Gazeta Transilvaniei, decembrie 1899 (Anul 62, nr. 266-289)
1899-12-01 / nr. 266
Nr. 266—1899; 500 lei pentru un roman; 300 pentru o poemă; 200 pentru o nuvelă; 100 pentru un desen original. Lucrările vor fi înaintate în Bucureşiei strada Fântânei 45, până la 1 Maiu 1900. Esposiţiune în Creta. In Aprilie 1900 se va deschide la Canea, capitala insulei Creta, o esposiţiune internaţională, sub protectoratul Principelui George, înalt comisar al Cretei. Acestă esposiţiune va cuprinde toate producţiunile industriei, agricultural, comerciului, artei, învăţământului etc. Comitetul esposiţiunei, care se compune din membrii corpului consular, este presidat de ministrul de finanţe al Cretei. Esposiţia se va deschide în vechiul local al Adunărei, Casa de depuneri din Bucuresci. La 1 Noemvre curent se aflau în circulaţie 111,385 librete ale casei de depuneri şi consemnaţiuni, representând o sumă de 30,046,052 lei. In cursul lunei Octomvre au fost eliberate 2,392 librete pentru suma de lei 1,110,388 și au fost anulate 3,052 librete în valoare de 2,123,564 lei. Prin urmare pentru luna Octomvre, restituirile întrec depunerile cu 1,013,176 lei. Despre faimosul căpitan Dreyfus mai pătrunde din când în când câte o scrie în publicitate. Eră ce se telegrafeza din Paris: „Căpitanul Dreyfus a adresat presidentului comisiunei de amnestie, senatorului Clamageran, o scrisoare, prin care declară, că nu voesce să între în discuţia amnestei ce se propune. Adaugă, că decă o sentinţă nedreptă îi răpesce drepturile cetăţeneşci, îi rămân totuşi neatinse drepurile de om. Cere dor, ca să nu i se răpescă nici un mijloc menit să-i înlesnască complecta rehabilitare. Personal nu are nici o ură, sau dor de răsbunare. El însă este dator familiei sale, copiilor săi, declararea complectă a inocenţei. „Implor, spune fostul căpitan, ca republica să mi lase mijlocul dovedirei, că sunt nevinovat. Crima pentru care am fost osândit de douăori a fost comisă de altul“. Regele Umberto la esposiţia din Paris. Pe cum se telegrafeză din Roma, regele Umberto va visita incognito esposiţia din Paris. Se crede, că exemplul său va fi urmat şi de alţi domnitori. Insulele Caroline au fost predate în 7. c. în mod sărbătoresc guvernului german, împreună cu Marianele şi Paulau. In insulele Paulau au fost descoperiţi cărbuni de piatră. Se crede, că acolo se vor descoperi şi băi de aur şi argint. Insulele au fost cumpărate de la Spania. Adjutantul lui Tegetthoff, cavalerul Edmund Henneberg, a murit Sâmbătă în Cilii. Henneberg a fost dimpreună cu Tagetthoff în Mexico și ei amândoi aduseră de acolo cadavrul nefericitului împărat al Mexicului, Maximilian. Generalizarea telefonului în Berlin. Oficiul imperial poștal din Berlin pregătesc o mare inovațiune la telefonul din capitala germană. Cablul suteran adecă vru să-l aşette în așa mod, încât să potă fi condus în toate stradele și la toate casele. Fie-care casă va căpăta un aparat telefonic, la care se adaug alte fiece aparate laterale. Pentru folosire plătesce fie-care casă 180 mărci anual după aparatul principal, or după cel lateral 10 mărci. Vulpe allbă. Animalele sălbatice curat albe sunt în genere forte rare. Zilele trecute însă un vânător din Bartfa a trimis la institutul Dr.