Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1889 (Anul 52, nr. 244-267)

1889-11-07 / nr. 249

Pagina 3 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 249—1889. Orpheum in „Villa Kertsch“. Astă seră, precum şi în serile următore repre- Sentaţiuni a specialiştiloru cântăreţi agre­aţi. Inceputul­ la 8 ora. Preţură de in­trare 40 cr. Corespondenţa „Gaz. Trans.“ De lângă Regh­ină, 15 Noemvre 1889. Stimate D­le Redactorii! Permite­­ţi-mi se să raporteze ceva despre de­­cursula alegerei de membri comitatenşi în cercula electorală ală Beicei ma­ghiare şi ală Gurghiului. încă cu 4 zile înainte de alegere, alegătorii din cerculă Beicei maghiare au fost­ încunosciinţaţi şi îndemnaţi atâtă în scrisă, câtă şi verbală, ca nesmintită pe ziua de 30 Octomvre să se presinte la Beica maghiară unde avea să fie alegerea. Poporul­ nostru se şi grăbi a urma vocea vrednicilor­ săi con­ducători. Curiosi de a vedè decurgerea ale­gerei, mă hotărîi să plecă, şi în 30 Oc­tomvre la 8 ore a. m. deja mă aflamă în Beica maghiară, unde spre marea mea bucuriă vedeamă cum sosescă mândrele cete de Români alegători, despre cari mă convinseiu îndată ce conversaiu cu ei, că unirea şi buna înţelegere domnesc e­u între ei. Totă a lorii purtare era o pre­­dicere, că resultatulă la care voră ajunge spre mândria loră va fi și a neamului loră de o parte, era de alta spre rușinea acelora, cari îndrâsnescă a crede, că po­porulu nostru este o marfă de vendare, pe care potu s’o cumpere când voră vrea. Voit’ar fi acei contrari să se’ncerce a face asta și acum, precum s’au cercate şi de altădată; aducendu-şi însă aminte, că atunci tată a loră ostenălă zadarnică fii, s’au retrasă, n’au cutezată de astă-dată a mai face asemenea încercări. S’au con­vinsă, că Românii noştri din aceste părţi suntă uniţi în cugetă şi simţiri; preo­ţii ca conducători ai poporului nostru, şi peste totă inteligenţa română este la culmea chiămărei sale. Alegerea se făcu sub presidiulă D-lui Basiliu Mera, notarulă din Habică. Con­formă programei, punctă la 9 ore a. m. D-lă Mera, accentuândă însemnătatea lu­crului, pentru care s’au întrunită, şi ru­­gândă pe alegători ca să observe buna ordine, declara adunarea de deschisă. Purcedendu-se la votisare, au fost­ aleşi ca membri comitatensi trei Români în persoanele D-loră: Alexandru Tîrnoveană, preotă în Hodacă, Basiliu Mera, notară în Habică şi Ioană Grama, notară în comuna Sărbenî. Dintre Unguri n’a fostă alesă nici unulă. Ordinea, purtarea și atitudinea Româniloră din acestă cercă electorală, manifestată cu astă ocasiune, e vrednică de totă lauda. Onóare loră! In cerculă Gurghiului, unde nume­­rulă alegătoriloră români ași crede, că e mai mare ca în cerculă electorală de mai susă, cu durere trebue să constată, că învingerea fu pe partea contrarilor­, din causă, că Românii alegători cea mai mare parte nu au participată la ale­gere. Nu - mi puteamă esplica causa absentărei alegătorilor­ români din co­munele Hodacă, Ibănescu şi altele, pănă când una bărbată demnă de credinţă îmi spuse, că ei n’au sciută, nu li­ s’a făcută cunoscută diua alegerei. Dovadă, că notarii şi judii aceloră comune n’au lucrată precum trebuia, nu şi-au făcută datorinţa; şi ore pentru ce?... Bine şi da­tori ar fi fruntaşii din comunele sus numite să recurgă contra acestei alegeri, cu atâtă mai vertosă, că Românii suntă în pre­­ponderanţă faţă de Unguri. P. d. M. gata lista candidaţiloră loră, încă nici dintr’o parte a ţării n’a sosită vestea, că doră apropiarea alegeriloră să fi pro­vocată vre-o emoţiune mai mare. Nici chiar presupunerea, că alegerea acesta poate să fie cea din urmă și că sistemul administrațiunei de stat­, ce vrea să-lă introducă guvernul­, cu deosebire va fi cu considerare față cu aceia, cari vor­ fi aleși cu ocasiunea aceasta, nici chiar acestă presupunere nu poate să producă o mișcare