Gazeta Transilvaniei, februarie 1895 (Anul 58, nr. 24-46)
1895-02-01 / nr. 24
Nr. 24—1895 Unii nou (liarii umoristicii. Administraţia şi editura cunoscutei reviste „ Vatra11, ce apare în Bucurescî, face cunoscuta, că filele acestea va scote şi ună Zard umoristică ilustrată, pusă sub direcţia d-lui Antonii Bacalbaşa. Nouă diară umoristică va apare de 2 ori pe lună, de-odată cu „Vatra“, ca una suplimentă al fi acesteia. Abonenţii „Vetrei“ îl vor primi pentru 3 lei la ană, în Austro-Ugaria 1 fi. 50 er. 1 se va vinde şi separată, cu numărul 3, pentru 20 bani esemplarulă. D-lă editoră C. Sfetea intenţioneză să aducă mari jertfe pentru a face, ca noulă Ziara umoristică să stea la înălţimea aşteptărilor. —o— Pentru tombola din llucurescamă primită acel următorele obiecte din comuna Chirileu: 1) Nina Moldovană, o măsăriţă cu 6 serviete; 2) Veselina Moldovană, o păreche de desagi de lână; 3) Maria Cerghizană, o faţă de masă de bumbacă; 4) Ana Popă, ună ştergară; 5) Paraschiva Munteanu ună ştergară, Paraschiva Dâlâlău, o faţă de masă bătrâneasca. Afară de acestea Maria Cerghizanu a mai trimisă 1 fi. v. a., cr Nica Sasu şi Teodora Sasu câte 30 cr. Obiectele şi banii, ceamă primită au fostă îmânate d-sorei Tulia Stânescu din locă pentru a fi trimise la Bucurescî. — p— Resbelulfi chinezo-japonezii, piarură englesă „Times“ anunţă, că Anglia, Francia, Rusia, probabilă şi State-Unite, voră interveni la momentulă oportună în conflictulă chinezo-japoneză. Voră cere Chinei, ca să deschidă porturile sale comerciului străină şi voră face pe Japonia să înţelagă, că Europa nu-i va permite, să anexeze ună teritoriu curată chinezescă şi nu va admite nici o stipulare comercială în prejudiţiul puterilor europene. — o— Noue oficii telegrafice. In legătură cu oficială poştală din Ghirişă (corn. Turda- Arieşă) şi ca celă din Teiuşu (corn. Albei inferiore) s’au înfiinţată acum de curândă şi oficii telegrafice. —o — O intenţiune interesanţii. Ună redactoră dela o fotă provincială, cu nume Carola Horvath de Mera şi cetăţenă ungară, a inventată o maşină electrică pentru tipografi. Acestă tipografă electrică va reduce forte multă numărulă culegătorilor de litere, neavând şi trebuinţă, decâtă de câţiva culegători sau culegătoare, cari au studiată scrisoarea cu acastă maşină. Aceştia în timpă forte scurtă potă reproduce manuscriptură în forma stereotipiei, ceea ce dă materialul culesă gata. Invenţiunea consistă în aceea, că literele raaşinei Remington se pună în atingere cu o limbuţă a motorului telegrafică, care este în modă chimică astfel preparată, că elă însamnă literele cu nouă linii telegrafice şi prin impresiunea electricităţii se aplică la producerea resultatului tipografică. Invenţiunea este forte interesantă şi prin ea se poate tărte multă economisa şi în timpă şi în bani. Acestă maşină electrico-tipografică mai are şi avantagiură, că pusă în lucrare şi în legătură dintr’ună centru orecare cu mai multe oraşe din provincie, se potă tipări de odată în mai multe locuri şi mai multe foi diferite. Se vestesce, că inventatorulă a primită pentru noua sa invenţiune o sumă de 100.000 fi. dreptă onorariu. — o — Junimea universitară română din Crisiu învită la „Picnicula“, ce-lă va arangia Joi, în 21 Febr. n. e. în sala „Hotelului Central". Inceputulă la 8 ore sora. Pentru comitetulă arangiatoră: Drd. Sigismund Pap de Băsescu, presidentă. -o— Cununia. D-lă Simeonii Musta, învățătură în Coşteiu, se va cununa la 5 (17) Febr. c. cu d-ra Caterina Maximovici, fiica d-lui Alexandru Maximovici, funcţionară în pensiune ală Societăţii