Gazeta Transilvaniei, iulie 1899 (Anul 62, nr. 142-167)

1899-07-01 / nr. 142

Pagina. 2 Conducătorul temut al partidei ra­dicale, Nicola Pasic, a fost internat în în­­chisoarea din Belgrad. Număroşi funcţionari înalţi, profesori şi alte persoane cu oare­care rol politic, au fost destituiţi din posturi, ceea­ ce a produs o vină şi justă indignare nu numai în Belgrad, ci în Serbia întrega. Se cjice, că generalul Gruici, ministru plenipotenţiar sârbesc la Petersburg, care a fost rechiămat, îndată după sosirea lui la Belgrad va fi arestat. „Kölnische Zeitung“ apreciază situa­­ţiunea din Serbia prin următorele cuvinte: „Pentru Milan a sunat era decisivă. Dacă el nu cedază acum, dinastia Obrenovici este pierdută“. mm nsi--------­SC1RILE DILEL — 80 Iunie v. O decisiune importanta a Curiei. Curia reg. din Budapesta a adus cjilele acestea o decisiune foarte însemnată din punct de vedere al limbei. Tabla regesca din Pesta a fost respins din oficiu un re­curs dat în limba germană în contra unei sentințe judecătoresci; respingerea s-a în­tâmplat pe motiv, că recursul nu e scris în limba maghiară „a statului“. Omul cu pri­cina a apelat la Curtă, care a adus urmă­­toarea decisiune: „Având în vedere, că pe basa praxei legii esistente în procedura pe­nală, remediile de drept, ce compet părți­lor, cari se cred scurtate în drepturile lor prin sentințele judecătoriilor penale, pot fi anunţate cu gura sau în scris, având în vedere acestă regulă de drept, de la sine urmază, că partea interesată poate să-şi anunţe apelaţia, în contra decisiunei jude­cătoresci, în limba sa maternă; or dacă praxa în astfel de caşuri permite folosirea altor limbi şi nu a limbei maghiare, de dreptul acesta nu poate fi despoiat cine­va nici atunci, când apelaţiunea şi-o face singur in limba sa maternă, fără a recurge la ad­vocat. Avându-le acestea în vedere, tabla reg. a comis act de iregularitate, când a res­pins recursul adresat ei în limba germană“. Un respuns nimerit. Consiliul oră­șenesc din Arad provocase nu tocmai de mult pe preotul român gr. or. Grig. Mla­­din din Curtici, sâ-i dea nisce lămuriri în afacerea unui estras matricular. Preotul a răspuns provocării în limba oficiosă a bi­­sericei sale, limba română. Consiliul însă i-a reînapoiat răspunsul cu îngâmfata obser­vare, că „limba oficiosă a Ungariei fiind limba maghiară“, sâ poftască d­e părinte „a scrie unguresce cătră autorităţile ungu-­­ resci“. La provocarea acesta, preotul a şi răspuns, cum a sciut, a adresat der ur­­mătorea scrisoare d-lor din Arad, scrisoare, ce o publică „Bud. Hilp“ cu mare „scan­­dalisare“. Îltă textul scrisorii în limba ma­ghiară din cuvânt în cuvânt: „A spectatus városi consilium offi­­ciumnak, Arad. Az 121—31/899 numerum alatti provocálással nexusban, azon petiţio­­nálással vagyok a P. T. officiumhoz, misze­rint azon considerálással, hogy a chestiában levő extractum extradálását effectuálhasam, referálja meg a P. T. officium, hogy azon persona circa hány éves lehet. „ Mladin Grigorie, román ortodox parochus“. Scrisoarea redactată în acest stil ver­­beceian a măhnit nespus de mult pe „Mă­riile lor“ din Arad. Numita fată duce, că preotul Mladin „și-a bătut joc de limba maghiară“, ceea­ ce consiliul orăşenesc din Arad nu poate suferi; drept aceea a rapor­tat acest pas episcopatului gr. or. al Aradu­lui, cerând pedepsirea preotului. Ce absur­ditate! Se cere „boerii“ pedepsirea unui preot, pentru­ că a avut amabilitatea de a­ le fi scos din cronicile prăfuite un stil „classic“, de care n’ar trebui sâ se ruşineze, ci dimpotrivă sâ fie mândri actualii pioniri ai maghiarismului violent. Li au trebuit răspuns în limba maghiară? L’au primit într’o formă cât se poate mai nimerită! Din partea representanţei funda­­ţiunei Gozsdu se publică concurs de sti­pendii