Gazeta Transilvaniei, februarie 1895 (Anul 58, nr. 24-46)

1895-02-01 / nr. 24

Nr. 24—1895 Unii nou (liarii umoristicii. Adminis­traţia şi editura cunoscutei reviste „ Vatra11, ce apare în Bucurescî, face cunoscuta, că filele acestea va scote şi ună Zard umo­ristică ilustrată, pusă sub direcţia d-lui Antonii Bacalbaşa. Nou­ă diară umoristică va apare de 2­ ori pe lună, de-odată cu „Vatra“, ca una suplimentă al fi acesteia. Abonenţii „Vetrei“ îl­ vor­ primi pentru 3 lei la ană, în Austro-Ugaria 1 fi. 50 er. 1 se va vinde şi separată, cu numărul 3, pen­tru 20 bani esemplarulă. D-lă editoră C. Sfetea intenţioneză să aducă mari jertfe pen­tru a face, ca noulă Ziara umoristică să stea la înălţimea aşteptărilor­. —o— Pentru tombola d­in llucuresc­­amă primită acel următorele obiecte din comuna Chirileu: 1) Nina Moldovană, o măsăriţă cu 6 serviete; 2) Veselina Moldovană, o pă­­reche de desagi de lână; 3) Maria Cerghi­­zană, o faţă de masă de bumbacă; 4) Ana Popă, ună ştergară; 5) Paraschiva Mun­teanu ună ştergară, Paraschiva Dâlâlău, o faţă de masă bătrâneasca. Afară de aces­tea Maria Cerghizanu a mai trimisă 1 fi. v. a., cr Nica Sasu şi Teodora Sasu câte 30 cr. Obiectele şi banii, ce­amă primită au fostă îmânate d-sorei Tulia Stâne­scu din locă pentru a fi trimise la Bucurescî. — p— Resbelulfi ch­inezo-japonezii, piarură englesă „Times“ anunţă, că Anglia, Fran­cia, Rusia, probabilă şi Stat­­e-Unite, voră interveni la momentulă oportună în con­­flictulă chinezo-japoneză. Voră cere Chinei, ca să deschidă porturile sale comerciului străină şi voră face pe Japonia să înţelagă, că Europa nu-i va permite, să anexeze ună teritoriu curată chinezescă şi nu va admite nici o stipulare comercială în prejudiţiul­ puterilor­ europene. — o— Noue oficii telegrafice. In legătură cu ofi­cială poştală din Ghirişă (corn. Turda- Arieşă) şi ca celă din Teiuşu (corn. Albei inferiore) s’au înfiinţată acum de curândă şi oficii telegrafice. —­o — O intenţiune interesanţii. Ună redac­­toră dela o fotă provincială, cu num­­e Ca­rola Horvath de Mera şi cetăţenă ungară, a inventată o maşină electrică pentru ti­pografi. Acestă tipografă electrică va re­duce forte multă numărulă culegătorilor­ de litere, neavând şi trebuinţă, decâtă de câţiva culegători sau culegătoare, cari au studiată scrisoarea cu acastă maşină. Aceştia în timpă forte scurtă potă reproduce ma­­nuscriptură în forma stereotipiei, ceea­ ce dă materialul­ culesă gata. Invenţiunea consistă în aceea, că literele raaşinei Re­mington se pună în atingere cu o limbuţă a motorului telegrafică, care este în modă chimică astfel­ preparată, că elă însamnă literele cu nouă linii telegrafice şi prin im­­presiunea electricităţii se aplică la produ­cerea resultatului tipografică. Invenţiunea este forte interesantă şi prin ea se poate tărte multă economisa şi în timpă şi în bani. Acestă maşină electrico-tipografică mai are şi avantagiură, că pusă în lucrare şi în legătură dintr’ună centru ore­care cu mai multe oraşe din provincie, se potă ti­pări de odată în mai multe locuri şi mai multe foi diferite. Se vestesce, că inventa­­torulă a primită pentru noua sa inven­­ţiune o sumă de 100.000 fi. dreptă ono­rariu. — o — Junimea universitară română din Crisiu învită la „Picnicula“, ce-lă va aran­­gia Joi, în 21 Febr. n. e. în sala „Hote­lului Central". Inceputulă la 8 ore sora. Pentru comitetulă arangiatoră: Drd. Sigis­mund Pap de Băsescu, presidentă. -o— Cununia. D-lă Simeonii Musta, învă­țătură în Coşteiu, se va cununa la 5 (17) Febr. c. cu d-ra Caterina Maximovici, fiica d-lui Alexandru Maximovici, funcţionară în pensiune ală Societăţii