Gazeta Transilvaniei, decembrie 1899 (Anul 62, nr. 266-289)

1899-12-01 / nr. 266

Nr. 266—1899; 500 lei pentru un roman; 300 pentru o poemă; 200 pentru o nuvelă; 100 pentru un desen original. Lucrările vor fi înaintate în Bucureşiei strada Fântânei 45, până la 1 Maiu 1900. Esposiţiune în Creta. In Aprilie 1900 se va deschide la Canea, capitala insulei Creta, o esposiţiune internaţională, sub protectoratul Principelui George, înalt comisar al Cretei. Acestă esposiţiune va cuprinde toate producţiunile industriei, agri­cultural, comerciului, artei, învăţământului etc. Comitetul esposiţiunei, care se com­pune din membrii corpului consular, este presidat de ministrul de finanţe al Cretei. Esposiţia se va deschide în vechiul local al Adunărei, Casa de depuneri din Bucuresci. La 1 Noemvre curent se aflau în circulaţie 111,385 librete ale casei de depuneri şi consemnaţiuni, representând o sumă de 30,046,052 lei. In cursul lunei Octomvre au fost eliberate 2,392 librete pentru suma de lei 1,110,388 și au fost anulate 3,052 librete în valoare de 2,123,564 lei. Prin ur­mare pentru luna Octomvre, restituirile întrec depunerile cu 1,013,176 lei. Despre faimosul căpitan Dreyfus mai pătrunde din când în când câte o scrie în publicitate. Eră ce se telegrafeza din Paris: „Căpitanul Dreyfus a adresat presidentului comisiunei de amnestie, se­natorului Clamageran, o scrisoare, prin care declară, că nu voesce să între în discuţia amnestei ce se propune. Adaugă, că decă o sentinţă nedreptă îi răpesce drepturile cetăţeneşci, îi rămân totuşi neatinse drep­­urile de om. Cere dor, ca să nu i­ se ră­­pescă nici un mijloc menit să-i înlesnască complecta rehabilitare. Personal nu are nici o ură, sau dor de răsbunare. El însă este dator familiei sale, copiilor săi, de­clararea complectă a inocenţei. „Implor, spune fostul căpitan, ca republica să mi lase mijlocul dovedirei, că sunt nevinovat. Crima pentru care am fost osândit de două­­­ori a fost comisă de altul“. Regele Umberto la esposiţia din Paris. Pe cum se telegrafeză din Roma, regele Umberto va visita incognito espo­siţia din Paris. Se crede, că exemplul său va fi urmat şi de alţi domnitori. Insulele Caroline au fost predate în 7­­. c. în mod sărbătoresc guvernului german, împreună cu Marianele şi Paulau. In insulele Paulau au fost descoperiţi căr­buni de piatră. Se crede, că acolo se vor descoperi şi băi de aur şi argint. Insulele au fost cumpărate de la Spania. Adjutantul lui Tegetth­off, cava­lerul Edmund Henneberg, a murit Sâmbătă în Cilii. Henneberg a fost dimpreună cu Tagetthoff în Mexico și ei amândoi adu­seră de acolo cadavrul nefericitului împărat al Mexicului, Maximilian. Generalizarea telefonului în Ber­lin. Oficiul imperial poștal din Berlin pre­gătesc o mare inovațiune la telefonul din capitala germană. Cablul suteran adecă vru să-l aşette în așa mod, încât să potă fi condus în toate stradele și la toate casele. Fie-care casă va căpăta un aparat tele­fonic, la care se adaug alte fiece aparate laterale. Pentru folosire plătesce fie-care casă 180 mărci anual după aparatul prin­cipal, or după cel lateral 10 mărci. Vulpe allbă. Animalele sălbatice cu­rat albe sunt în genere forte rare. Zilele trecute însă un vânător din Bartfa a tri­mis la institutul Dr.