pentru elevii dela şcolele medii, academii, universitate şi şcole de cădeţi militare la armata comună şi honvedi. Ce­rerile sunt a se trimite la representanţa fundaţiunei Gozsdu în Budapesta VII., Ki­rály n. 13, până la 15 August st. n. Numire. D-l Petru Ungur, subjude la judecătoria cercuală din Brașov, a fost numit jude reg. la tribunalul din Chezdi- Oşorheili. Elevi militari. In anul școlastic 1898/9 au absolvat la școala reală militară superioara din Biserica albă, în Moravia, următorii tineri români: In cursul secundar, Alesan­­dru Lupianu din Sibiiu şi Odiseu Teleanu din Orâştia, d­ar în cursul prim: Iosif Ia­­cobici din Alba Iulia, Coriolan Bardosy din Sibiiu, Elcă Cena din Mehadia şi Tit Adam din Caransebeş. Toţi au fost promovaţi în cursuri mai înalte cu distincţiune. Distincţiune. Ministrul român al in­­strucţiunei publice a conferit d-lor Anton Colom­an, directorul şcolei normale de in­stitutori din Bucuresci, N. Cosăcescu,­­ pro­fesor de matematici la acea şcolă şi V. Gr. Borgovan profesor de pedagogie, medalia „Răsplata muncii“ cl. I. învăţătorului Ki­­ricescu din judeţul Gorj ’i­ s’a conferit „Răs­plata muncei* clasa II, Societatea „Teatrul Popular“. In Bucuresci s’a constituit o societate ano­­nimă-cooperativă „Teatrul Popular", care are de scop, conform statutelor: a) înfiin­ţarea unui Teatru Popular; b) înfiinţarea unei Academii de musică şi artă drama­tică; c) A lucra pentru desvoltarea şi îm­bunătăţirea teatrului, musicei şi literaturei dramatice, încurag­ând compositorii români şi autorii dramatici. Capitalul social s-a fixat la suma de lei 200.000. Acest capital se împarte în 4000 acţiuni nominative a 50 lei fie­care. Dobânda Casei de depuneri în Bu­curesci. Casa de depuneri şi consemna­­ţiuni a urcat la 6 la sută pe an dobânda pentru deposite de efecte. Efectele statului sau cele garantate de stat, precum şi obli­gaţiunile comunei Bucuresci, vor fi primite ca garanţie, cu o scădere de 10 la sută asupra cursului­­jilei. Acţiunile băncei na­ţionale vor fi primite cu o scădere de 20 la sută sub cursul lor oficial. Metropolitul Arcadie în Cernăuţi. După cum anunţă „Patria“, metropolitul Arcadie, s-a reîntors din Viena la Cernăuţi Sâmbătă diminăţa. La gară a fost primit oficial de guvernul local, pe când credin­cioşii bisericei au observat o totală ab­stinenţă. Lăcustele în Dobrogea. Lucrările pentru stîrpirea lăcustelor în Dobrogea con­­tinuă cu mare activitate. Pănă acum s’a omorît o cantitate enormă de lăcuste, nu­mărul lor însă e colosal. Acum lucrările pentru stîrpire, cari se credeau aproape ter­minate, vor trebui să fie continuate. Ele sunt îngreuiate prin faptul, că unele lăcuste au început să sbore. O petrecere se va arangia Duminecă, la 16 Iulie n. c. în hotelul opidan din Le­­chinţa săsăscă, începutul la 6 ore sera. In­trarea­­ de personă singuratică 90 cr., er de o personă în familie 70 cr. Venitul cu­rat e destinat în favorul bisericei gr. cat. din Lech­nța. Un preot catolic jidovit. Foaia ji­­dovască „Magyar zsidó hetilap“ publică un articol despre sionism, subscris de Csőri Endre, preot romano-catolic şi catechet în Budapesta. El laudă în mod ne­mai­pome­nit rassa jidovescă, presentându-o ca cea mai morală, mai evlaviosă, mai înţelaptă etc. etc. şi punându-o ca exemplu de imitaţiune tuturor popoarelor şi naţiunilor. Condamnă în terminii cei mai aspri „netoleranţa“ faţă de Jidani şi cu deosebire pe catolici voesce prin acesta să-i îndemne la pocăinţă,­­ji­­când, că o îndreptare în tratarea lor faţă cu Jidanii ar însemna espiarea închisiţiu­­nei spaniole. — Ferice de Jidani, dacă au ajuns să şi câştige un apărător şi în sînul clerului catolic. Scie jupânul Cseri ce face! Martea Ţareviciului. Din Petersburg se anunţă, că marele duce George, moştenito­rul tronului rusesc, a