Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1892 (Anul 55, nr. 241-264)
1892-11-01 / nr. 241
Nr. 241—1892 ora afacerilor financiare. Rothschild se ţine acum departe de operaţiunile financiare, fiind-că moartea soţiei sale l’a deprimatii forte multa. Ele nu se mai amestecă In operaţiile conversionale. Cercurile liberale ale Reichstag-ului vienesc şi cjiariştii suntO uu mare atenţiune asupra desvoltării situaţiunei din Ungaria; ei aştăptă, ca în parlamentul maghiare să se apere liberalismul. Din puntfi de vedere ale Austriei, în Viena se aşteptă multă dela transformarea raporturilor în Ungaria. Se crede, că decă în Ungaria se vor deslega cestiunile liberale în moda favorabilei, atunci nici în Austria nu se va mai pute susţine tendinţa clericală şi federalistică. smili pILEi. — 31 Octomvre. Regina României, după cum se anunţă din Bucureşti, nu va lua parte la serbarea cununiei principelui Ferdinand I ale României, şi nici nu se va Intoarce în Bucurascl. —x — Catedră de limba română in Lipsea. Cu începerea noului anO școlarO se va deschide la universitatea din Lipsea unu seminarii pentru studiulO filologiei limbei române. Cursurile vorO fi făcute de savantulț profesori Weigand, care va publica în curendu o lucrare capitală asupra RomânilorO din Macedonia. —X — Regele Carolii în Viena. Se depeşază din Viena. Regele şi prinţulOruoştenitorO alO României suntO aşteptaţi Marţia viitoare la Viena ; vorO seda acolo câteva zile; vorO trage la Burg, unde vorO fi ospeţii împăratului. — x— Noul preşedinte al Statelor-Unite. După soirile sosite pănă acum, Grover Cleveland a întrunită cele mai multe voturi ca candidata la preşedinţia Statelor-Unite din America. Dintre 444 voturi, Cleveland a primită 227, Harisson 135 şi Wheaver 32. Candidarea lui Cleveland este de mare însemnătate din puncte de vedere europene, fiind-că se speră, că alegerea lui va face sfârşit acelei politici economice, pe care a înaugurat-o Mac-Kinley. —— Nu dormiţi cu flori în casă! Câte de primejdiosă este mirosul florilor, în timpul nopţii, ni-o dovedeste următorulO casO, ce s'a petrecutu săptămâna trecută în Königsberg. Fiica unui bancherö din acestO oraşO şî-a serbate, Vineri a trecutu săptămâna, diua numelui. Din acestu incidente frumóasa fată căpăta dela curtesanii săi nu mai puţinO ca 32 de buchete frumóse de flori. Fata aşecta buchetele în odaia ei de durmitft şi se *) Molărită,zugrăvitu. Că n’am făcută nici unu rău; Ci-am tăiată o nuiela, Şi-am făcută o frigărea Şi-am friptă o turturea, O-am mâncată cu mândra mea; Unde-am secrută şi-am mâncată, Erba tata s’a uscată Şi codru s’o codroratu ; Codrule solgăbirău Nu judeca capula meu, Că n’am făcută nici unu rău, Nu m’ai scoso, când am fostă mică, Nici acu, că mi-să voinică, Nu m’ai scosă când am suptă ţîţă, Nici acu, când am drăguţă. * * * In ocolă e totă bujoră Şi’n ternată sacfii chiţaţi Şi în tindă, flore mândră, Şi în casă flore-alesa, Şi 'n uşă, mândră rujă; Pe cuptoră ’să fieri de zori, Şi pe pată, flore de bradă ; Cine e culcată în pată ? — Biata George-i mortă de beată, Elă nu-i beată de beutură, Ci-i beată de fermecătură. Cine facă l’o fermecată ? — Nana