-ului Adolf Lendl o vulpe albă; unghiile şi ochii încă îi sunt albi. Imperatul Wilhelm ca poliţist, zi­lele trecute s’a petrecut în Potsdam o sce­nă interesantă cu ocazia plimbării pedestru a părechii domnitoare germane. împăratul mergea braţ la braţ cu imperatesa pe stradă. Când ajunseră dinaintea cafenelei Sansouci, un cal le închise fără de veste drumul. împăratul a lăsat brațul împără­tesei, s’a dus la cal, l’a prins de căpăstru şi l’a îndreptat în largul stradei. Teatru german. Astră s’a rapre­sentat „Das Glochen des Eremiten*, operă comică de Millart. Sugetul operei e fru­muşel. Musica uşoră, plăcută şi forte me­­lodiosa, întregul arangiament al operei e viu şi interesant. Soliştii toţi au fost bravi, între ei însă s’a distins mai mult, atât prin joc, cât şi prin voce, d-ra Hedwig v. Hüttinger, care a fost la înălţime. Un es­­celent comic e d-1 Theo Siegmund. Vocea d-rei Steffi Leo e mică, dar simpatică. Ba­ritonul Alfred William a cântat mai bine în duetele din actul al doilea, cu d-ra Hüttinger; d-1 Scheibler a plăcut mai mult ca figură. Corul e mic dor îndestulitor și a cântat cu multă atențiune. Public a fost forte număros. — De seara se va da opera romantică „Hans Heiling“, musica de H. Marsehner. Mân ISănat, 25 Nov. v. 1899. încă o voce asupra alegerii de la Sasca­ montană. D-l N. B. se plânge, și cu tot dreptul, asupra decursului alegerii de deputat congresual în cercul Sasca-mon­tană. Alegerea amintită a dat cu o dovadă mai mult, cât de înguste sunt inimile şi vederile majorităţii absolute a inteligenţii noastre. Caşul cu căderea d-lui Brediceanu faţă cu d-l Tămăşiel trebue să pună pe seriose gânduri pe toţi aceia, cari portă în inima lor interesul general naţional, şi tre­bue să constatăm cu părere de rău, că ast­fel de caşuri nu sunt numai sporadice, ci sunt aproape regule la noi. Causa acestei condamnabile apariţiuni este direcţia abnormală, ce se dă t­inerimei nóastre, care crede, că îndată ce a părăsit băncile şcelei trebue pusă în fruntea insti­­tuţiunilor şi corporaţiunilor naţionale de-o­­parte, oi de altă parte, că la noi peste ast­fel de apariţiuni se trece la ordinea (fii®* ca peste ori­ce bagatel. Sau mai bine (jis nu ne prea batem capul cu vindecarea rău­lui, ci ne închipuim, că am făcut forte mult dăcă numai l’an constatat, pe cum face şi d-l N. B. în caşul de faţă. Ori-ce motiv s’ar aduce în caşul pre­sent în favorul alegerii făcute, nu poate avea basă reală, care să justifice actul alegerii. Cine a ales? Comitetele în frunte cu preoţii şi învăţătorii lor. Cel ce cunosce îngustimea de vederi a preoţilor şi Învăţătorilor în ca­şuri analoge nu se va mira de loc, că co­mitetele comunelor cercului Sas­ia mergând după conducătorii lor au putut face astfel de alegere. Dară o ştim cu toţii, că la noi defec­tele organisaţiei sunt atât de mari, încât nu mai este permis a sta cu manile în sân şi a aştepta să vină duhul sfânt să ne lu­mineze, ci va trebui să pornim o energică lucrare pentru organisarea şi disciplinarea celor ce chiămaţi sunt să conducă aface­rile noastre fie politice­ naţionale, fie biseri­­cesci-naţionale. Este disgustător când vedi, cum se fac la noi alegerile şi cât de slab sunt con­duse. Şi nici nu-i mirare. In institutele noastre teologice şi pe­dagogice nu li­ se dă tinerilor noştri nici o instrucţia referitor la ţinuta lor în viaţa publică, în care ei întră îndată după ab­­solvirea cursurilor prescrise. El eşti odată în viaţa socială cu atât mai puţin îi vine vre­un superior în ajutor cu sfaturi pentru calea, care ar fi să­ o ţină, ca să rămână pu­rurea la înălţimea chemării sale. Protopopul convine odată în an cu preotul şi încolo nu mai scie unul nimic de celalalt. El dacă vine timpul vre-unei alegeri, preotul se duce într’o parte, proto­popul într’alta, pentru­ că nu s’au întrunit nici măcar odată, ca fie care spunându-şi părerea să fiă adus un condlus demn de sta­rea lor. In caşul de faţă cei mai mulţi preoţi desconsiderând sfatul d-lui protopop, au mers de capul lor la alegeri. Ei ar merita ca cu toţii să fie mustraţi şi pentru­ că întru atâta şi-au uitat de datoria lor morală întru respectarea bărbaţilor încărunţiţi pe tere­nul luptei naţionale­ bisericeşei. D-l N. B. se năcăjesce de resultatul alegerii, dar află de bine a nu publica nu­mele celor cu musca pe căciulă, căci „nu vre să atingă persoane*. Eu cred, că nu aşa trebue să păşim faţă