murit în 10 i. c. în Abass-Thuman. Moartea lui nu este o sur­prindere, deoare­ce tânărul mare duce de 28 ani toată viaţa sa a fost bolnav şi ori­câte silinţe şi-au dat medicii, n’au putut să-l mântuască. Răposatul moştenitor era al doilea fiu născut al Ţarului Alexandru III. Osămintele Ţareviciului vor fi transportate la Moscva, unde va fi îmormântat în bise­rica Sf. Paul. Cu moartea lui moştenirea tronului ar trebui să trecă la marele duce Mihail Alexandrovici, născut în 1878, însă după câte s’au vestit în timpul din urmă, Ţarul Nicolae are de gând să proclame ca moştenitor pe unchiul său, marele duce Vladimir. Demonstraţiunî în Tirol. In onoarea octogenarului poet Adolf Pichler s’a aran­jat în 6 n. a lunei curente un imposant conduct cu torţe în Innsbruck. La finea conductului faclele au fost grămădite îna­intea mănăstirei Ursulinelor. Vre­o 3000 oameni, cari luaseră parte la conduct, au cântat „Wacht am Rhein“ şi cântecul lui Bismarck între puternice strigăte de „Los von Rom“, tot­ de­odată s’a ars pastorala archiepiscopului Brixen îndreptată contra „ereticilor“. „Tiroler Tagbitt“, în care apă­ruse o energică epistolă deschisă la adresa archiepiscopului, a fost peste noapte afişat pe toate edificiile publice şi intrările biseri­cilor. Atâta amărăciune şi resens a produs pastorala episcopului din Brixen. Cancelarul german în Paris. Prin­ţul Hohenlohe, cancelarul Germaniei, se află de mai multe zile în Paris. El va pleca din capitala Franciei numai în 15 i. c. după serbarea naţională. Streini la universităţile germane. In cursul acestei veri au fost înscrişi la universităţile germane 2284 străini faţă de 2379 din iarna aceasta şi 2269 în vara trecută. Dintre aceştia studiază 523 filosofia, filolo­gia şi istoria, 480 matematica sau sciinţele naturale, 477 medicina, 299 dreptul, 150 agricultura, 135 silvicultura, 150 teologia, 16 dentistica, la farmacia. 1857 vin din ţă­rile Europei, 427 din celelalte continente. Intre cei dintâi­ sunt 584 ruşi, 447 aus­triaci, 269 elveţieni, 149 englezi, 69 Bul­gari, 50 olandezi, 41 fraesi, 39 sârbi, 37 italieni, 33 turci, 32 români, 31 suedieni şi norvegieni, 24 din Luxenburg, 23 greci, 19 belgieni, câte 3 danezi, muntenegreni şi spanioli. Dintre ceilalţi sunt: 300 din America, 101 din Asia (cea mai mare parte din Japonia) 21 din Africa şi 5 din Aus­tralia. Numărul cel mai mare al acestor streini se află în Berlin şi adecă 655, Lipsea 322, Heidelberg 205, München 196, etc. Văpsirea turnului Eiffel. Pentru esposiţia cea mare francesă, turnul Eiffel din Paris va îmbrăca o nouă haină: el va fi văpsit în colore arămiă. Prima pătură de văpsală mi­ s’a aplicat deja. Au fost ocupaţi cu acest lucru 60 de lucrători în timp de două luni, întrebuinţând 50 tone de văp­­sală. A doua pătură i­ se va aplica în Sep­­temvre. Arderea unei esposiţii. Un incen­diu înspăimântător a distrus cu desăvâr­şire esposiţiile de mătăsării şi de electri­citate organizate la Como în onoarea lui Volta. Toate incercările de isolare au rămas zadarnice. Incendiul continuă distrugând totul. Causa incen­diului e datorită proba­bil unui accident, neprecisat încă. Nu este nici o victimă. Pagubele trec peste 10 mi­­lioane de lire. Teatru de vară german. Joi în 13 iulie nu va fi representatiă din causa pre­gătirilor comediei „Madame Bonivard“ şi a vodevilului „Parfum“. Vieri se va juca „Madame Bonivard“­ (O diese Schwieger­mütter) şi Sâmbătă în 15 Iulie „Parfum“ (Im Pavilion) de Floche şi Blum. GAZETA TRANSILVANIEI. Şcolele române din Braşov. „Anuarul XXXV al gimnasiului mare public român de religiunea greco-orientală din Braşov, al şcolei reale şi al şcolelor centrale primare pe anul şcolar 1898—99, publicat de directorul şcolelor medii Virgil Oniţiua, conţine şi de astă-dată un bogat şi variat material. Nr. 142.