Giula*) din Aradă . Giula-i mortă şi ’ngropată Şi la capă cruce de petră... * * * Frundă verde de nădai Tinerea mă măritai, Şi rea sacră-mi căpătai; Şede ’n vatră şi totă latră Şi strigă, că nu-să bărbată ; Secerai câtă secerai, Dela o vreme mă lăsai. Vădui spre răsărindă, Secrete cu prândă venindă, Da la min’ nu vine nime, *) Giula Iulia. Făr’ o mică turturea Se puse pe breazda mea, Şi-mi plângea de jelea mea, — Tu micuţă turturea, Du-te tu la maica mea Şi-i spune tu ei aşa: Să-mi strângă ţolele mele, Să le ducă ’ntre hotare Să le dee focă şi pară, Să se ’nveţe mamele Cum să dau ficuţele. * * * Câte flori îsă pe pămentă, Toate stau la jurămentă, Numa floarea soarelui Şede ’n porta raiului Şi judecă florile, Ca socra nurorile. Lipova (Bănată). Al. Munteanu 1. Vasilie. Cum pedepsescu șorecii. „Poveşti“ alese de Morilă. Intr’o vale mândră, nu departe de orașă, trăia ună morală într’o moră mare ale cărei fete, mânate de undele unui rîu repede, vîjăiau cjiua-nóaptea, aproape fără întrerumpere. Numai Dumineca era liniște, pentru-că înj'ua Domnului, nici acolo nu era iertată să se lucre; celă ce ar fi lucrată în contra legii, ar fi trebuliia dreptu pedepsa So platcSna lutilţî baut şi... la aşa ceva morarulă nu prea are poftă. De altă parte repausulă de Dumineca nici n’ară fi putută păşuna pagubă în mfiră, fiindcă păn’aci morăritulă a trebuită să umble de totă bine. Toţi stiau că morarulă venise în ţinutulă acela ca ucenică sărmană şi apoi, încetulă pe’ncetulă, cumpărase moara cea mare, multe locuri roditoare și liveeji grase, de giură împrejură, pe lângă aceea avea o ciurdă mare de vaci frumoase, cari vera și toamna întregă păsceau pe dealuri. Da, da, se soia hotărîtă în lungă și iată, că morarulă era forte bogată, cu toate acestea oamenii totă nu puteau înţelege cum a fostă cu putinţă, ca în timp aşa scurtă, să-şi adune elă atâtea bogăţii. Erau şi omeni, cari susţineau, că e peste putinţă se fiă lucru curată, deorece se vedea limpede, că bogătoiulă n’are voiă şi nu se simte fericită. Presupunerea din urmă, durere, era adevă- Mână, brato, boii bine Nu ţine ochii la mine, La taleri şi la mărgele, La degete cu inele, La mărgele la cercei, La dragi ochii negrii-ai mei. Mână, brato, boii ’n vale, Că mi-e casa tocma ’n cale, Cu vară albă e văruită, Pe dinuntru-i molărită1, calea fericită în mijloculă loră. Când fu pe lacașurile trei de cătră efină, stăpâna casei, care durmea în odaia vecină, auciî ună gemetă de durere, ce venia din odaia fiicei sale. Numai decâtă deschise uşa şi, vrendă să între la fiica sa, fu lovită de ună mirosă de flori atâtă de greu, încâtă era p’aci să amețască. Pe fată o găsi svîrcolindu-se pe josă, lângă pată, voindă să se scule, dar nu putea. Ea era atâtă de confusă și zăpăcită la papă, încâtă numai cu mare greu se putu desmeteci. Mediculă spuse, că numai câteva minute de-ar fi rămasă încă între flori, ea ar fi murită. — Casulă acesta poate servi ca viuă dovadă, câtă de nesănătosă şi primejdiosă este pentru sănătatea omului obiceiulă, de a lăsa peste noapte florile în odaia, în care durmimă, cununa Duminecă, la 20 Noemvre a. c. în biserica din Ormenişă. D-lă Teodorii