cu cei nedisciplinabilî, ci energic să-i demascam. Faţă cu nisce ele­mente, cari n’au nici un simţ pentru disci­plină morală şi naţională şi nici un respect în ceştii atât de delicate, trebue să proce­­dem mai puţin scrupulos şi să-i îndrumăm pe calea cea bună, de aceea aşteptăm de la d­l N. B. ca să-i demasce pe cei din ces­­tiune pentru ca să-i cunoastem şi să le pu­tem da de aci înainte „cinstea cuvenită“. Ei decă alegătorii nu şi-au dat seama ce fac, atunci eram în drept să aşteptăm, ca candidatul lor să-şi tragă socoteala cu sine, cu trecutul şi cu presentul său şi pu­­nându-le toate acestea în cumpănă să-şi dee seama, deci poate sta faţă ’n față cu rivalul său. Ce o făcea acesta d­l Tămăşiel sigur că făcea un pas plin de tact. Dar n’a făcut’o, căci rîvna de mărire e mare şi ameţitore, şi pe cum o seim din nenorocire de present dispunem aproape nu­mai de oamen! ce rîvnesc după mărire, dar nu şi după fapte. Unul dintre aceştia e şi d-l Tămăşiel cu cei mai mulţi dintre ad­vocaţii noştri de prin jur. Să facă d-l Tămăşiel o comparaţie cât de mică între faptele naţionale ale lui şi ale d-lui Brediceanu şi va rămâne forte plouat în faţa acestui tablou. Nu trag la îndoială destoinicia d-lui Tămăşiel ca advocat, dar să nu uităm, că alegerea de deputat congresual nu urmeza pe basa titlului de advocat, ci pe basa fap­telor sale de Român şi a meritelor pe te­renul naţional bisericesc, şi de acestea nu poate arăta d-l Tămăşiel nici una. Om cu avere privată, a studiat atâţia ani în Pesta, unde ca om inteligent şi cu bani trebuia să aibă un rol principal între tinerime, de fapt însă nici de nume nu ’i s’a pomenit. El ajuns în pr­esă, ce a făcut, pentru ca să fiă vrednic au­ ales deputat? Nimic, abso­lut nimic. Şi câte ar fi de făcut tocmai în Şasea!!! A pleda la tribunal este o profe­siune ca ori şi care alta, care însă nu în­­dreptăţesce la onoare şi încredere naţională. La acesta au drept numai cei ce au la do­sarul lor fapte naţionale. Acestea însă d-l Tămăşiel nu le are, de aceea ar fi plin de tact de la densul să renunţe la mandatul ne­meritat pănă atunci, pănă când faptele lui îi vor da calificaţia de deputat naţional. Noi trebue să ne alegem conducătorii noştri după „fapte* şi nu după titluri. Nu depinde dela altul, decât de la d-l Tămăşian, ca să se înscrie în şirul conducătorilor după fapte, căci altcum îl asigur, că mărirea nu-i va fi de lungă durată. Spiritele încep deja să se mişce şi este fon­, apropa orcanul, care va trebui să cureţe o..SOU^uj mnf60t aj 0.O(jQlui p­e a vede şi de a )Upta nostra naţio­nală şi bisericesea. Delanistru. Călindare pe anul Ib^q Dintre călindarele pe 1900, ce au a...ru^ şi am primit pănă acum la redacţiune*. nostră, anunţăm la locul prim„ Călin­darul Minervei“, care este cel mai voluminos. Acest călindar apare la Bucuresci în editura Institutului de arte grafice şi editură, „Mi­nerva® a d-lor Filip, Moroianu, Popovici şi Tărăşescu. Călindarul a intrat acum în anul al doilea a r­esistenţei sale; el cuprinde 100 de articole, tot pe atâtea ilustraţiuni frumose şi 6 suplimente artistice etc. Mul­ţimea ilustraţiunilor, cami de cam­ mai bine reuşite, este caracteristica principală a aces­tui călindar. Articolii cuprinşi în el ating diferite cestiuni scienţifice, economice, hi­­gienice etc., toate tractate pe scurt. Piese literare sunt puţine. Dintre ilustraţiuni, găsim pe pag. primă familia regală română. Mai departe vedem şi portretul P. S. S. episcopului Popea dela Caransebeş, adv. Cor. Brediceanu din Lugoş, Prof Dr. V. Babeş, P. S. S. episcopul D. Baia dela Lugoş, I. P. S. Sa metropolitul Moţiunii dela Sibiu etc. Se mai află apoi în ilustra­ţiune catedrala dela Blaşiu, mai multe ta­blouri colorate, între cari unul representă o trupă de căluşeri etc. etc. Peste tot că­­lindarul se presentă forte bine şi e unic