Gazeta Transilvaniei, iulie 1896 (Anul 59, nr. 144-168)

1896-07-02 / nr. 144

Nr. 144—1896 de care au fost inspiraţi fericiţii întemeia­­tori ai scólelor noastre. Vorbirea d-lui Oniţiu a fost urmată de vii urări de „să trăască“. Corul mai ese­­cuta o cântare, după care se cetiră clasi­­ficaţiunile şi se împărţiră premiile. Ca o inovaţiune practică şi potrivită, avem de remarcat aici, că după cetirea clasificaţiu­­nilor fie­cărei classe, studenţii premiaţi au fost ch­rămaţi în mijlocul salei, înaintea pu­blicului. Aci, după ce s’a isprăvit cu ceti­rea clasificaţiunilor, d-l protopop Voina li-a adresat o vorbire de încuragiare, după care şi-au primit premiile, constătătore din cărţi româneşci şi bine alese. * De­odată cu cetirea clasificaţiunilor, li­ s’a împărţit elevilor dela şcólele române din loc şi programa Gimnasiului mare pu­blic român, a Şcólei comerciale şi reale, şi a Şcólelor centrale primare pe an. şcolar 1895—96, publicată de d-l Virgil Oniţiu, directorul şcólelor medii din loc. De astă­ dată programa are un cuprins mult mai mare ca în alţi ani, fiind redac­tată cu deosebită îngrijire şi cuprindând mulţime de date foarte interesante cu pri­vire la desvoltarea istorică a scoalelor noas­tre şi la presentul lor. In partea primă conţine conferenţele pedagogice ale corpului profesoral. Aci aflăm : Plan de învăţământ pentru limba elină la gimnasiul gr. or. român din Bra­şov, lucrat de d-1 prof. Paul Budiu; O prelegere practică din limba latină în pl. VIII gim. ţinută de d-1 prof. V. Goldiş; Memorisarea în cadrul instrucţiunii din limba română la gimnasiu, de d-1 director V. Oniţiu­, O repensiune asupra „Cărţii de cetire pentru pl. IV gimn., reală şi pentru sculele superiore de fete“, de V. Oniţiu, făcută de­ o comisiune al cărei raportor a fost d-l prof. I. Popea. Altă repensiune asupra cărţii d-lui Goldiş: „Sintacsa lim­bei latine pentru cl. III şi IV gimn.,“ de d-1 V. Oniţiu. Urmază după acesta: „Notiţe din is­toria scólelor noastre medii“, de Virgil Oniţiu, onpriaciend istoria amănunţită a des­­voltărei scólelor noastre, cu mulţime de date şi acte istorice, intercalând în text şi un portret al edificiului gimnasial, şi alte două portrete ale primilor doi directori: Gavril Munteanu şi Dr. I. Meşotă cu biogra­fiile lor. In legătură cu acestea urmază: „Ges­tiunea scelei comerciale“ (un memorial al corpului profesoral în Gestiunea drepturilor autonome ale bisericei noastre gr. or. asu­pra scalei comerciale) şi „Fondul „Coresi“, înfiinţat şi susţinut de directorul şi de pro­­­fesorii sculelor medii gr. or. din Braşov“. Despre acest fond, menit pentru edarea manualelor de lipsă şi a cărţilor pentru in­strucţiunea şculelor din cestiune, am ra­portat mai pe larg la timpul său. In partea a doua a programului sunt datele şcolare, din cari însemnăm următo­­rele : Personalul didactic a constat: la gim­­nasiu din 13 profesori (director V. Oniţiu), la şcola reală şi comercială din 11 profe­sori (director al şcolei comerciale Ioan So­­caciu, er dirigent de studiu al şcolei reale G. Chelariu). Au mai fost alţi 4 profesori secundari. Dintre reformele şi inovaţiunile mai însemnate, menite a ridica resultatul învă­ţământului, remarcăm ca ceva cu totul nou introducerea bibliotecelor de classe, menite a face potrivită lectura privată a şcolarilor. Reforma acesta a fost votată încă în anul trecut la propunerea d-lui director Oniţiu, or în anul acesta reforma s-a şi realizat, înfiinţându-se 4 biblioteci de acest fel în cele 4 clase superioare ale gimnasiului, pla­­sându-se fie­care în câte-un dulap