-ului Adolf Lendl o vulpe albă; unghiile şi ochii încă îi sunt albi. Imperatul Wilhelm ca poliţist, zilele trecute s’a petrecut în Potsdam o scenă interesantă cu ocazia plimbării pedestru a părechii domnitoare germane. împăratul mergea braţ la braţ cu imperatesa pe stradă. Când ajunseră dinaintea cafenelei Sansouci, un cal le închise fără de veste drumul. împăratul a lăsat brațul împărătesei, s’a dus la cal, l’a prins de căpăstru şi l’a îndreptat în largul stradei. Teatru german. Astră s’a rapresentat „Das Glochen des Eremiten*, operă comică de Millart. Sugetul operei e frumuşel. Musica uşoră, plăcută şi forte melodiosa, întregul arangiament al operei e viu şi interesant. Soliştii toţi au fost bravi, între ei însă s’a distins mai mult, atât prin joc, cât şi prin voce, d-ra Hedwig v. Hüttinger, care a fost la înălţime. Un escelent comic e d-1 Theo Siegmund. Vocea d-rei Steffi Leo e mică, dar simpatică. Baritonul Alfred William a cântat mai bine în duetele din actul al doilea, cu d-ra Hüttinger; d-1 Scheibler a plăcut mai mult ca figură. Corul e mic dor îndestulitor și a cântat cu multă atențiune. Public a fost forte număros. — De seara se va da opera romantică „Hans Heiling“, musica de H. Marsehner. Mân ISănat, 25 Nov. v. 1899. încă o voce asupra alegerii de la Sasca montană. D-l N. B. se plânge, și cu tot dreptul, asupra decursului alegerii de deputat congresual în cercul Sasca-montană. Alegerea amintită a dat cu o dovadă mai mult, cât de înguste sunt inimile şi vederile majorităţii absolute a inteligenţii noastre. Caşul cu căderea d-lui Brediceanu faţă cu d-l Tămăşiel trebue să pună pe seriose gânduri pe toţi aceia, cari portă în inima lor interesul general naţional, şi trebue să constatăm cu părere de rău, că astfel de caşuri nu sunt numai sporadice, ci sunt aproape regule la noi. Causa acestei condamnabile apariţiuni este direcţia abnormală, ce se dă tinerimei nóastre, care crede, că îndată ce a părăsit băncile şcelei trebue pusă în fruntea instituţiunilor şi corporaţiunilor naţionale de-oparte, oi de altă parte, că la noi peste astfel de apariţiuni se trece la ordinea (fii®* ca peste orice bagatel. Sau mai bine (jis nu ne prea batem capul cu vindecarea răului, ci ne închipuim, că am făcut forte mult dăcă numai l’an constatat, pe cum face şi d-l N. B. în caşul de faţă. Ori-ce motiv s’ar aduce în caşul present în favorul alegerii făcute, nu poate avea basă reală, care să justifice actul alegerii. Cine a ales? Comitetele în frunte cu preoţii şi învăţătorii lor. Cel ce cunosce îngustimea de vederi a preoţilor şi Învăţătorilor în caşuri analoge nu se va mira de loc, că comitetele comunelor cercului Sasia mergând după conducătorii lor au putut face astfel de alegere. Dară o ştim cu toţii, că la noi defectele organisaţiei sunt atât de mari, încât nu mai este permis a sta cu manile în sân şi a aştepta să vină duhul sfânt să ne lumineze, ci va trebui să pornim o energică lucrare pentru organisarea şi disciplinarea celor ce chiămaţi sunt să conducă afacerile noastre fie politice naţionale, fie bisericesci-naţionale. Este disgustător când vedi, cum se fac la noi alegerile şi cât de slab sunt conduse. Şi nici nu-i mirare. In institutele noastre teologice şi pedagogice nu li se dă tinerilor noştri nici o instrucţia referitor la ţinuta lor în viaţa publică, în care ei întră îndată după absolvirea cursurilor prescrise. El eşti odată în viaţa socială cu atât mai puţin îi vine vreun superior în ajutor cu sfaturi pentru calea, care ar fi să o ţină, ca să rămână pururea la înălţimea chemării sale. Protopopul convine odată în an cu preotul şi încolo nu mai scie unul nimic de celalalt. El dacă vine timpul vre-unei alegeri, preotul se duce într’o parte, protopopul într’alta, pentru că nu s’au întrunit nici măcar odată, ca fie care spunându-şi părerea să fiă adus un condlus demn de starea lor. In caşul de faţă cei mai mulţi preoţi desconsiderând sfatul d-lui protopop, au mers de capul lor la alegeri. Ei ar merita ca cu toţii să fie mustraţi şi pentru că întru atâta şi-au uitat de datoria lor morală întru respectarea bărbaţilor încărunţiţi pe terenul luptei naţionale bisericeşei. D-l N. B. se năcăjesce de resultatul alegerii, dar află de bine a nu publica numele celor cu musca pe căciulă, căci „nu vre să atingă persoane*. Eu cred, că nu aşa trebue să păşim faţă cu cei