Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1892 (Anul 55, nr. 241-264)

1892-11-01 / nr. 241

Nr. 241—1892 ora afacerilor­ financiare. Rothschild se ţine acum departe de operaţiunile finan­ciare, fiind-că moartea soţiei sale l’a de­primatii forte multa. Ele nu se mai ames­tecă In operaţiile conversionale. Cercurile liberale ale Reichstag-ului vienesc şi cjiariştii suntO uu mare aten­ţiune asupra desvoltării situaţiunei din Ungaria; ei aştăptă, ca în parlamentul­ maghiare să se apere liberalismul­. Din puntfi de vedere ale Austriei, în Viena se aşteptă multă dela transformarea ra­­porturilor­ în Ungaria. Se crede, că decă în Ungaria se vor­ deslega cestiunile li­berale în moda favorabilei, atunci nici în Austria nu se va mai pute susţine tendinţa clericală şi federalistică. smili pILEi. — 31 Octomvre. Regina României, după cum se anunţă din Bucureşti, nu va lua parte la ser­barea cununiei principelui Ferdinand I ale României, şi nici nu se va Intoarce în Bucurascl. —x — Catedră de limba română in Lipsea. Cu începerea noului anO școlarO se va deschide la universitatea din Lipsea unu seminarii pentru studiulO filologiei limbei române. Cursurile vorO fi făcute de sa­­vantulț profesori Weigand, care va pu­­blica în curendu o lucrare capitală asu­pra RomânilorO din Macedonia. —X — Regele Carolii în Viena. Se depeşază din Viena. Regele şi prinţulO­ruoşteni­­torO alO României suntO aşteptaţi Marţia viitoare la Viena ; vorO seda acolo câte­va zile; vorO trage la Burg, unde vorO fi ospeţii împăratului. — x— Noul­ preşedinte al­ Statelor­-Unite. După soirile sosite pănă acum, Grover Cleveland a întrunită cele mai multe vo­turi ca candidata la preşedinţia State­lor­-Unite din America. Dintre 444 vo­turi, Cleveland a primită 227, Harisson 135 şi Wheaver 32. Candidarea lui Cle­veland este de mare însemnătate din puncte de vedere europene, fiind-că se speră, că alegerea lui va face sfârşit­ acelei politici economice, pe care a înaugurat-o Mac-Kinley. —­— Nu dormiţi cu flori în casă! Câte de primejdiosă este mirosul­ florilor, în timpul­ nopţii, ni-o dovedeste următo­­rulO casO, ce s'a petrecutu săptămâna trecută în Königsberg. Fiica unui ban­­cherö din acestO oraşO şî-a serbate, Vineri a trecutu săptămâna, diua numelui. Din acestu incidente frumóasa fată căpăta dela curtesanii săi nu mai puţinO ca 32 de buchete frumóse de flori. Fata aşecta bu­chetele în odaia ei de durmitft şi se *) Molărită,zugrăvitu. Că n’am făcută nici unu rău; Ci-am tăiată o nuiela, Şi-am făcută o frigărea Şi-am friptă o turturea, O-am mâncată cu mândra mea; Unde-am secrută şi-am mâncată, Erba tata s’a uscată Şi codru s’o codroratu ; Codrule solgăbirău Nu judeca capula meu, Că n’am făcută nici unu rău, Nu m’ai scoso, când am fostă mică, Nici acu, că mi-să voinică, Nu m’ai scosă când am suptă ţîţă, Nici acu, când am drăguţă. * * * In ocolă e totă bujoră Şi’n ternată sacfii chiţaţi Şi în tindă, flore mândră, Şi în casă flore-alesa, Şi 'n uşă, mândră rujă; Pe cuptoră ’să fieri de zori, Şi pe pată, flore de bradă ; Cine e culcată în pată ? — Biata George-i mortă de beată, Elă nu-i beată de beutură, Ci-i beată de fermecătură. Cine facă l’o fermecată ? — Nana