nou în localul claselor respective şi punându-se sub îngrijirea câte unui bibliotecar de clasă numit dintre şcolari. — Altă reformă mai de importanţă este reducerea orelor de pre­legere. Pănă aci suma orelor obligate pe săptămână erau pentru un profesor 20, or pentru director 10. In anul acesta însă nu­mărul orelor directorului s’au redus la maxi­mul de 8 pe săptămână, or direcțiunea la împărțirea orelor a îngrijit, ca profesorii să nu aibă peste 18 ore pe săptămână, re­ducând pentru profesorii mai bătrâni nu­mărul orelor pănă la 17 şi 16 ore; 19 ore au avut numai câţi­va profesori. Tot ce a trecut peste acest număr s’a socotit ca su­plinire şi sa remunerat separat. Biblioteca şcolelor medii conţine 5783 opuri în 7102 volume. In decursul anului s-au sporit cu 744 volume, dintre cari 567 cumpărate. Starea activă a fondurilor administrate de corpul profesoral la finea anului școlar se presentă astfel: Fondul „Coresi“ 562 fi. 68 er. depuşi la filiala „Al­binei“ ; Fondul pentru ajutorarea şcolarilor săraci, ori bolnavi: 2124 fi. 90 or.; Fondul „Bălaşa St. Blebea“ pentru premiarea şco­­larilor distinşi în munică 305 fi. 72 or. — Societatea de lectură a studenţilor a fost condusă de d-l prof. Nic. Bogdan şi are un fond de 1633 fi. 92 or. Şcolari înmatriculaţi: la gimnasiu 319 ; la reale 147; la comerciale 85; la şcola primară copii 406; la şcola primară de fete 238; la şcala de repetiţiune 25 copii şi 61 fete. Total 1281. Şcolarii din şculele medii au fost toţi Români, afară de 1 Maghiar, 1 German, 2 Slovaci şi 2 Israeliţi. După locul nascerei, 89 au fost din Braşov, 84 din comitatul Braşovului, 162 din comitat, Făgăraşului, 22 din România etc. Anul şcolar viitor se va începe în 1 Septemvre st. n. principi, oferindu-le un sprijin întins şi sigur în mijlocul ramurilor lui întinse. Principii fugiră acolo, se aşedară cu bagajul lor, părăsind fără părere de rău lanţul care fu tras apoi în ceriu. Pe urmă fiind­că le trecuse frica şi fiind-că trecuse primejdia, mâncară akassa şi adormiră. Cum se deşteptară, fiind­că palmierul era nespus de mare, şi fiind­că erau toţi prinţii încoronaţi şi voiau prin urmare toţi­­să porunească, hotărîrâ să se despartă. Iată cum îl cfn­ăma pe fiă-care din cei şepte prinţi încoronaţi şi sră ce ajun­­sără fiă-care, după cum voise A-Tot-Putin­­tele Olodumar: Erau: Olowu, care fu rege peste po­porul Egbas; Onsabe, care fu rege peste Sabe ; Orangun, care fuse rege în Ila; Oni, care ajunse rege în Ife; Ajero, care fu rege în Tjero ; Alaketu, care fu rege peste­­Ketu; şi cel din urmă creat, cel mai mic, Orauyan, care ajunse rege peste Oyo şi peste tot ţinutul Yeruba, adecă peste tot pământul, cu supremaţiă pentru toţi cei­lalţi regi. IVa urma.­ I. S. Sipai’tali. Apel cătră corurile române din Bănat■ Motto: „El lasă plugul, sapa şi carul, „Şi ’n loc de armă ia lira ’n mâni“... Asociaţiunea transilvană română pen­tru cultura şi literatura poporului român va ţine adunarea sa generală din anul acesta în Lugoş, la 15 -27 August a. c. (La S-ta Măria-mare). In programul festivităţilor aranjânde la acea ocasiune, comitetul arangianin din Lugoş a luat şi un punct de emulare a co­rurilor române din Bănat. Subscrisa secţiune, însărcinată cu exe­­cutarea acestui punct din program, îşi ia libertatea a face apel către toate corurile române din Bănat, rugându-le, ca să bine­­voiască a lua parte activă la acastă sărbă­­tore naţională. Voim, ca cu acastă oca­siune să dăm mână cu mână şi să înălţăm inimele. Având în vedere partea de preten­­siune, ce interesul culturei naţionale cere de