nedisciplinabilî, ci energic să-i demascam. Faţă cu nisce elemente, cari n’au nici un simţ pentru disciplină morală şi naţională şi nici un respect în ceştii atât de delicate, trebue să procedem mai puţin scrupulos şi să-i îndrumăm pe calea cea bună, de aceea aşteptăm de la dl N. B. ca să-i demasce pe cei din cestiune pentru ca să-i cunoastem şi să le putem da de aci înainte „cinstea cuvenită“. Ei decă alegătorii nu şi-au dat seama ce fac, atunci eram în drept să aşteptăm, ca candidatul lor să-şi tragă socoteala cu sine, cu trecutul şi cu presentul său şi punându-le toate acestea în cumpănă să-şi dee seama, deci poate sta faţă ’n față cu rivalul său. Ce o făcea acesta dl Tămăşiel sigur că făcea un pas plin de tact. Dar n’a făcut’o, căci rîvna de mărire e mare şi ameţitore, şi pe cum o seim din nenorocire de present dispunem aproape numai de oamen! ce rîvnesc după mărire, dar nu şi după fapte. Unul dintre aceştia e şi d-l Tămăşiel cu cei mai mulţi dintre advocaţii noştri de prin jur. Să facă d-l Tămăşiel o comparaţie cât de mică între faptele naţionale ale lui şi ale d-lui Brediceanu şi va rămâne forte plouat în faţa acestui tablou. Nu trag la îndoială destoinicia d-lui Tămăşiel ca advocat, dar să nu uităm, că alegerea de deputat congresual nu urmeza pe basa titlului de advocat, ci pe basa faptelor sale de Român şi a meritelor pe terenul naţional bisericesc, şi de acestea nu poate arăta d-l Tămăşiel nici una. Om cu avere privată, a studiat atâţia ani în Pesta, unde ca om inteligent şi cu bani trebuia să aibă un rol principal între tinerime, de fapt însă nici de nume nu ’i s’a pomenit. El ajuns în presă, ce a făcut, pentru ca să fiă vrednic au ales deputat? Nimic, absolut nimic. Şi câte ar fi de făcut tocmai în Şasea!!! A pleda la tribunal este o profesiune ca ori şi care alta, care însă nu îndreptăţesce la onoare şi încredere naţională. La acesta au drept numai cei ce au la dosarul lor fapte naţionale. Acestea însă d-l Tămăşiel nu le are, de aceea ar fi plin de tact de la densul să renunţe la mandatul nemeritat pănă atunci, pănă când faptele lui îi vor da calificaţia de deputat naţional. Noi trebue să ne alegem conducătorii noştri după „fapte* şi nu după titluri. Nu depinde dela altul, decât de la d-l Tămăşian, ca să se înscrie în şirul conducătorilor după fapte, căci altcum îl asigur, că mărirea nu-i va fi de lungă durată. Spiritele încep deja să se mişce şi este fon, apropa orcanul, care va trebui să cureţe o..SOU^uj mnf60t aj 0.O(jQlui pe a vede şi de a )Upta nostra naţională şi bisericesea. Delanistru. Călindare pe anul Ib^q Dintre călindarele pe 1900, ce au a...ru^ şi am primit pănă acum la redacţiune*. nostră, anunţăm la locul prim„ Călindarul Minervei“, care este cel mai voluminos. Acest călindar apare la Bucuresci în editura Institutului de arte grafice şi editură, „Minerva® a d-lor Filip, Moroianu, Popovici şi Tărăşescu. Călindarul a intrat acum în anul al doilea a resistenţei sale; el cuprinde 100 de articole, tot pe atâtea ilustraţiuni frumose şi 6 suplimente artistice etc. Mulţimea ilustraţiunilor, cami de cam mai bine reuşite, este caracteristica principală a acestui călindar. Articolii cuprinşi în el ating diferite cestiuni scienţifice, economice, higienice etc., toate tractate pe scurt. Piese literare sunt puţine. Dintre ilustraţiuni, găsim pe pag. primă familia regală română. Mai departe vedem şi portretul P. S. S. episcopului Popea dela Caransebeş, adv. Cor. Brediceanu din Lugoş, Prof Dr. V. Babeş, P. S. S. episcopul D. Baia dela Lugoş, I. P. S. Sa metropolitul Moţiunii dela Sibiu etc. Se mai află apoi în ilustraţiune catedrala dela Blaşiu, mai multe tablouri colorate, între cari unul representă o trupă de căluşeri etc. etc. Peste tot călindarul se presentă forte bine şi e unic în felul