Giula*) din Aradă . Giula-i mortă şi ’ngropată Şi la capă cruce de petră... * * * Frundă verde de nădai Tinerea mă măritai, Şi rea sacră-mi căpătai; Şede ’n vatră şi totă latră Şi strigă, că nu-să bărbată ; Secerai câtă secerai, Dela o vreme mă lăsai. Vădui spre răsărindă, Secrete cu prândă venindă, Da la min’ nu vine nime, *) Giula­ Iulia. Făr’ o mică turturea Se puse pe breazda mea, Şi-mi plângea de jelea mea, — Tu micuţă turturea, Du-te tu la maica mea Şi-i spune tu ei aşa: Să-mi strângă ţolele mele, Să le ducă ’ntre hotare Să le dee focă şi pară, Să se ’nveţe mamele Cum să dau ficuţele. * * * Câte flori îsă pe pămentă, Toate stau la jurămentă, Numa floarea soarelui Şede ’n porta raiului Şi judecă florile, Ca socra nurorile. Lip­ova (Bănată). Al. Munteanu 1. Vasilie. Cum pedepsescu șorecii. „Poveşti“ alese de Morilă. Intr’o vale mândră, nu departe de orașă, trăia ună morală într’o moră mare ale cărei fete, mânate de undele unui rîu repede, vîjăiau cjiua-nóaptea, aproape fără întrerumpere. Numai Dumineca era liniște, pentru-că în­­j'ua Domnului, nici acolo nu era iertată să se lucre; celă ce ar fi lucrată în contra legii, ar fi trebu­liia dreptu pedepsa So platcSna lutilţî baut şi... la aşa ceva morarulă nu prea are poftă. De altă parte repausulă de Dumineca nici n’ară fi putută păşuna pagubă în mfiră, fiindcă păn’aci morăritulă a tre­buită să umble de totă bine. Toţi stiau că morarulă venise în ţinutulă acela ca ucenică sărmană şi apoi, încetulă­ pe’nce­­tulă, cumpărase moara cea mare, multe locuri roditoare și liveeji grase, de giură împrejură, pe lângă aceea avea o ciurdă mare de vaci frumoase, cari vera și toamna întregă păsceau pe dealuri. Da, da, se soia hotărîtă în lungă și iată, că morarulă era forte bogată, cu toate acestea oamenii totă nu puteau în­ţelege cum a fostă cu putinţă, ca în timp aşa scurtă, să-şi adune elă atâtea bogă­ţii. Erau şi omeni, cari susţineau, că e peste putinţă se fiă lucru curată, de­­orece se vedea limpede, că bogătoiulă n’are voiă şi nu se simte fericită. Pre­supunerea din urmă, durere, era adevă- Mână, brato, boii bine Nu ţine ochii la mine, La taleri şi la mărgele, La degete cu inele, La mărgele la cercei, La dragi ochii negrii-ai mei. Mână, brato, boii ’n vale, Că mi-e casa tocma ’n cale, Cu vară albă e văruită, Pe dinuntru-i molărită1­, calea fericită în mijloculă loră. Când fu pe la­cașurile trei de cătră efină, stăpâna casei, care durmea în odaia vecină, auciî ună gemetă de durere, ce venia din odaia fiicei sale. Numai decâtă deschise uşa şi, vrendă să între la fiica sa, fu lo­vită de ună mirosă de flori atâtă de greu, încâtă era p’aci să amețască. Pe fată o găsi svîrcolindu-se pe josă, lângă pată, voindă să se scule, dar nu putea. Ea era atâtă de confusă și zăpăcită la papă, încâtă numai cu mare greu se putu desmeteci. Mediculă spuse, că numai câteva minute de-ar fi rămasă încă între flori, ea ar fi murită. — Casulă acesta poate servi ca viuă dovadă, câtă de ne­­sănătosă şi primejdiosă este pentru să­nătatea omului obiceiulă, de a lăsa peste noapte florile în odaia, în care durmimă, cununa Duminecă, la 20 Noemvre a. c. în biserica din Ormenişă. D-lă Teodorii Pânăiţanu­, învăţătoră