la corurile noastre, şi având în vedere chiar şi interesul particular şi fie­cărui cor, subscrisa secţiune crede şi spie, că apelul său de faţă va fi aurlit şi urmat. Acele coruri, cari vor binevoi a lua parte la emulare, sunt rugate a lua la cu­­noscinţa şi considerare urmatorele Escriere de concurs, pentru 12 stipendii în „Internatul din Beiuş a fetelor orfane de preot din diecesa gr. cat. română de Oradea-Mare, împreunată cu şcolă civilă“, pe anul scolastic 1896/7. La aceste stipendii pot concura în prima liniă fetiţe orfane de preot din die­­cesa gr. cat. de Oradea-Mare. Stipendiate nu pot fi, decât fetiţe de religiunea gr. catolică. Vor fi primite eleve de I.—IV. clasă ale scelelor elementari poporali şi deocam­dată pe cursul I şi al II-lea al scólei civile. Solvente încă se vor pute primi în in­ternat. Solventele plătesc: la an suma de 150 fi, în două sau cel mult în 4 rate an­ticipative; o tacsă anuală de 2 fi. pentru înscriere, ce se va solvi la intrare ; didac­­tiu pentru scóla civilă 6 fi.; pentru scóla elementară poporală 2 fi. 85 cf. Alte tacse nu se vor solvi decât pentru acele eleve, cari doresc a învăţa limba francca şi for­­tepianul; aceste tacse însă vor fi cât se poate mai moderate. Cărţile trebuincioase, materialul de scris, de desemn, de lucru de mână, se în­ţelege nu se cuprind în taxele amintite, ci aceste spese sunt datoare a­ le suporta atât elevele, cât şi cele stipendiate. Fie-care elevă primită se aducă cu sine . Schimburi şi fuste 6 din flă­care, 12 batiste, cel puţin 6 ciorapi (strimili) de colore închisă, 1 ploar, încălţăminte tre­buincioase şi superindumentele de lipsă cu mantea de vară şi iarnă. O saltea (stroh­­sack), o plapomă, 3 c­arşafuri (lepedea de pat), 3 c­arşafuri de plapomă, 4 feţe albe de perină, 1—2 periul, 3 şervete, 4 şter­gare, 2 pepteni unul de şi altul rar, perie de dinţi, de haine şi de călţăminte, şi săpun. Elevele din internat vor primi iuni­­formă, care constă din o haină, 2 şurţe în forma unei haine, o pălărie de vară, cari se procură în Beiuş sub conducerea direcţiunei internatului. Preţul uniformei este cuprins în suma amintită de 150 fi. Suplicantele au să-şi înainteze peti­­ţiunile pentru primire la: Veneratul Ordi­ SCIM ULTIME, Budapesta, 18 Iulie. Redactorul chiarului „Magyarország“, Hollo, a în­trebat pe Flourens, deca în adevăr voesce se presideze adunarea stu­denţilor români, şerbi şi cehi, cari voesc se protesteze în Paris contra mileniului ? Flourens a răspuns, că e adevărat: se aucjim plângerile lor. Constantinopole, 12 Iulie. Prin­cipele Muntenegrului, a comunicat Sultanului în dată după întorcerea sa din Belgrad, că va merge la Con­­stantinopole spre a da Sultanului desluşiri în privinţa nouei confede­­raţiuni a statelor balcanice. Sultanul a răspuns, că aşteptă vi­zita pricipe­­lui pe la mijlocul lunei Septemvre. Belgrad, 12 Iulie. Regele Alec­­sandru al Serbiei a adresat împăra­tului Francisc Iosif o scrisoare de mulţămire pentru invitaţia la serbă­rile deschiderei Porţilor de fier şi a anunţat venirea sa la acele serbări. Budapesta, 12 iulie. Ducele de Orleans se afla în visită în castelul Alcsuth al Archiducelui Iosif. Archi­­ducele nu e momentan în Alcsuth aşa că ducele de Orleans a fost pri­mit de archiducesele Clotilda şi Maria Dorothea. In cercurile curţii nu se confirmă, dar nici nu se des­­minte spirea despre proectul de lo­godnă a ducelui cu archiducea Maria Dorothea. Paris, 12 iulie. Ambasadorul Ita­liei a comunicat guvernului frances de­ asemenea ca ambasadorii Germa­niei și Austriei, participarea Italiei