—1899. Seria primă cuprinde conferenţele pe­­­Lgogice »1© corpului profesoral, între care e de remarcat mai ales tractatul D-lui pro­fesor de gimnastică, P. Roşea, despre jo­curile de băeţi şi cestiunea locului de pa­tinaj pentru şcolari, de acelaşi. Urmază un adaus al d-lui V. Oniţiu, care conţine datele comemorative referitoare la moartea regretatului profesor Dr. V. Glo­­dariu şi apoi o lungă dare de samă despre înfiinţarea şi stadiul actual al mesei studen­ţilor de la şcolele române din loc. Raportul, după­ ce se constată deo­sebita marinimositate a marelui public ro­mân, care a făcut posibilă inaugurarea mesei studenţilor deja anul acesta, să în­cheie astfel: „In chipul acesta masa stu­denţilor va ajunge o instituţie de bine­facere de primul rang, şi daci sprijinul publicului românesc va continua a se ma­nifesta cel puţin în aceeaşi proporţie, ca pănă acum pentru ea, — atunci în fine vom ajunge să ne realizăm şi procsimul ideal, pentru care masa studenţilor este de fapt numai o pregătire, — să ridicăm un internat mare de băeţî, cea mai ardentă dintre necesităţile noastre şcolare“. Admişi au fost la masa studenţilor în anul espirat şcolar 20 studenţi. Suma in­tratelor pentru masa studenţilor cu datul de 4/16 Maiu 1899 a fost de 3014 fi. 96 cr., suma eşitelor 223 fi. 99 cr., saldul cassei aşadară 2786 fi. 58 cr. Anuarul se încheie cu datele statistice şcolare, dintre cari vom remarca urmă­torele : După locul nascerei esaminaţi au fost la şcolele medii la finea anului şcolastic: 101 din oraşul Braşov, 77 din comitatul Braşovului, 216 din alte comitate, 29 din România, 1 din Rusia, 3 din Bucovina. După naţionalitate: 3 Slovaci, restul Ro­mâni ; după confesiune: 383 gr. or., 32 gr. cat., 3 evang. litter., 8 de legea mosaică. Au obținut calculul general forte bine 84, bine 104, suficent 112, nesuficent din 1 obiect 54, nesuficient din 2 obiecte 19, ne­suficient din mai multe obiecte 52. Mo­ralitate bună au obținut 348, corespun­jătoare legilor scolastice 73, necorespunctătoare­­. E evident aşaderă şi de astădată niveul escelent moral al şcollelor medii române din loc. Peste tot numărul şcolarilor înma­triculaţi la şcolele centrale a fost în anul şcolar 1898/99, la gimnasiu 335, la şcola reală 113, la şcola comercială 87, la şcola primară de băeţi 369, la şcola primară de fetiţe 268, la şcola de repetiţiune (băeţi şi fetiţe) 105, suma totală 1277. Aşadară faţă cu numărul de 1412 şco­lari din anul 1897 — 98 resultă în anul de faţă o decrescere de 135 şcolari. Decrescerea numărului elevilor a fost în ăst an generală la şcolele noastre centrale. Singur numai gimnasiul ne presentă un spor de 10 şcolari faţă cu cifra de 325 a şcolarilor înmatriculaţi în anul precedent. Causa acestei decreşteri poate fi pe de o parte deschiderea gimnaziului de stat din Făgăraş, unde deja de pe acum majo­­ritatea covîrşitore o formază cei 69 Ro­mâni, er pe de altă parte urcarea didac­­trului dela 11 fi la 20 fi. anual pentru gimnasiul superior, pentru gimnasiul in­ferior și școla reală la 12 fi. dela 7 fi., or taxa de înscriere dela 2 fi. la 4 fi., având elevii neromâni să plătască toate acestea îndoit. Examen la şcola de fete din Şimleu. Selagiu, Iulie 1899. Esamenul elevelor dela şcola română din Şimleul Silvaniei s’a ţinut în 2 Iulie n. c. în biserica română gr. cat din loc, de faţă fiind un număros public din loc şi jur. Programul acestui esamen a fost forte vast, din care mi-am estras pe scurt ur­mătorele : După­ ce St. D-n Andreiu Cosma, di­­rectorul institutului de credit şi economii „Silvania“ şi tot­odată directorul acestei şcale, prin o vorbire acomodată adresată elevelor, a espus însemnătatea­­jilei şi me­nirea şcolei, şi după­ ce în numele întregei superiorități a salutat publicul adunat, s’a

Next