în Sâncelă, şi d-na Dafina Domşa, se voră cununa la 13 No­vembre, în biserica din Paţăria. D-ră Aurelia M. Decei şi d-ra Ioana A. Ar­­seniu se voră cununa la 13 Nov. n. p. în biserica din Gura rîului. D-ră Corne­lia Munteanu, învăţătoră în Abrudă, şi d-ra Aurora Aurelia Corcheşu din Câm­peni, se voră cununa la 20 Novemvrie n. c. în Câmpeni. D-ră Iuliu Lemeni, teologă abs. şi d-ra Stefania Bruchentala, se voră cununa la 14 Novembre n. c. în Cosm­iciulă de josă. — Dorinţă feri­cire tinerilor­ miri! —x— Urmările maltratărei. Am împărtăşită într’unulă din numerii trecuţi ai fetei noastre, că George Puiu (Miroiu) din Bra­­şovulă­ vechiu a maltratată în modă bar­bară pe fiica sa Florea, ţinându-o în grajdă şi bătendu-o fără milă. Interve­­nindă poliţia, numita fiică a fostă luată de la denaturatură ei tată şi transportată în spitalulă orăşenescă de aici, unde în zilele trecute îşi dete sufletulă între mari suferinţe. —x — Ţareviciu la Viena. O telegramă din Viena aduce vestea : Impăratulă va tri­mite la graniţa Italiei spre întâmpinarea Ţareviciului untă trenă specială ală Curţii, care îlă va aduce la Viena. Ţareviciulă va sosi la 12 Noemvre (actî) şi va pleca în 13 sora la Petersburg; elă va şede la Burg; la 13 Noemvre va fi planetă de gală la Curte. — x— Din Bucovina. Cetima în „Politik14: „In dieta din Bucovina, după deschide­­rea ei, se va forma ună d­ubă de trei membri Ruteni filo-românî şi adecă din deputaţii: Dr. Wolan, Tyminski şi Ryan. Aceşti trei voră forma cu Românii, ma­joritatea dietei, care prin acesta pare consolidatir. Prin acesta aşaderă Germanii liberali şi Polonii aliaţi cu ei, suntă aduşi în minoritate.“ —x— Tergu de ţeră în Avriga. Miniatrulă ung. de comerciu a încuviinţată, că în comuna Avrigă din comitatul­ Sibiiului să se ţină în fiă­care ană în 13 Augustă n.­ună tergă de ţeră şi cu o cji mai înainte ună tergă de vite. — x — Cununii. D-ră loana Christescu şi d-ra Elena Colţescu, se voră cununa Dumine­­că, la 1 Noembre v. c., în biserica dom­niţa Balaşa din Bucureşcî. D-lă Gavrilu Popă, teologă absolută, din Beleacă, şi d-na Maria Vodă, fiica preotului ro­mână din Ormenisulă de Câmpie, se voră GAZETA TRANSILVANIEI. —x — Concertă Elsa şi Gretchen Krumel. Programa concertului pianistelor­ Elsa şi Gretchen Krümele, ce se va da joi în 17 Noemvre în sala hotelului Cen­trală Nr. 1 este urmatorea: 1) Chopin : Etude As-dur, două preludii E moll și H-m­oll pentru 2 piano-forte. 2) Saint- Saens: Variaţiuni asupra temei de Bee­thoven pentru 2 piano-forte. 3) Beetho­ven : Adagio din quartetură Op. 18 Nr. 1. 4) Henselt: „Vögleiu“ Entude pentru 2 piano forte. Thieriot: intermezzo pen­tru 2 piano­ forte. 5) I. Haynd: Meupetto, presto si finale, alegro ma non tropo din G-dur Quartett. 6) Weber: Perpe­tuum mobile. Rubinstein: Etude C dur. Inceputulă la 7 */2 ore sora. —x — Programa concertului musicei mili­tare, ce se va da mâne în sala hotelului Centrală Nr. 1, este următtarea : 1) Lehar „Wiener Zugvögel“ marsă. 2) Ig. Brüll: ouvertură din opera „Gringoire“. 3) Czi­­bulea: „Liebestraum“, valsă. 4) Rosen­kranz „Das Alpensträusschen“. 5) Bizet: Fantasiă din „Carmen“. 6) Brahms: „Ungarische Tänze“ Nr. 1, 2, 20, 21. 