vaporeloră dună­rene. Cununia se va sevîrşi în biserica gr. or. sârbă din Biserica-Albă. — Dorimă fe­ricire tinerei părechi. — o — Pentru fondulu bibliotecei şcolare din Şiardn (lângă Alba-Iulia) se va da în 14 Februarie n. c. o producţiune cu elevii numitei şcóale. Producţiunea va consta din declamări, cântări şi dialoguri. Urmeaza apa petrecere cu jocă. Preţulă de întrare e 40 or. de persănă, de familia din trei mem­bri 1 fl. v. a. Suprasolviri şi oferte mari­­nimose se primescă cu mulţămită şi se voră­chita pe cale euristică. —o — Se ieftinescu lemnele. Magistratură orăşenescă din Braşovă face cunoscută, că preţulă unui stânjină metrică de lemne de fagă din pădurea Timişului a scăciută dela 10 fl. 48 cr. la 10 fl., or­ală unui stânjină metrică din depoulă orășenescă de lemne, dela 11 fl. 20 cr. la 10 fl 40 cr. —o— Teatru germană. Joi în 14 Febr. se va da drama „Kean“ sau „ Geniula și Pasiunea“ de Dumas, în acestă piesă va juca pen­tru penultima oră d-lă Ferd. Bonn, artistă de la teatrală curţii din Viena.In pregătire este comedia de Sudermann „Schmetterlings­­schlacht“ din repertoriul­ teatrului curţii din Viena, „Ottilie“ dramă de Triesch, la teatrală Raimund representată cu multă reuşită, şi Kronstădter Faschingstrăumen ună Revue de Carneval după măestrii distinşi, de Max Blau. GAZETA TRANSILVANIEI O interpelare în Senatul­ româna. Se telegrafieza din Bucurescu biroului de corespondenţă din Pesta. In şedinţa de Sâmbătă a Senatului română, d-la V. A. Urechiă a adresată mi­nistrului de externe o interpelare cu pri­vire la stricta tractare, la care sunt­ su­puse scrisorile, coletele poştale şi fiarele din partea administraţiei poştelar­ unguresci. In­­terpelantul îi cere intervenirea guvernului, pentru ca Ungaria să fie prin arbitri avi­­zată la împlinirea îndatoririlor­, ce le are după convenţiunî. Mai departe cere inter­­pelantulă să se ia represalii pentru­ că foi­­loră române li­ se retrage dchitul, poştalii în Ungaria. Ministrulă de esterne Lahovari declară, că nu poate fi ţinută să răspundă la actele unui guvernă străină, dar se poate inter­pela asupra convenţiunilor­ încheiate între Ungaria şi România. D-sa nu poate cita nici ună articulă ală acestoră convenţiunî, care se fi fostă violată din partea Unga­riei, dela care nu se poate pretinde decâtă numai respectarea textului acestoră con­­venţiuni. Fie­care stată — continuă minis­trulă — are dreptul­ de a retrage debitul­ poştală diareloră străine, de a opri tele­grame şi de a face să se deschidă­ prin tribunale scrisori, cari pară suspiţiose cu privire la oprirea de di­are interdise. Ro­mânia, care a fost­ condusă totdeauna de sentimente liberale, nu vrea să facă re­­pressalii. După răspunsulă ministrului de es­terne, s’a închisă desbaterea. D-lă Urechiă roaga pe guvernă de a interejice ci­arele unguresc!, cari atacă Ro­mânia, pănă atunci, pănă când Ungaria va face același lucru față cu foile române. Cu acesta incidentulă se încheia. Acesta reuniune susţine cu mari sacri­ficii o şcală de fetiţe, cercetată de 72 eleve. Spini în ochii inimicilor­ seculari ai nemu­­lui românescă a fostă dela începută şi este şi astăcjl acestă feculară de cultură naţio­nală română, ce s’a dovedită prin repeţi­­tele şicanări făcute parte sub pretextă, că numărulă eleveloră e prea mare, parte că localula scólei arii necorăspuncjetoră regula­mentului higienică, pretinsă pentru atari scóle. Nobila donaţiune acum îndeplinită va pune capătă şi acestoră vexări, cărora a fost d espusă comitetulă reuniunei, pentru că avemă firma speranţă, că mutându-se seala în etagiulă caseloră donate, ei comi­tetulă bucurându-se