mai mare ca cea obicinuită. Trebue că municipalii seu nu credă în presupunerea, că guvernulă se va apuca să schimbe sistemulă actuală, seu că se încredă în puterile lor, de a nimici acestă schimbare, în casulă când totuși lucrulă ar veni la bătaiă. Atâta este sigură, că o schimbare ca acesta, care pri­­vesce nu numai fundamentală vieţii pu­blice, ci şi vieţa privată, nu se va pute face aşa uşoră. O astfelă de transfor­mare recere luptă grea şi muncă de timpă îndelungată şi la urma urmelor, defectele administraţiunei de acum potă se trece şi în proiectata administraţiune de stată, care încă-şi are defectele sale înăscute, aşa că vomă ave o administra- Alegerile de membri comitatensi. Despre alegerile de membri în con­­gregaţiunile comitatense ale comitatelor, „Egyetértés” dela 14 Noemvre publică ună articulă de cuprinsulă următoră: In totă ţera au începută a se face pregătiri pentru restaurarea comitetelor­ comitatense, ba în unele comitate s’au şi restaurată deja şi acum se ocupă cu alegerea funcţionar­ilor­, avendu-şî deja Literatură. Cataloga de cărţi românesc! din li­brăria lui w. Kraft în Sibiiu. Acesta nou catalogă conţine consemnarea numeroa­­selor­ cărţi românesci aflătore în librăria W. Kraft din Sibiiu, împreună cu pre­­ţulă şi numele autoriloră loră. Librăria de cărţi românesci a d-lui W. Kraft este una din cele mai bogate, esecată cu acurateţă comandele, ce li se facă, şi între­­ţine corespondenţă forte regulată atât,cu muşterii, câtă şi cu autorii diferitelor­ cărţi, depuse la acestă librărie. Intre alte specii de scrieri româneşci găsimă la li­brăria acesta: cărţi bisericesci şi de ru­găciuni, cărţi scolastice şi scientifice, cărţi beletristice, cărţi poporale, cărţi ilustrate pentru tinerime şi altele. Apoi rechisite de învăţămentă, piese musicale, caiete de­scrisă pentru şcolari etc. Pe lângă asta librăria W. Kraft are şi ună frumosă numără de cărţi româneşci pre­­ţiose în editura propriă, dela cari, co­mandate în mai multe exemplare, se dă şi ună rabată de 20%. La librăria W. Kraft se află în deposită şi publicaţiu­­nile Academiei române din Bucurescî şi primesce comande dela musica naţională a d-lui Const. Gebauer din Bucurescî. Comandele din România se pot­ efec­­tui şi cu timbre poştale socotindu-se ună leu cu 45 cr. Monumentul pentru Emin­­escu. Primind de la Bucurescu urmă­­torul­ Apel­: D-Sale Domnului Dr. Aurel Mureşianu, directorii ală diarului „Gazeta Transilvaniei“. Domnule, Mormentul­ lui Eminescu are tre­buinţă de ună monumentă de piatră, în­­cunjurată de grilajă şi de plantaţii, care să însemneze loculă ultimului răpausă ală marelui poetă naţională. Pentru acestă scopă s’a formată în Bucurescî ună comitetă, compusă din dd. Teodoră G. Rosetti, N. Mandrea, I. C. Negruzzi, Dr. Neagoe, I. L. Caragiale, A. Chibici-Rîvneanu, M. Brăneanu, N. Săveanu şi Titu Maiorescu, care a ho­­tărîtă să deschidă liste de subscriere de câte 50 bani de personă (în Austria 20 cr.) Eminescu este poetulă tinerimii ro­mâne de astăzi, mai alesă dar tinerimii, şcolarilor­ şi studenţilor­, se cuvine, să li­ se dea prilegiulă şi putinţa de a con­tribui la acestă ultimă omagiu adusă lui Eminescu. Ne permitemă a vă trimite şi D-vos­­tră în alăturare cinci liste de subscrieri şi vă rugămă să binevoiţi a înainta pro­­dusulă loră la adresa d-lui A. Chibici- Rîvneanu (Bucurescî, str. Esculap 5-bis) care a binevoită a primi sarcina de cassier. Primiţi, Domnule, încredinţarea deo­sebitei nóastre stime. Doritorii de a mai primi liste vor­ binevoi să se adreseze la subsemnatură. Bucurescî, 20 Octomvre 1889. Pentru comitetă: A. Chibici-Rîvneanu. Dorinda se contribue câtu mai mulţi şi din mijloculu Românilor, de dincóce la monumentulu, ce se va ridica în memoria marelui poetu, care a petrecutu juneţa sa în mijloculu nostru, administraţia „Gazetei Transilvaniei“ primesce