Pânăiţanu, învăţătoră în Sâncelă, şi d-na Dafina Domşa, se voră cununa la 13 Novembre, în biserica din Paţăria. D-ră Aurelia M. Decei şi d-ra Ioana A. Arseniu se voră cununa la 13 Nov. n. p. în biserica din Gura rîului. D-ră Cornelia Munteanu, învăţătoră în Abrudă, şi d-ra Aurora Aurelia Corcheşu din Câmpeni, se voră cununa la 20 Novemvrie n. c. în Câmpeni. D-ră Iuliu Lemeni, teologă abs. şi d-ra Stefania Bruchentala, se voră cununa la 14 Novembre n. c. în Cosmiciulă de josă. — Dorinţă fericire tinerilor miri! —x— Urmările maltratărei. Am împărtăşită într’unulă din numerii trecuţi ai fetei noastre, că George Puiu (Miroiu) din Braşovulă vechiu a maltratată în modă barbară pe fiica sa Florea, ţinându-o în grajdă şi bătendu-o fără milă. Intervenindă poliţia, numita fiică a fostă luată de la denaturatură ei tată şi transportată în spitalulă orăşenescă de aici, unde în zilele trecute îşi dete sufletulă între mari suferinţe. —x — Ţareviciu la Viena. O telegramă din Viena aduce vestea : Impăratulă va trimite la graniţa Italiei spre întâmpinarea Ţareviciului untă trenă specială ală Curţii, care îlă va aduce la Viena. Ţareviciulă va sosi la 12 Noemvre (actî) şi va pleca în 13 sora la Petersburg; elă va şede la Burg; la 13 Noemvre va fi planetă de gală la Curte. — x— Din Bucovina. Cetima în „Politik14: „In dieta din Bucovina, după deschiderea ei, se va forma ună dubă de trei membri Ruteni filo-românî şi adecă din deputaţii: Dr. Wolan, Tyminski şi Ryan. Aceşti trei voră forma cu Românii, majoritatea dietei, care prin acesta pare consolidatir. Prin acesta aşaderă Germanii liberali şi Polonii aliaţi cu ei, suntă aduşi în minoritate.“ —x— Tergu de ţeră în Avriga. Miniatrulă ung. de comerciu a încuviinţată, că în comuna Avrigă din comitatul Sibiiului să se ţină în fiăcare ană în 13 Augustă n.ună tergă de ţeră şi cu o cji mai înainte ună tergă de vite. — x — Cununii. D-ră loana Christescu şi d-ra Elena Colţescu, se voră cununa Duminecă, la 1 Noembre v. c., în biserica domniţa Balaşa din Bucureşcî. D-lă Gavrilu Popă, teologă absolută, din Beleacă, şi d-na Maria Vodă, fiica preotului română din Ormenisulă de Câmpie, se voră GAZETA TRANSILVANIEI. —x — Concertă Elsa şi Gretchen Krumel. Programa concertului pianistelor Elsa şi Gretchen Krümele, ce se va da joi în 17 Noemvre în sala hotelului Centrală Nr. 1 este urmatorea: 1) Chopin : Etude As-dur, două preludii E moll și H-moll pentru 2 piano-forte. 2) Saint- Saens: Variaţiuni asupra temei de Beethoven pentru 2 piano-forte. 3) Beethoven : Adagio din quartetură Op. 18 Nr. 1. 4) Henselt: „Vögleiu“ Entude pentru 2 piano forte. Thieriot: intermezzo pentru 2 piano forte. 5) I. Haynd: Meupetto, presto si finale, alegro ma non tropo din G-dur Quartett. 6) Weber: Perpetuum mobile. Rubinstein: Etude C dur. Inceputulă la 7 */2 ore sora. —x — Programa concertului musicei militare, ce se va da mâne în sala hotelului Centrală Nr. 1, este următtarea : 1) Lehar „Wiener Zugvögel“ marsă. 2) Ig. Brüll: ouvertură din opera „Gringoire“. 3) Czibulea: „Liebestraum“, valsă. 4) Rosenkranz „Das Alpensträusschen“. 5) Bizet: Fantasiă din „Carmen“. 6) Brahms: „Ungarische Tänze“ Nr. 1, 2, 20, 21. 