şi pe viitorii de spri­­jinală societăţiloră de mine şi a bănciloră române din munţi, pe anulă viitoră va fi în stare a angagia şi a doua învăţătore pentru seóla de fetiţe, şi aşa se va uşura şi învăţătorea de acum, care pe lângă numă­rulă mare ală elevelor­, prin fatigiile sale extra­ordinare a obţinută şi pănă acum re­­sultate, la cari puţini s’au aşteptată. Altcum Doamna Iuliana Vasiu, care tot­odată este şi membra fundatore a reuni­unea femeilor­ române din Abrudă, de la înfiinţarea acestei reuniuni neîntreruptă a arătată deosebită interesă pentru înaintarea acesteia, nelăsândă nici o ocasiune nefolo­sită spre a contribui la mărirea fondului reuniunei şi susţinerea scelei de fetiţe. Donatorii prin nobila loră faptă au cucerită inimile şi au storsă recunoscinţa şi admiraţiunea întregului poporă română din munţii apuseni. Resplátéscu-le Atotă-puterniculă Dum­nezeu acésta faptă măreţă, lungindu-le firulă vieţii, spra a pute gusta timpă îndelungată fructele marinimósei loră fapte. Coresp. O donaţiune frumosă. Abrud., Februarie 1895. (Coresp. part. a „Gaz. Trans.“) Domnule Redactoră ! De astă-dată mă aflu în plăcuta posiţiune, de a Vă comunica din părţile nostre şi ceva îmbucurătoră. O faptă măreţă s’a săvârşită flilele acestea în opidulă nostru, o faptă, care în analele munţilor­ apuseni are să fie scrisă cu litere de aură. Doamna Iulian­a Vasiu, pentru genero­­sitatea şi rara-i ospitalitate bine cunoscută unui mare publică­ română din ţara nostră, în înţelegere cu d-la Ioniț Vişia, proprie­tară ad­,­an­donată cu dreptă de propri­etate, casele cu stagiu situate în strada principală a Abrudului, tocmai în vecină­tatea scelei de stată — Reuniunei fem­ei­­lor ei române din Abrud», predându-le tot­odată în faptica posesiune a Doamnei Ana Filipii, președinta reuniunei. Matriculele de stat.- Ministrulă ungurescă de interne­t adresată două ordinaţiuni cătră comisiunile administrative din toate comitatele ţării. Prima ordinaţiune dispune, ca, pănă în 31 Martie, comisiunile administrative să aşternă guvernului câte­ ună proiectă despre împărţirea cercurilor­ matriculare, precum şi numirea şi sediulu acelor­ cercuri. Astfel, de cercuri potă forma oraşele fără escepţi­­­une şi comunele mari în cea mai mare parte. La gruparea comunelor­ mici în cercuri matriculare, trebue să se aibă în vedere, ca comunele să fie câtă se poate apropiate una de alta şi de centru, ca po­­poraţiunea cercului să nu trecă peste 30.000 suflete, ca mai multă de 34 comune să nu se grupeze peste trebuinţă la ună locă, ca cercurile notariale să aibă în vedere la îm­părţire, mai alesă, ca să se grupeze la ună locă astfel­ de comune, cari în privinţa comunicaţiei să aibă legătură favorabilă cu centrală. Mai departe, ca centru seu sediu a cercurilor­ matriculare să se alegă comu­nele, cari au poporaţiune mai numerosă, decâtă celelalte. A doua ordinaţiune se referese­ la propunerea de conducători de matricule, şi unde e de lipsă, de suplinitori. Ca conducători de matricule şi suplinitori, în înţelesulă legii se potă considera primarii comunali, unde centrală are şi oficiu solgăbirăescă, actuncl acesta să fie propusă ca conducă­­toră de matricule. Ministrulă numesce su­plinitori numai în acele cercuri, cari suntă forte impopulate, sau în cari ocupaţia con­ducătorului de matricule face, ca adese­ori să lipsască din centru. E neapărată de lipsă — Z*06 m£â de­­parte ordinaţiunea — ca conducetorulu de matricule şi suplinitorulu se scie limba ma­ghiară in vorbire şi scriere. In ce priveste remuneraţiile, ce le dă statală pentru aceste servicii, ministrulă accentueză, că acele persoane, cari