contribuirî din orî­ce parte, ce le va înainta, împreună cu listele, d-lui cassieri alu comitetului. Dare de samă și mulțămită publică. Conformă invitătorului nostru pu­­­­plicată mai în toate diarele noastre de uiă atâtă de monstruosă, încâtă lumea dincoace, la 29 Septemvre s. n. a. c. va ave să admire pe acelă poporă, pe­t avurămă fericirea de a vedea terminată care nici o asemenea administraţiune nu­ lă poate strivi. De aceea ar fi bine, ca alegătorii, — ţinendă semă la posibilitatea, că ero­rile comise la alegerile de acum poate nu voră avea ocasiune să le repareze eră şi peste şese ani, căci funcţionarii aleşi acum voră deveni stabili — să fiă cu cea mai mare precauţiune la actua­lele alegeri şi să se silască a perpetua câtă mai puţine defecte... noula locală de educaţiune şi instruc­ţiune a tinerimei române g. cat. din opi­­dulă Rodna veche în fostulă districtă ală Năsăudului. In acea di s’a serbată sfinţirea şi predarea în folosinţa pentru care e destinată acestă frumosă locală, ce servesce şi va servi de decere opi­­dului nostru, fala bravilor, poporeni ro­mâni gr. cat, din locă şi scută sigură pentru cultivarea limbei şi legei noastre. Acum suntem­ liberi a ne da sema despre resultatulă balului arangiată în acea sără, în favorulă fondului nostru şcolară. Resultatulă a fostă duplu: mo­rală şi materială. Resultatulă morală a fostă peste aşteptare satisfăcătoră, onoratu-ne­a cu presenţa întregă inte­ligenţa locală, fără deosebire de limbă şi lege, rangă, stare şi secsă, ba şi din co­munele învecinate au venită toţi câţi numai au putut. Apoi déca vomă lua în considerare, că pănă în cliua festivi­­tăţei a totă plouată, mai fără întreru­pere trei săptămâni, atunci vomă fi ne­cesităţi a recunósce, că numai cu mari jertfe de totă soiulă au putută parti­cipa scumpii noştri vecini, cari au par­ticipată, şi de­scusaţî suntă toţi aceia, cari pe lângă totă bunăvoinţa n’au pu­tută lua parte la festivitatea susă disă, căci să ne aducemă aminte cum potă să fiă drumurile în munţi, după o plotă de trei săptămâni! Eră noi în munţi suu­­temă. In câtă pentru resultatulă practică, adecă materială, ală balului acela, a fostă ună câştigă de 25 fi. v. a. La cassă, în sera balului, ’­au incursă 69 fi. 80 cr. v. a. Spesele împreunate cu balulă au fostă 55 fi. 80 cr. deci resultă venită curată în favorulă fondului scolastică locală de 25 fl. v. a. Suprasolviri au incustă dela urmă­torii domni: a) în seră balului la cassă: Vasile Rebreanu învăț. corn. în Maieră 40 cr. Titusă Pitucă esecutoră reg. în locă 40 cr. Rabb János hotelieră la scaldele din Sangeorgiu 1 fl. Betteg Mihály din Maieră 60 cr. Karácsonyi Simon negu­ţătorii în loco 40 cr. Sziklai Emil fo­restieră în loco 60 cr. Dr. Gellei medică montană în loco 1 fi. 40 cr. Lazară Avramă preotă în Maieră 40 cr. Guz­man János şefă montană în loco 60 cr. Wolhmann Daniel templară în loco 60 cr. Bedö Dénes învăţ, dirig. al şcóalei de stată din loco 40, Silvestru Mureşianu învăţătorulă şcólei române gr. cat. în loco 40 cr. Gerasimă Domide parochă gr. cat. in loco 80 cp. Suma 8 fi. v. a. b) După bală au incursă dela dom­nii Terente Bureacă, cassarulă şcolei române din loco 1 fi. Ştefană Fin­­ceră, senatoră şcol. şi poporană gr. cat. din loco 1 fl., Pamfiliu Grapini, preotă în Rodna nouă (Şanţă) 1 fl., Lazară Vladă întreprindătoră în Blasiu, 1 fl., Iacobă Candale, preotă în Sânt. Iosifă (Poiană) 1 fl., Otto Daichendi, neguţă­­toră în loco 1 fl., Ioană Constantin dă învăţ, confes. în Ulva mare 1 fl., Vasilie Baciu învăţ. corn. liva mare 1 fl., Con­stantină Iuga, preotă în Negrilescu 1 fl. Niculae Lobonţă întreprindătoră în Abrud 2 fl. Suma 11 fl. v. a. Primescu deci toţi, atâtă aceia, cari au binevoită a ne onora cu presenţa, câtă şi cei­ ce neputândă lua parte la fes­tivitate şi bală, îşi­­aduseră aminte de noi trimiţendu-ne felicitările