, pentru statulă ungară și pentru rassa maghiară, câiie „Kolozsvár“, este de lipsă, ca acolo, în mijloculă mării valahe, se susţinemă şi se apărămă elementulă săsescă ca ună zidă de apărare“. In schimbă şoviniştii nu ceru altceva, decâtă ca elementulă săsescă să fiă credinciosă ideii de stată maghiară şi să fiă sinceră amică ală intereseloră maghiare. Cu alte cuvinte să se arunce de bunăvoiă în braţele maghiarisării. Amă accentuată, nu de multă, cu satisfacţiă, că în sînulă Saşiloru a începută să ocupe tărîmă Ijudecata sănătosă, că n’au să se spartă de gogoriţa „ valahisării“. Acesta reiese şi din respunsulă ce-lă dă foia naţională săsăscă „Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt“ din Sibiiu reptilei din Cluşiu. In acestă răspunsă, cea lă vomă reproduce în numerulă viitoră ală „Gazetei“, se cuprinde ideia esprimată mai de multe orî şi de noi, că adecă procesulu de desvoltare ală elementului română, care locuesce împreună cu Saşii, e naturală şi nu ’lă poate împedeca nici ună fel de politică; or câtă pentru conservarea elementului săsescă ea nu poate avea altă temeiu, decâtă aceaşi dreptate, libertate şi egală îndreptăţire, care deopotrivă trebue să aibă în vedere conservarea și desvoltarea tuturora popoarelor din Ardealu. A.I.0TT2LU LII. „Gazeta“ ese în fiecare at. Abonamente pentru Austr-^maria: Pe unu anü 12 a., pe sese luni 6 fl.ICPe trei luni 3 fl. Pentru Romania si străinătate: Pe unu anu 40 franci, pe sese luni 20 franci, pe trei luni II franci. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la d d. colectori. Abonămentul neutru Braşovu: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I., pe unu anu 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă. Pe unut anu 12 fl. pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâtu abonamentele cătu şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Reduţiunea., UnMstiatiunea si Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. Scrisori nefrancate nu se primescu. Manuscripte nu se retrimitu! Birourile fie anunciuri: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc în Viena Rudolf îi Mosse, Hmmmtein & Vogler (Otto Maas), Heinrich Schalek, Alois Herndl, M. Dukes, *1. Oppelik,J- Danneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Anton Mezei. Eckstein Bernat; în Frankfurt: G. L.Daube; în Hamburg : A. Steiner. Preţulu. inserţiunilorn ; o seria garmonda pe o coloana 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina III-a o seriă 10 cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 238. Braşovu, Luni, Marţi 24 Octomvre (5 Noemvre) 1889. Impératul Wilhelm la Constantinopole. In Germania pressa, mai cu sama cea oficiosa, contestă însemnătatea politică ce se dă călătoriei împăratului Wilhelm la Constantinopole. Ea caută să demonstreze, că unii demersfi alți împăratului pe lângă sultanul, cu scopu de a se încheia o alianţă cu Porta ar fi fi de prisosă. Turcia de felulă ei e neîncredetoare; ea nici-odată nu s’a dato cu mânile legate pe seama diplomaţiei europene, cu atâtă mai multă nu o va face acum, când scie, că prietenia ce’i se dispută e legată de o mulţime de obligaţiuni vătămătore intereselor ei. Sultanulă, deci nu póate fi alături cu dușmanulă seculară ală imperiului otomană, cu Rusia, de asemenea nu poate merge cu Germania spre a nu indispune în contra sa pe cea dintâiu dintre aceste două puteri rivale. De altmintrelea Germania, arendă asigurată alianța Angliei, nu mai simte nevoe de alte ajutore în casulă unui conflict