ocupă funcţiuni publice, nu vor­ primi remunera­­ţiune, decâtă în casulă, când salariilă loră este bagatelă, or pe cei ce nu ocupă func­ţiuni publice îi va remunera conformă legii. Pagina 8 Serii telegrafice. Budapesta, 12 Februarie. Foia oficială publică următorele numiri: Baronulu Béla Orczy fi numită judex Curiae, contele Aladár Andrássy ca­­meraru supremii, contele Tassilo Fes­tettek mare stolnicii', cu foştii deputaţi Dionisiu Döry, Emerica Ivanka şi Ioană Lutinovich au fostu numiţi membri pe viaţă în camera magnaţii orii. Consilierulu ministerială Bela Graen­­ze­stein fu numita secretară de stătu în ministerul­ de finance. Arco, 12 Februarie. Archiducele Albrecht s’a bolnăvită din nou de aprindere de plumânî. Sofia, 12 Februarie. Consiliulă ministerială hotărî, ca în cestiunea accisului se primesc­ în principiu propunerea făcută din partea Austro- Ungariei. Literatură. D-lu P. Broşteanu din Timişora, în­vită la prenumeraţiunea opului „Istoria împăratului Traianu şi a contem­poranilor­ sei“ de Dr. Heinrich Francke, traducere autorizată de P. Broşteanu. Istoria va cu­prinde NI părţi şi se va trimite numai ace­lor­ prenumeranţi, cari au plătită înainte prenumeraţiunea celă puţină pe ună cuar­­tala. Fascicululu I va apare la finea lui Martie 1895. Prenumeraţiunile se facă prin mandate poştale la adresa: P. Broşteanu, Timişora Fabrică, piaţa Coroniui Nr. 17. RECTIFICARE. In întâmpinarea d-lui protopopă Moise Bocşană din Nr. 19 ală fatei noastre, unde e vorba de alegerea de deputată sinodală ţinută în Şeitină, este a se ceti: 27 Martie (8 Aprilie an. tr.) DIVERSE. Divorţurile (Despărţeniile) săvârşite la tribunalele din Francia dela 1884 pănă la 1891, adecă în optă ani, au fostă în to­tală 40,000. Cele mai multe din aceste di­vorţuri (42 la sută) s’au întâmplată între lucrători, pe când pe ţărănime se vină nu­mai 7 la sută. Pe Parisă singură se vină mai multă decâtă a­ceia parte din cele 40,000 divorţuri. Judeţulă catolică Bretagne are cele mai puţine despărţănii. In şepte ani s’au întâmplată acolo numai nouă. Nu se glumesce în China. Când ună cassieră chineză ia mai multă dela contri­buabili, decâtă îi permite legea, primesce 70 lovituri de bastonă, şi pe timpă de ună ană şi jumătate este încorporată în trupele de pe frontieră, unde e supusă la muncile cele mai grele, chiar dacă se constată, că banii i-a întrebuinţată pentru îmbunătăţiri în judeţul­ seu în comuna sa. Banii luaţi pe nedreptă sunt­ întrebuinţaţi la lucrări de utilitate publică, or perceptorii şi cei­lalţi slujbaşi inferiori, cari au percepută aceste contribuţiuni, primesce fie­care câte 80 de lovituri de bastonă. Cunoscerea orei după ochii pisicei. Chinezii săraci, cari nu-şi potă procura m­ă cesornicii, utiliseza forte bine ochii pisicei pentru cunoscerea­ orei. Ei au observată, că pupila ochiului pisicei se subţiază din ce în ce, cu câtă mergemă spre mieciulă Zilei şi la ora 12 de vină, ca ună firă de pără perpendiculară. Dela 12 spre soră se măresce pănă ajunge eră şi rotundă. Avisă celoră fără cesornică! Mantaua încoronării în Ungaria. Prin­tre însemnele încoronării la Unguri, între cele mai preţiose scule se numără mantaua Sfântului Ştefană, care e veche de 894 ani. Cu ocasiunea încoronării împăratului Bran­­ciscă losită la Pesta, o copilă tînără, nu prea iniţiată în istorie, scrie din Pesta la Viena: „Ah, ce pompă! magnaţii în haine ce străluşiau în aură şi pietre preţiose — să fi văzută numai, mamă ! Numai sărma­­nulă rege avea o manta veche, fără faţă, aşa că nu i­ se putea deosebi nici cd­oarea“. Proprietari: Di. Aurel Stupesianu. Redactorii responsabili: Stegoriu

Next