său la noi. După cuprins nu se pute p zice, că ar fi întocmit pentru vreo clasă anumită a societăţii, dar totuşi mai potrivit pare a fi pentru familiile mai educate. Preţul este pentru România 1 leu 50 bani, or pentru Austro-Ungaria 80 cr. (plus 10 cr. porto.) In asămănare cu mărimea (peste 200 pag.) şi cu eleganta adjutare preţul e forte moderat. In Editura librăriei V. Kraft din Sibiiu au apărut patru călindare pe an. 1900. Cel mai mare între ele este „Amicul Poporului“, întocmit de I. Popovici. Anul 40. In text se află mai multe portrete şi ilustraţiuni. Pe pag. 1 este portretul I. P. S. Sale mitropolitului Meţianu. Printre portrete vedem şi acela al ministrului Szell, care ar fi putut să lipsesc. Se află mai mulţi articoli din domeniul literaturei, igienei şi economiei. Preţul 40 cf. — Tot în editura librăriei W. Kraft au mai apărut călindarele Posnaşul, SCU călindar umoristic şi satiric cu ilustraţiune. Anul V. Preţul 36 cr.— „Calendar“ (cu litere cirilice.) înainte editura lui Closius. Preţul 25 cr. — Calendarul Săteanului“. Anul 9 preţul 17 cr. Rectificare. In articolul prim din numărul de ori(265) pag. 1, coloana 1, rândul 11 de jos în sus, în ioc de „i-a redus® este a se ceti „i-a sedus înse a părăsi... gonă pe fugindul sublocotenet; s’au întors iute şi punându-şi puşca la ochii au puş■oat asupra husarilor, dintre cari unul a cărtat mort la pământ, or ceialalţi doi au fugit îndărăpt şi prin aceea au scăpat viaţa sublocotenentului, a căruia nume l’am uitat. După ce am ajuns cu toţii în S.Reghin, corpul ofiţerilor a conferit o sumă de bani, care a împărţit-o la cei trei grăniţeri, cari au salvat vieţa sublocotenentului. Urban cu trupa sa a rămas peste noapte în S.Reghin, eu însă împreună cu vre-o câţiva tribuni şi ofiţeri încă în acea sălă am mers peste comunele Seplac şi Batoş pănă în comuna graniteresca Monor, unde peste nópte am mers la parochul greco-unit cu numele Tancău, de unde diminaţa în 1 Nov. am mers peste Şieul-mare la Bistriţa. Tot în 1 Nov. s’a retras şi Urban cu trupa sa dela S.Ragin la Bistriţa. Vasilie Moldovan cu trupa noastra de lănceri încă s’a retras, după cum el dice în memoriile sale (pag. 101), la S-Reghin, de unde lăncerilor li-a dat drumul cătră casă, or el cu vre-o câţi va tribuni s’a dus cătră Bistriţa, fără să ne întâlnim la olaltă. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI Pentru masa studenţilor de la şcolele medii şi superioare din Braşov au intrat următorele contribuiri: a) Pe lista nr. 7 (colectant D-1 Toma Frateş paroch, Bacîfalu) cu totul fl. 1P80 şi anume a) cotisaţiunî anuale: T. Frateş paroch 5 fl., V. Bărbat învăț. 50 cr., Nic. Lepedeanu învăț. 50 cr.; b) odată pentru totdeauna: Vas. Ionescu 15 cr., I. D. Cornişa 50 cr., G. Ciocea 5 cr., D. Comşa 50 cr., Al. Băncilă 1 fi., Radu Băloiu 15 cr., I. Căruță 50 cr., Toma Neacşu iun. 10 cr., ved. B. Bântoiu 15 cr., S. Sulică 20 cr., I. Băncilă 60 cr., b ) Pe lista nr. 146, (colectant Bucur Şolca, Felmer) cu totul fl. 154 şi anume: Bucur Şolca paroch. fl. 1 şi dela 14 săteni cr. 54. c) Pe lista nr. 116, (colectant D-1 Dr. Amos Frâncu, Sibiiu) cu totul fl. 15 şi anume: Iohanna Moldovan n. Farkas fl. 5, loan Bădilă jude reg. fl. 5, Dr. Amos Frâncu advocat fi. 5. — Esprimăm cele mai vii mulţămite pentru aceste nobile daruri: Direcţiunea scărilor. Pagina 3 ULTIMJ și ISClul. Londra, 11 Decemvre. Toate foile de aici recunosc seriositatea situaţiunei, ce s’a creat în partea de nord din Capland prin desastrul generalului Galacre. In urma aceasta insurecţiunea poporaţiunei olandeze a căpătat nou iutrement. „Times“ erice : Pierderi de acestea vremelnice nu pot se schimbe resultatul final al campaniei. Poporul engles are voinţa neînfrântă de o luptă pentru succes şi va suporta schimbările norocului bebe cu sânge rece.