cu Rusia. Deci călătoria împăratului la Constantinopole nu ascunde nici ună plană politică. Scopulă ei e pură şi simplu de a visita ună oraşă cu ună ilustru trecută istorică. Acestea le credă şi le afirmă gazetele oficiose ale imperiului germană. Pressa independentă din contră crede, că acestă visită imperială nu e lipsită de vreună scapă politică. Deci cestia triplei alianţe sau a păcii europene nu va forma obiectulă de discuţie, Turcia, nuputendă lua angajamente în aceste cestiunî, suntă altele care interesează deopotrivă pe toate puterile europene şi asupra cărora Porta se poate pronunţa cu mai multă hotărîre. E cestiunea bulgară, cestia cretană, a sclăviei, cari reclamă o soluţiune şi asupra cărora Porta îşi poate da cuvântul în deplină libertate, fără să aducă vre-o atingere altei puteri. SCHULE OILEI. Archiducele Ioană, carele a fost pusă în disponibilitate din armată, şi-a depus tooate titlurile de nobleţe şi, precum se comunică, va întră în redacţiunea ediţiei parisiene a ziarului „Newyork-Herald“ cu o remuneraţiune de 40.000 franci anuală. * * * Timpurii e frumosă şi favorabilă pentru economi aproape pretutindenea. Semenaturile de tomnă în părţile Mureşă-Ludoşului, după cum ni se scrie din acele părţi, suntă forţe frumoase şi economii au putută se semene câtă de multă, fiindcă timpulă i-a favorisată. Din părţile mai interne ale Câmpiei însă ni se scrie, că din causa ploiloră, cari au durată vre-o 8 săptămâni, lucrulă câmpului s’a întârchiată multă ; aşa pe la Sângeorgiu încă nu s’a putută termina culesulă cucurudului. Intre ploi s’au culesă și viile. Strugurii, în urma secetei de asta-vérá, au fostă cam mărunţi în bebe, dar cu toate acestea mustă au dată peste aşteptare multă. Atâtă cantitativă, câtă şi calitativă viile în acele părţi au dat de rendulă acesta rode forţe mulţumitore. Tristă este însă, că dintre locuitorii români din Câmpia prea puţini s’au obicinuită a planta vii, macar că cultivarea viilor, ar pute să aducă foloase mari poporului nostru, care şi aşâ se vede totă mai strîmtorată în moşiile sale. rtc * * Tesaurulu. dela Şimleulu-Silvaniei. Direcţiunea museului naţională din Buda- Pesta, printr’o scrisore a sa adresată cătră magisratură orâşenescă din Şimleulă- Silvaniei, declară, că în sensulă unoră ordinaţiuni regesei şi dupănsulă de acum, statulă nu mai e aplicată să răscumpere tesaurii aflaţi după preţuia loră ca obiectă de artă, ci numai după valoarea aurului loră. După cea din urmă versiune, statuia avea să plătăscă ca răscumpărare 36 mii fl. Acum însă unuia dinte aflătorii tesauriloră, anume lui Iona Oltenfi, i se ofere numai a treia parte din suma de 4544 fl., na se ciică nici valoarea aurului, deoarece după constatările făcute aurul prețuia în timpul acela 5595 fl. Şoviniştii unguri se bucură de asta şi în foile lor, îşi bată jocă de neîndreptăţitură Olteană, esprimându’şi speranţa, că în cele din urmă Olteană va preferi să primească şi bani puţini, decâtă să porte procesă lungă şi în urmă să suporte şi spesele de procesă.— Ore totă așa s’ară fi întâmplată déca Olteană era Ungură ? Sciamă noi de multă, că pentru Română nu mai e dreptate sub stăpânirea unguréscu. * * * Șovinismu ungureset. „N. Fr. Presse“ e informată din Pesta: „Din Clusiu i se telegrafeză unei foi de aci următorulă casă caracteristică. Representându - se „Viaţa parisiană“ de Offenbach, actriţa, care juca rolul Gabrielei, cântă, ca şi în teatrul poporului din Pesta, o strofă din cupletul ei în limba germană. Publiculă primi cânteculă cu neplăcere şi cu şuerături. Când însă într’o seră următor© fu cântată acestă strofă în limba ungurescă, publicată, negreşită celă jidano-maghiară, aplauda in modă demonstrativă.