vaporeloră dunărene. Cununia se va sevîrşi în biserica gr. or. sârbă din Biserica-Albă. — Dorimă fericire tinerei părechi. — o — Pentru fondulu bibliotecei şcolare din Şiardn (lângă Alba-Iulia) se va da în 14 Februarie n. c. o producţiune cu elevii numitei şcóale. Producţiunea va consta din declamări, cântări şi dialoguri. Urmeaza apa petrecere cu jocă. Preţulă de întrare e 40 or. de persănă, de familia din trei membri 1 fl. v. a. Suprasolviri şi oferte marinimose se primescă cu mulţămită şi se vorăchita pe cale euristică. —o — Se ieftinescu lemnele. Magistratură orăşenescă din Braşovă face cunoscută, că preţulă unui stânjină metrică de lemne de fagă din pădurea Timişului a scăciută dela 10 fl. 48 cr. la 10 fl., orală unui stânjină metrică din depoulă orășenescă de lemne, dela 11 fl. 20 cr. la 10 fl 40 cr. —o— Teatru germană. Joi în 14 Febr. se va da drama „Kean“ sau „ Geniula și Pasiunea“ de Dumas, în acestă piesă va juca pentru penultima oră d-lă Ferd. Bonn, artistă de la teatrală curţii din Viena.In pregătire este comedia de Sudermann „Schmetterlingsschlacht“ din repertoriul teatrului curţii din Viena, „Ottilie“ dramă de Triesch, la teatrală Raimund representată cu multă reuşită, şi Kronstădter Faschingstrăumen ună Revue de Carneval după măestrii distinşi, de Max Blau. GAZETA TRANSILVANIEI O interpelare în Senatul româna. Se telegrafieza din Bucurescu biroului de corespondenţă din Pesta. In şedinţa de Sâmbătă a Senatului română, d-la V. A. Urechiă a adresată ministrului de externe o interpelare cu privire la stricta tractare, la care sunt supuse scrisorile, coletele poştale şi fiarele din partea administraţiei poştelar unguresci. Interpelantul îi cere intervenirea guvernului, pentru ca Ungaria să fie prin arbitri avizată la împlinirea îndatoririlor, ce le are după convenţiunî. Mai departe cere interpelantulă să se ia represalii pentru că foiloră române li se retrage dchitul, poştalii în Ungaria. Ministrulă de esterne Lahovari declară, că nu poate fi ţinută să răspundă la actele unui guvernă străină, dar se poate interpela asupra convenţiunilor încheiate între Ungaria şi România. D-sa nu poate cita nici ună articulă ală acestoră convenţiunî, care se fi fostă violată din partea Ungariei, dela care nu se poate pretinde decâtă numai respectarea textului acestoră convenţiuni. Fiecare stată — continuă ministrulă — are dreptul de a retrage debitul poştală diareloră străine, de a opri telegrame şi de a face să se deschidă prin tribunale scrisori, cari pară suspiţiose cu privire la oprirea de diare interdise. România, care a fost condusă totdeauna de sentimente liberale, nu vrea să facă repressalii. După răspunsulă ministrului de esterne, s’a închisă desbaterea. D-lă Urechiă roaga pe guvernă de a interejice ciarele unguresc!, cari atacă România, pănă atunci, pănă când Ungaria va face același lucru față cu foile române. Cu acesta incidentulă se încheia. Acesta reuniune susţine cu mari sacrificii o şcală de fetiţe, cercetată de 72 eleve. Spini în ochii inimicilor seculari ai nemului românescă a fostă dela începută şi este şi astăcjl acestă feculară de cultură naţională română, ce s’a dovedită prin repeţitele şicanări făcute parte sub pretextă, că numărulă eleveloră e prea mare, parte că localula scólei arii necorăspuncjetoră regulamentului higienică, pretinsă pentru atari scóle. Nobila donaţiune acum îndeplinită va pune capătă şi acestoră vexări, cărora a fost d espusă comitetulă reuniunei, pentru că avemă firma speranţă, că mutându-se seala în etagiulă caseloră donate, ei comitetulă bucurându-se şi pe