7) I. Kral: poutpourri „Für Jung und Alt.“ 8) Ivanovici „Cântece româneci“, valsä. 9) Th. Schild: a) „A Weaner Spatz“, cânteca vienesc. Kolisch: b) „Sei mir gegrüsst mein theures Wien“, cântecă vienesc. 10) Millöcker: Poutpourri din opereta „Der arme Jonathan.“ Inceputulă la 7l/2 jumătate sora. — x— Necrologii. Ioana V. Popă, învăţătură la şcoala grăniţerescă din Vaida-Recea, în comit. Făgăraşului, în urma unor scurte suferinţe de aprindere de plămâni, a răposată la 10 Noemvre n. a. în Dejanî. Despre răposatură ni se scrie, că a fostă ună învățătură harnică și forte iubită da poporă. — Dumnecjeu să lă odihnescu în paae ! Dela curtea cu jurați din Dobriținu. Scimă că pe cjiua de aciî, Sâmbătă 12 Noemvre, a fostă fixată pertractarea finală în procesulă de pressă, ce i-s’a 3. intentată d-lui Dr. Vasilie Lucaciu, de cătrâ tribunalulă din Dobriţină. In cursulă dilei de aciî primirămă dela raportorulă nostru urmatorele soiri telegrafice despre decursulă acestui procesă : Dobriţinu, 12 Noemvre. Procesulu decurge agitată. Români în numără mare au venită se asiste. Lucaciu răspunde la întrebări românesce. Comunicarea se face prin tălmaciu. Dobriţinu, 12 Novemvre. Cam două ore vorbi apărătorului Coroianu, producându argumente forte tari în favoarea acusatului. Românii urmărescu cu viuă emoţiune decursulu procesului. Dobriţinu, 12 Noemvre 9 are săra. Procesulu s’a terminată la 8 săra. Acusatulu Lucaciu a fostui condamnată la unu illlll încui- Sore de stătu, 500 fl. amendă și 49 fl. spese procesuale. Apărătorulu a insinuată recursu de nulitate. Telegrama „Gazetei Transilvaniei“. Viena, 12 Noemvre. Ministrulu de finance "Weckerle, după ce a avută audienţă la Majestatea Sa, a conferiţii cu Kalnoky şi cu Kallay. Se cjice, că Majestatea Sa s’a învoită, la propunerile lui Weckerle de a compune unii cabinete pe base literale. Retragerea din cursa a baniloru vechi de argintii. In urma unei ordinaţiuni ministeriale, monedele vechi valuta convenţională, se voră primi la passele statului, în valorea de astăcjl, numai până la sfîrşitulu anului. După terminulă acesta, ele se voră răscumpăra numai prin monetăriile statului, cari însă voră plăti numai valoarea argintului. Pierderea în casulă acesta va fi însemnată. Se vor răscumpăra : 1 piesă de 3 cr.n 5 ii3 6 cr. (piese din 48/9}V 8 ii6 Se presupune, că piesele nu suntă găurite, sau stricate, pentru-că în casulă acesta nu se primescă la casse și representă numai valoarea argintului. Atragemă din nou luarea aminte a întregului publică română asupra acestei însciinţiri, cu deosebire preoţii şi învăţătorii români de pe la sate suntă datori a spune poporului, ce pierdere pote se sufere, decă nu sî va schimba monedele de sus, pănă la sfîrşitulii anului acestuia. Cari nu le voră pute schimba aicea, să le presente la institutele nóastre de bani, cari de bună semă se voră îngriji de schimbarea loră. Fană la 31 Becemne: După 31 Decemvre, 1 taler cu coronă cu fl 2-30 cu fl.1-65 Va n » 1-12 110-82 i// 4 v ii 110-56 110 40 1 taler de 2 fl. m. c. 112-10 111-50 1 flórén m. c. })1-05n0-75 1 doi decer (husos) v.110-34 n0.24 1 „ nou 110.35 n0-25 V. »»0-17a0.12 V« » 0 -18 ni6