în felul său la noi. După cuprins nu se pute p zice, că ar fi întocmit pentru vre­o clasă anumită a societăţii, dar totuşi mai potrivit pare a fi pentru familiile mai educate. Preţul este pentru România 1 leu 50 bani, or pentru Austro-Ungaria 80 cr. (plus 10 cr. porto.) In asămănare cu mărimea (peste 200 pag.) şi cu eleganta adjutare preţul e forte moderat. In Editura librăriei V. Kraft din Si­­biiu au apărut patru călindare pe an. 1900. Cel mai mare între ele este „Amicul Po­porului“, întocmit de I. Popovici. Anul 40. In text se află mai multe portrete şi ilus­­traţiuni. Pe pag. 1 este portretul I. P. S. Sale mitropolitului Meţianu. Printre portrete vedem şi acela al ministrului Szell, care ar fi putut să lipsesc­. Se află mai mulţi articoli din domeniul literaturei, igienei şi econo­miei. Preţul 40 cf. — Tot în editura lib­răriei W. Kraft au mai apărut călindarele Posnaşul, SCU călindar umoristic şi sati­ric cu ilustraţiune. Anul V. Preţul 36 cr.— „Calendar“ (cu litere cirilice.) înainte editura lui Closius. Preţul 25 cr. — Calen­darul Săteanului“. Anul 9 preţul 17 cr. Rectificare. In articolul prim din nu­mărul de ori(265) pag. 1, coloana 1, rân­dul 11 de jos în sus, în ioc de „i-a redus® este a se ceti „i-a sedus înse a părăsi... gonă pe fugindul sublocotenet; s’au întors iute şi punându-şi puşca la ochii au puş­­■oat asupra husarilor, dintre cari unul a cărtat mort la pământ, or ceialalţi doi au fugit îndărăpt şi prin aceea au scăpat viaţa sublocotenentului, a căruia nume l’am ui­tat. După­ ce am ajuns cu toţii în S.­Re­ghin, corpul ofiţerilor a conferit o sumă de bani, care a împărţit-o la cei trei grăniţeri, cari au salvat vieţa sublocotenentului. Urban cu trupa sa a rămas peste noapte în S.­Reghin, eu însă împreună cu vre-o câţi­va tribuni şi ofiţeri încă în acea sălă am mers peste comunele Seplac şi Batoş pănă în comuna graniteresca Monor, unde peste nópte am mers la parochul greco-unit cu numele Tancău, de unde di­­minaţa în 1 Nov. am mers peste Şieul-mare la Bistriţa. Tot în 1 Nov. s’a retras şi Ur­ban cu trupa sa dela S.­Ragin la Bistriţa. Vasilie Moldovan cu trupa noastra de lăn­­ceri încă s’a retras, după cum el dice în memoriile sale (pag. 101), la S-Reghin, de unde lăncerilor li-a dat drumul cătră casă, or el cu vre-o câţi­ va tribuni s’a dus cătră Bistriţa, fără să ne întâlnim la­ olaltă. (Va­ urma.) GAZETA TRANSILVANIEI Pentru­­ masa studenţilor de la şcolele medii şi superioare din Braşov au intrat următorele contribuiri: a) Pe lista nr. 7 (colectant D-1 Toma Frateş paroch, Bacîfalu) cu totul fl. 1P80 şi anume a) cotisaţiunî anuale: T. Frateş paroch 5 fl., V. Bărbat învăț. 50 cr., Nic. Lepedeanu învăț. 50 cr.;­­ b) odată pentru totdeauna: Vas. Ionescu 15 cr., I. D. Cornişa 50 cr., G. Ciocea 5 cr., D. Comşa 50 cr., Al. Băncilă 1 fi., Radu Băloiu 15 cr., I. Căruță 50 cr., Toma Neacşu iun. 10 cr., ved. B. Bântoiu 15 cr., S. Sulică 20 cr., I. Băncilă 60 cr., b ) Pe lista nr. 146, (colectant Bucur Şolca, Felmer) cu totul fl. 154 şi anume: Bucur Şolca paroch. fl. 1 şi dela 14 săteni cr. 54. c) Pe lista nr. 116, (colectant D-1 Dr. Amos Frâncu, Sibiiu) cu totul fl. 15 şi anume: Iohanna Moldovan n. Farkas fl. 5, loan Bădilă jude reg. fl. 5, Dr. Amos Frâncu advocat fi. 5. — Esprimăm cele mai vii mulţămite pen­tru aceste nobile daruri: Direcţiunea scărilor. Pagina 3 ULTIMJ și ISClul. Londra, 11 Decemvre. Toate foile de aici recunosc seriositatea situa­­ţiunei, ce s’a creat în partea de nord din Capland prin desastrul ge­neralului Galacre. In urma aceasta insurecţiunea poporaţiunei olandeze a căpătat nou iutrement. „Times“ erice : Pierderi de acestea vremelnice nu pot se schimbe resultatul final al campaniei. Poporul engles are voinţa neînfrântă de o luptă pentru succes şi va suporta schimbările no­rocului beb­e cu sânge rece.

Next