viitorii de sprijinală societăţiloră de mine şi a bănciloră române din munţi, pe anulă viitoră va fi în stare a angagia şi a doua învăţătore pentru seóla de fetiţe, şi aşa se va uşura şi învăţătorea de acum, care pe lângă numărulă mare ală elevelor, prin fatigiile sale extraordinare a obţinută şi pănă acum resultate, la cari puţini s’au aşteptată. Altcum Doamna Iuliana Vasiu, care totodată este şi membra fundatore a reuniunea femeilor române din Abrudă, de la înfiinţarea acestei reuniuni neîntreruptă a arătată deosebită interesă pentru înaintarea acesteia, nelăsândă nici o ocasiune nefolosită spre a contribui la mărirea fondului reuniunei şi susţinerea scelei de fetiţe. Donatorii prin nobila loră faptă au cucerită inimile şi au storsă recunoscinţa şi admiraţiunea întregului poporă română din munţii apuseni. Resplátéscu-le Atotă-puterniculă Dumnezeu acésta faptă măreţă, lungindu-le firulă vieţii, spra a pute gusta timpă îndelungată fructele marinimósei loră fapte. Coresp. O donaţiune frumosă. Abrud., Februarie 1895. (Coresp. part. a „Gaz. Trans.“) Domnule Redactoră ! De astă-dată mă aflu în plăcuta posiţiune, de a Vă comunica din părţile nostre şi ceva îmbucurătoră. O faptă măreţă s’a săvârşită flilele acestea în opidulă nostru, o faptă, care în analele munţilor apuseni are să fie scrisă cu litere de aură. Doamna Iuliana Vasiu, pentru generositatea şi rara-i ospitalitate bine cunoscută unui mare publică română din ţara nostră, în înţelegere cu d-la Ioniț Vişia, proprietară ad,andonată cu dreptă de proprietate, casele cu stagiu situate în strada principală a Abrudului, tocmai în vecinătatea scelei de stată — Reuniunei femeilor ei române din Abrud», predându-le totodată în faptica posesiune a Doamnei Ana Filipii, președinta reuniunei. Matriculele de stat.- Ministrulă ungurescă de internet adresată două ordinaţiuni cătră comisiunile administrative din toate comitatele ţării. Prima ordinaţiune dispune, ca, pănă în 31 Martie, comisiunile administrative să aşternă guvernului câte ună proiectă despre împărţirea cercurilor matriculare, precum şi numirea şi sediulu acelor cercuri. Astfel, de cercuri potă forma oraşele fără escepţiune şi comunele mari în cea mai mare parte. La gruparea comunelor mici în cercuri matriculare, trebue să se aibă în vedere, ca comunele să fie câtă se poate apropiate una de alta şi de centru, ca poporaţiunea cercului să nu trecă peste 30.000 suflete, ca mai multă de 34 comune să nu se grupeze peste trebuinţă la ună locă, ca cercurile notariale să aibă în vedere la împărţire, mai alesă, ca să se grupeze la ună locă astfel de comune, cari în privinţa comunicaţiei să aibă legătură favorabilă cu centrală. Mai departe, ca centru seu sediu a cercurilor matriculare să se alegă comunele, cari au poporaţiune mai numerosă, decâtă celelalte. A doua ordinaţiune se referese la propunerea de conducători de matricule, şi unde e de lipsă, de suplinitori. Ca conducători de matricule şi suplinitori, în înţelesulă legii se potă considera primarii comunali, unde centrală are şi oficiu solgăbirăescă, actuncl acesta să fie propusă ca conducătoră de matricule. Ministrulă numesce suplinitori numai în acele cercuri, cari suntă forte impopulate, sau în cari ocupaţia conducătorului de matricule face, ca adeseori să lipsască din centru. E neapărată de lipsă — Z*06 m£â departe ordinaţiunea — ca conducetorulu de matricule şi suplinitorulu se scie limba maghiară in vorbire şi scriere. In ce priveste remuneraţiile, ce le dă statală pentru aceste servicii, ministrulă accentueză, că acele persoane, cari ocupă