* * * Pentru Eminescu. La 14 i. c., trupa italiană Gordini a dată la Botoşani o representaţiune pentru sporirea fondurilor destinate ridicărei unui bustă marelui poetă, ală căreia venită netă se urcă la suma de 508 lei 50 bani, din care scăendu-se jumătate, ca onorară ală trupei, restulă se va înainta, după cum spune „Libertatea“, comitetului centrală din Bucuresci, alesă pentru ridicarea bustului. * * * Târgula de tomnă ala Clușiului a fostă de rendulă acesta mai slab ca totdeuna. Altădată tergulă din Noemvre era celă mai mare tergă în Clusiu; acum însă, oprindu-se tergulă de vite din causa boalei de gură și de unghii, prin aceasta tot tergulă s’a slăbită. Nici vendători, nici cumpărători n’au fostă atâția, ca altădată. * * * înlesnirea esportărei vinurilor. In urma unei ordinațiuni a ministrului ungurescă de comerciu, cu ciiua de 6 Noemvre n. c. se va scade în măsură însemnată taxa pentru transportarea vinurilor și a mustului pe toate liniile căilor ferate de stată și ale căilor ferate nordă-estice. In înţelesulă acestei ordinaţiuni se va introduce pentru transportulă vinuriloră taxa normală obicinuită la transportulă cerealeloră. * * * Cremaţiune. Reuniunea de ardere a cadavreloră „Flamme“ (Flacăra) a înmânată comunei orăşenesci din Pojană ună ofertă pentru înfiinţarea unui crematoriu, păstrându-se veniturile şi tacsele stelare ce le au diferitele confesiuni dela înmormântare. Comisiunea sanitară a deliberată asupra acestui ofertă şi fa primită. * * * Condamnaţi. La tribunalul din Bistriţa s’a pertractată la 29 Octomvre procesulă intentată în contra a 14 locuitori nepătaţi din Sâplacă pentru încercare de omoră. Lucrul ă stă astfelă: Michael Schwarz, celă mai mare proprietară din cunună, ceru să se facă comassare. Acestă cerere aţita poporaţiunea din sală, mai alesă după ce vădii, că nu poate împedeca comassarea, prin care în multe părţi mulţi au fost nedreptăţiţi. în noaptea de 9 spre 10 iunie, pe la 11 ore, mai mulţi locuitori se înarmară, şi doi din ei împuşcară în odaia de cătră stradă a lui Schwarz, pe care o sburătură îlă răni la faţă. Tribunalul a achitată pe acusaţi de crima de omoră, dar i-a condamnată pentru încercare de ucidere plănuită: pe loh. Streifert, Andr. Schmied şi loh. Schwarz la 3 ani închisore corecţională; pe Mich. Sadler, Mich. Bloh, Andr. Schuster şi loh. Bloh la 21/2 ani închisore corecţională; pe M. Dorfi, I. Lörinz şi I. Sadler la 12 ani carceră, pe I. Thoma la 1 ană carceră. Toţi condamnaţii au apelată în contra sentinţei.* * # defraudare. La oficiulă de dare din Hódmezővásárhely s’au constatată mari neregularităţi şi defraudare de bani. Doi funcţionari, Vörös şi Vigh, au fost suspendaţi din poştă.* * * Adunarea generală a Reuniunei femeilor române din Braşova se va ține în 7 (19) Noemvre 1889 în sala de desemnă a gimnasiului română. Stațiunea Bodu e deschisă dela 1 Noemvre şi pentru întreaga comunicațiune de mărfuri pe căile ferate ale statului, er nu numai pentru persoane şi bagaje, ca pănă acum. * * * Preşedintele republicei francese a numită, cu prilejul disposiţiei, pe domnul George Bibescu mare afaceră ală legiunei de onoare; Nicolae Blaremberg comandoră; Cozadini şi Ionă Lahovary ofiţeri; Manu, Lynche de Moissac, Konya şi Zerlendi, cavaleri. D. D. Esarco și George Lahovary au fost numiți ofițeri * * *