lor­, din­­preună cu sumulţele susă d­ise. Dela Comitetulă arangiatoră ală ba­lului ţinută la 29 Septemvre a. c. în fa­­voarea şcolei române gr. cath. locale. Rodna-veche, la 18 Octomvre 1889. Gerasim« Domide, Ioană Popă Reteganu, preşedinte, secretarii. DIVERSE. Und diplomata dispărută. Mare sen­­saţiune­a provocată în cercurile înalte din Serbia sc­rea, că representantulă serbescă la Berlină, Mihailă Cristici, a dispărută fără de veste. Se presupune, că nenorocitulă s’ar fi sinucisă, căci aşa încunosciința pe tatălă său, care e gu­­vernată de bancă. Causa sinucidere! se aduce în legătură cu raporturile fami­liare. Nevastă-sa adecă plecase la Parisă și’șî uitase cu totul­ să se mai întorcă. La telegrama ce i-o trimise Cristici, ea răspunse, că se află destulă de bine în Parisă şi n’are causă să se mai întorcă. E de notată, că pe vremea aceea pe­trecea şi ex-regele Milană în Parisă, ci despre relaţiunile de fată intime şi amo­­rase, ce esistau între ea şi ex-regele Mi­lană, pe când era damă de curte, nu se mai face nici ună secretă. Ea, se dice, că ar fi causa, pentru care regina Na­talia n’a mai putută trăi cu Milană. D-na Cristici e una dintre cele dintâiu frum­­seţi în Serbia. iTeorologhci. losifu Cergedi de Ipodu, funcţionară reg. ing. în pensiune şi vice-notară ti­tulară ală comitatului Braşovă, a înce­tată din viaţă, după o scurtă suferinţă şi după împărtăşirea cu sf. taine, astăzi în 8/15 Noemvre 1889 la orele 40 p. m. în etate de 69 ani. Despre aceasta du­­rerosă şi ireparabilă perdere se încunos­­ciinţeză toate rudeniile şi amicii răposa­tului. Rămăşiţele pămentesci ale scumpului decedată se vor­ ridica din locuinţa sa, strada Şcheilor. Nr. 128, Duminecă în 5/17 Noemvre la orele 8 p. m. şi se vor­ depune spre eternă odihnă în cimiterială din Groveră. Braşovă, 3/15 Noemvre 1889. Elena Cergedi născ. Şerbănescu, soţie. Maria şi Vilma, fiice. Teodoră Ionă şi Costica M. Zănescu, gineri. Maria Şerbă­nescu, socră. Mihailu Poppă, unchiu­ lână, Franciscu şi George Cergedi de Ioodă ne­poţi. Ionă Cergedi de Ioodă, vară. Cursul ii pieţei Braşov» din 18 Noemvre st. n. 1889. Discontură 6—8% pe ană. Bancnote românesci Comp. 9.40 Vend. 9.42 Argintă românescă - „ 9.35p 9.32 Napoleon-d’ort - - - n 9.45n 9.47 Lire turcesci - - - „ 10.72p 10.76 Imperiali - - - - „ 9.72p 9.76 GalbinI . „ 5.58p 5.60 Scris. fonc. „Albina“6u/o „ 101.—n --.--­ n n »■) ^*71) n 98.50 jj 99.­Ruble rusesc! - - - „ 1.22->» 1.23 Mărci germane - - ,, 58.20V 58.45 Cursula la bursa de Viena din 16 Noemvre st. n. 1839. Renta de aură 4u/0.............................101.— Renta de hârtie 5°/9..............................97.05 împrumutul­ căilor­ ferate ungare -aură.......................................................114.75 dtp argintă ------ 99.95 Amortisarea datoriei căilor­ ferate de ostă ungare (1-­a emisiune) - - 99.95 Amortisarea datoriei căilor­ ferate de ostă ungare (2-a emisiune) - - -.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) - - 113.— Bonuri rurale ungare ----- 88.20 Bonuri croato-slavone...........................105.— Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă .........................- —.— Imprumutură cu premiură ungurescă 139.75 Locurile pentru regularea Tisei și Se­ghedinului - - 127.50 Renta de hârtiă austriacă - - - - 85.30 Renta de argintă austriacă - - - - 85.80 Renta de aură austriacă........................108.45 Losuri din 1860 - -....................... 139.20 Acţiunile băncei austro-ungare - - 925.­­ Acţiunile băncei de credită ungar. - 330.75 Acţiunile băncei de credită austr. - 310.75 Galbeni împărătesei.................................. 5.66 Napoleon­ d’ort................................... 9.47 Mărci 100 împ. germane .... 58.42Vj Londra 10 Livres Sterlinge - - - - 119.05 Editorii şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureșianu,

Next