funcţiuni publice, nu vor primi remuneraţiune, decâtă în casulă, când salariilă loră este bagatelă, or pe cei ce nu ocupă funcţiuni publice îi va remunera conformă legii. Pagina 8 Serii telegrafice. Budapesta, 12 Februarie. Foia oficială publică următorele numiri: Baronulu Béla Orczy fi numită judex Curiae, contele Aladár Andrássy cameraru supremii, contele Tassilo Festettek mare stolnicii', cu foştii deputaţi Dionisiu Döry, Emerica Ivanka şi Ioană Lutinovich au fostu numiţi membri pe viaţă în camera magnaţii orii. Consilierulu ministerială Bela Graenzestein fu numita secretară de stătu în ministerul de finance. Arco, 12 Februarie. Archiducele Albrecht s’a bolnăvită din nou de aprindere de plumânî. Sofia, 12 Februarie. Consiliulă ministerială hotărî, ca în cestiunea accisului se primesc în principiu propunerea făcută din partea Austro- Ungariei. Literatură. D-lu P. Broşteanu din Timişora, învită la prenumeraţiunea opului „Istoria împăratului Traianu şi a contemporanilor sei“ de Dr. Heinrich Francke, traducere autorizată de P. Broşteanu. Istoria va cuprinde NI părţi şi se va trimite numai acelor prenumeranţi, cari au plătită înainte prenumeraţiunea celă puţină pe ună cuartala. Fascicululu I va apare la finea lui Martie 1895. Prenumeraţiunile se facă prin mandate poştale la adresa: P. Broşteanu, Timişora Fabrică, piaţa Coroniui Nr. 17. RECTIFICARE. In întâmpinarea d-lui protopopă Moise Bocşană din Nr. 19 ală fatei noastre, unde e vorba de alegerea de deputată sinodală ţinută în Şeitină, este a se ceti: 27 Martie (8 Aprilie an. tr.) DIVERSE. Divorţurile (Despărţeniile) săvârşite la tribunalele din Francia dela 1884 pănă la 1891, adecă în optă ani, au fostă în totală 40,000. Cele mai multe din aceste divorţuri (42 la sută) s’au întâmplată între lucrători, pe când pe ţărănime se vină numai 7 la sută. Pe Parisă singură se vină mai multă decâtă aceia parte din cele 40,000 divorţuri. Judeţulă catolică Bretagne are cele mai puţine despărţănii. In şepte ani s’au întâmplată acolo numai nouă. Nu se glumesce în China. Când ună cassieră chineză ia mai multă dela contribuabili, decâtă îi permite legea, primesce 70 lovituri de bastonă, şi pe timpă de ună ană şi jumătate este încorporată în trupele de pe frontieră, unde e supusă la muncile cele mai grele, chiar dacă se constată, că banii i-a întrebuinţată pentru îmbunătăţiri în judeţul seu în comuna sa. Banii luaţi pe nedreptă sunt întrebuinţaţi la lucrări de utilitate publică, or perceptorii şi ceilalţi slujbaşi inferiori, cari au percepută aceste contribuţiuni, primesce fiecare câte 80 de lovituri de bastonă. Cunoscerea orei după ochii pisicei. Chinezii săraci, cari nu-şi potă procura mă cesornicii, utiliseza forte bine ochii pisicei pentru cunoscerea orei. Ei au observată, că pupila ochiului pisicei se subţiază din ce în ce, cu câtă mergemă spre mieciulă Zilei şi la ora 12 de vină, ca ună firă de pără perpendiculară. Dela 12 spre soră se măresce pănă ajunge eră şi rotundă. Avisă celoră fără cesornică! Mantaua încoronării în Ungaria. Printre însemnele încoronării la Unguri, între cele mai preţiose scule se numără mantaua Sfântului Ştefană, care e veche de 894 ani. Cu ocasiunea încoronării împăratului Branciscă losită la Pesta, o copilă tînără, nu prea iniţiată în istorie, scrie din Pesta la Viena: „Ah, ce pompă! magnaţii în haine ce străluşiau în aură şi pietre preţiose — să fi văzută numai, mamă ! Numai sărmanulă rege avea o manta veche, fără faţă, aşa că nu i se putea deosebi nici cdoarea“. Proprietari: Di. Aurel Stupesianu. Redactorii responsabili: Stegoriu