7) I. Kral: poutpourri „Für Jung und Alt.“ 8) Ivanovici „Cântece româneci“, valsä. 9) Th. Schild: a) „A Weaner Spatz“, cânteca vienesc. Kolisch: b) „Sei mir gegrüsst mein theures Wien“, cântecă vienesc. 10) Millöcker: Poutpourri din opereta „Der arme Jonathan.“ Incepu­­tulă la 7l/2 jumătate sora. — x— Necrologii. Ioana V. Popă, învăţătură la şcoala grăniţerescă din Vaida-Recea, în comit. Făgăraşului, în urma unor­ scurte suferinţe de aprindere de plămâni, a răposată la 10 Noemvre n. a. în De­­janî. Despre răposatură ni­ se scrie, că a fostă ună învățătură harnică și forte iubită da poporă. — Dumnecjeu să lă odihnescu în paae ! Dela curtea cu jurați din Dobriținu. Scimă că pe cjiua de aciî, Sâmbătă 12 Noemvre, a fostă fixată pertractarea finală în procesulă de pressă, ce i-s’a 3. intentată d-lui Dr. Vasilie Lucaciu, de cătrâ tribunalulă din Dobriţină. In cursulă dilei de aciî primirămă dela raportorulă nostru urmatorele soiri telegrafice despre decursulă acestui procesă : Dobriţinu, 12 Noemvre. Proce­­sulu decurge agitată. Români în numără mare au venită se asiste. Lucaciu răspunde la întrebări ro­­mânesce. Comunicarea se face prin tălmaciu.­­ Dobriţinu, 12 Novemvre. Cam două ore vorbi apărătorului Co­­roianu, producându argum­ente forte tari în favoarea acusatului. Românii urmărescu cu viuă emoţiune de­­cursulu procesului. Dobriţinu, 12 Noemvre 9 are săra. Procesulu s’a terminată la 8 săra. Acusatulu Lucaciu a fostui condamnată la unu illlll încu­i- Sore de stătu, 500 fl. amendă și 49 fl. spese procesuale. Apărătorulu a insinuată recursu de nulitate. Telegrama „Gazetei Transilvaniei“. Viena, 12 Noemvre. Ministrulu de finance "Weckerle, după ce a avută audienţă la Majestatea Sa, a conferiţii cu Kalnoky şi cu Kallay. Se cjice, că Majestatea Sa s’a învoită, la propunerile lui Weckerle de a compune unii ca­­binete pe base literale. Retragerea din cursa a baniloru vechi de argintii. In urma unei ordinaţiuni ministe­riale, monedele vechi valuta convenţio­nală, se voră primi la passele statului, în valorea de astăcjl, numai până la sfîr­­şitulu anului. După terminulă acesta, ele se voră răscumpăra numai prin mone­­tăriile statului, cari însă voră plăti numai valoarea argintului. Pierderea în casulă acesta va fi­ însemnată. Se vor­ răscumpăra : 1 piesă de 3 cr.n 5 ii3 6 cr. (piese din 48/9}V 8 ii6 Se presupune, că piesele nu suntă găurite, sau stricate, pentru-că în casulă acesta nu se primescă la casse și repre­sentă numai valoarea argintului. Atragemă din nou luarea aminte a în­tregului publică română asupra acestei în­­sciinţi­ri, cu deosebire preoţii şi învăţătorii români de pe la sate suntă datori a spune poporului, ce pierdere pote se sufere, decă nu sî va schimba monedele de sus, pănă la sfîrşitulii anului acestuia. Cari nu le voră pute schimba aicea, să le presente la institutele nóastre de bani, cari de bună sem­ă se voră îngriji de schimbarea loră. Fană la 31 Becemne: După 31 Decemvre, 1 taler cu coronă cu fl 2-30 cu fl.1-65 Va n » 1-12 110-82 i// 4 v ii 110-56 110 40 1 taler de 2 fl. m. c. 112-10 111-50 1 flórén m. c. })1-05n0-75 1 doi decer (husos) v.110-34 n­0.24 1 „ nou 110.35 n­0-25 V. »»0-17a0.12 V« » 0 -18 ni6

Next