la esposiția universală din Paris la 1900. Se asigură, că înainte d’a fi luat acastă h­otărîre, cele trei state ale triplei alianțe au discutat aceasta cestiune, deoare­ce însă guvernul aus­triac, fără a aştepta resultatul acelor discuţi­uni, notifică ministeriului de externe francos participarea oficiala la esposiţiă, celelalte două cabinete aliate urmară exemplul Austro-Un­­gariei. Sibiiu, 13 Iulie (Telegr. part.) Deputăţia ecnenilor a fost bine pri­mită. Prota Beni cu preotul Babeş au fost reciproc permutaţi. GAZETA TRANSILVANIEI Condiţiunî: 1) Fie-care cor participant la emu­lare are să cânte o piesă originală română, eschivând încât se poate, traducerile. 2) Fie-care cor participant are să se însinue cel mult pănă în 6 (18) iulie a. c. la adresa D lui dirigent Ioan Vidu, învăţă­tor în Lugoş, notificând titula şi autorii a trei piese, cu cari ar pute lua parte la emulaţie. Din aceste trei apoi li­ se va de­signa una din partea secţiunei subscrise. Acesta se face pentru evitarea eventualei esecutări a aceleaşi piese din partea mai multor coruri. Tot cu acastă ocasiune, ca date isto­rice, fie­care cor are să ne comunice: anul înfiinţărei sale, suma pieselor studiate şi cântate de la înfiinţare pănă în present, precum şi alte date şi momente mai în­semnate din viaţa sa. 3) Toate corurile, cari se vor insinua, vor primi din partea subscrisei secţiuni notele piesei: „Deştăpta-te Române!“, carea piesă se va executa din partea tuturor co­rurilor presente în massă. 4) După emulare, se vor distribui mai multe premii, conform judecăţii juriu­lui de specialişti instituit pentru acea oca­siune. Acele coruri, cari nu vor obţine pre­miu, vor primi diplome de recunoscinţă. Se observă, că dreptul la premii îl au numai corurile de plugari. 5) Fie­care corist, pe timpul cât va sta în Lugoş, va ave cortel gratuit. 6) Un program mai detailat, fie­care cor va primi îndată după insinuare, de-o­dată cu notele „Deştaptă-te Române!“ Fraţilor! Asociaţiunea pentru prima­ dată păşeşte pe teritorul Bănatului. — „Ea“ vine la noi! Veniţi, amicilor, ca să­ o în­tâmpinăm cu sunetele Lirei noastre! Lugoş, la „Sân­cjiene“ 1896. Cu totă stima Secţiunea pentru arangiarea emulurei corurilor. Pagina 3 nariat diecesan gr. cat. de Oradea-Mare până în 15 August a. c. Petiţiunile sunt de-a se instrui: 1) cu carte de botez; 2) Testimoniu scolastic; 3) atestat medical; 4) atestat de revac­­cinare. Doritorele de-a obţine stipendiu vor adlude şi un atestat comunal despre poziţia şi starea materială a lor, eventual a părin­ţilor lor. Elevele din internat vor primi urmă­­toarea provisiune: cuartir, introţinere, afară de orele de pretecţiuni vor ave în anumite ore din cif­fră de conversaţie în limba ma­ghiară, germană, eventual şi în limba frances­ă. Elevele scólei poporali vor cerceta scóla elementară poporală de stat din loc, ci elevele scólei civile de cursul I. şi al II-lea în scóala internatului. Cursul al III-lea şi al IV-lea de scóala civilă se va deschide cu începutul anului scolastic 1897/8. Beiuş, 7 Iulie 1896. Direcţiunea. Proprietar: Drg. Aurel fiu paşi la Baiau Raladior responsabil Gh­­egoriu «Maior». Lî­t­eratură. D-l Simeon P. Simon, Zelosul preot român din Şomfalâu (Soofalva p. n. Besz­­tercze) a publicat următorele trei piese teatrale: Regele Edip, tragediă în 4 acte cu un prolog și exordiu de Sofocle. Tra­ducere în versuri. — De același autor: Titu Manliu Torcuatu, tragediă în 5 acte, și Sermana Contesă, tragediă în 5 acte cu un epilog. Toate trei comandate de-odată costă 75 cr. Se pot procura de la autor.

Next