Gazeta Transilvaniei, februarie 1900 (Anul 63, nr. 24-47)
1900-02-01 / nr. 24
Enunciaţiunile lui Szell. . Am dat în numerar trecut o schiţă palidă, după informaţiunile primite în ultima oră despre cuprinsul şi spiritul vorbirii de mult anunţate a ministrului-preşedinte Szell în gestiunea naţionalităţilor. Astăcji cetitorii noştri pot ceti mai jos totă vorbirea acesta, ce o redăm parte în estras, parte din cuvânt în cuvânt, şi vor fi jdecî în posiţiune de a-şî forma înşişî o judecată asupra ei. De-ocamdată acest discurs formâză obiectul admiraţiunei clubului liberal maghiar, care n’a întârcjiat a face d-lui Szell o ovaţiune forte căldurosă pentru el, în conferinţa clubului. Insuşi contele Apponyi a propus se se aducă recunoscinţă şi mulţumire ministrului-preşedinte pentru vorbirea „pătrunsă de cel mai călduros patriotism şi cea mai adâncă înţelepciune“, în care acesta a desfăşurat înaintea camerei „principiile fundamentale ale politicei naţionale maghiare, ce sunt a se urma relativ la cestiunea naţionalităţilor“. Printr’asta s’a imprimat aşa cricend proba valorei discursului din cestiune şi ni s’a înfăţişat adevăratul înţeles şi caracter al enunciaţiunilor ministrului-preşedinte. Prin acesta probă se învederază încă şi mai mult, decât prin însuşî cuprinsul vorbirei, că d-l Szell în realitate n’a discutat gestiunea naţionalităţilor şi modul ei de resolvare eventual, ci s’a ocupat de principiile fundamentale ale politicei naţionale maghiare şi de modul cum crede că trebue să fie aplicate acestea faţă cu naţionalităţile nemaghiare, a căror desvoltare se pune în calea validităţii acelor principii. Cu alte cuvinte, expunerile d-lui Szell nu simt decât niste puncte de directivă date Maghiarilor pentru tactica lor politică în raporturile cu naţionalităţile. Nimic din aceste expuneri nu se îndreptază la adresa naţionalităţilor, decât numai indirect, în mod negativ, arătându-şi ceea ce nu le poate concede politica naţională maghiară. Nu înţelegem aşadar, pe ce lasă şi cu ce noimă partida guvernamentală maghiară a decis să tipărăscă discursul ministrului preşedinte şi în limba germană, română, slovacă şi serbescă, pentru ca membri partidei se o distribue în cercurile lor electorale. Scopul lor nu e însă greu de ghicit. Dar, repetim, nu putem pricepe cum aceşti şovinişti din clubul liberal pot fi atât de naivi se crede, că prin un astfel de discurs, în care să arată din fir în păr, că, după principiile fundamentale ale politicei naţionale maghiare, naţionalităţile n’au de-a se aştepta decât la urmăriri şi asupriri, îndată ce se tractează de libera lor desvoltare naţională, s’ar putea face propagandă între Români, Slovaci, Saşi, Sârbi etc. Vorbirea de faţă a d-lui Szell are, în raport cu vorbirile de felul acesta ţinute de predecesorii săi, însuşirea deosebită, că prin enumerarea şi apreciarea forte multor caşuri speciale de natură diferită, demonstrăzăind oculos, cu esemple neîndoiose, direcţiunea şi intenţiunile politicei naţionale, maghiare. D-l Szell vorbesce de sus din Olimp mai categoric şi mai lămurit, decât au vorbit vreodată Coloman Tisza şi discipalul seu br. Banffy despre modul de tractare cu naţionalităţile, căci mierea, în care înmuie sîmburele amar, nu poate amăgi pe nici un om cu mintea întrăgă. De aceea aflăm de lipsă a ne ocupa mai cu de-ameruntul şi de espunerile de caracter real şi de trasele, ce şi după părerea foilor maghiare oposiţionale, le conţine vorbirea d-lui Szell. Protestul Sinodului din Blasili in gestiunea autonomiei. Seim, că sinodul archidiecesan de astă tomnă întrunit Blasifi, între alte hotărîrî a decis de a înainta un protest „la locurile competente“ în contra operatului comisiunei de 27 a congresului catolic unguresc, în care se cuprind încercările, ce s’au făcut şi se fac de a contopi provincia metropolitană unită română de Alba-Iulia şi Făgăraş în organismul autonomic al bisericei romano-catolice din Ungaria. Acest protest, foarte important, îl vedem publicat aei în întregul său în foia bisericescă „Unirea“. El constă din şepte-spre-zece puncte, în cari se desfăşură în mod clar şi hotărît toate momentele gravaminale ale sinodului din causa absolutei nerespectări a autonomiei şi independenţei bisericei române unite la compunerea operatului comisiunei de 27 a congresului unguresc. Protestul acesta îl vom publica și noi în întregul său. Amânarea congresului pentru autonomia. Alaltaerî Sâmbătă a fost mare mișcare în sînul membrilor congresului romano-catolicilor unguri. S’a făcut adecă votarea, după-ce s’a încheiat desbaterea generală. Marea majoritate a congresului a primit proiectul majorităţii comisiunei de 27, ca basă pentru desbaterea specială. O’o mică majoritate, congresul a decis şi aceea, ca înainte de a se procede la desbaterea pe paragraf, să se urmeze tratări cu guvernul, aşa cum a propus Horanszky, or pănâ la încheierea tratărilor, congresul să fie amânat. S’a primit însă totodată şi modificarea lui Saghy, după care să nu se dea comisiunei de 27 numai proiectul majorităţii, ci şi al minorităţii, precum şi amandamentul-adaus al lui Zichy, ca comisiunea de 27 seră cu considerare şi la propunerile principiare ivite în decursul desbaterei. FOILETONUL „GAZ. TRANS“. (11) Din etiologia poporală română. — Urmare. — Dintre legendele etiologice române referitoare la întemeierea diferitelor oraşe amintesc legendele întemeierii Bucureştilor şi a Cetăţii de Floci. Cetatea de Floci, cetate veche, ale cărei ruine se văd şi află la gura Ialomiţei lângă satul Piua-Petri (judeţul Ialomiţa) asemenea îşi datoresce numele unui proces de etimologisare poporală. Numele original al oraşului a fost tătărescul Iflolc, care în gura etimologisătore a Românului s’a prefăcut în Cetate de Floci, or acesta formă românistă a oraşului etiologia poporală română şi-o esplică aşa, că fiind oraşul în trecut una din cele mai însemnate pieţe ale ţării şi centru al comerciului de lână, numirea încă şi-a primit’o tocmai dela marea cantitate de lână (floci), care se desfăcea acolo.*) *) Provianu, Diet, geogr. al judeţului Ialomiţa, Tergovişte, 1897. începutul oraşului Bucuresci încă se pierde în lumea legendelor poporale. Etiologia poporală română admite drept întemeietor al oraşului pe vechiul păstor Bucur, or a doua tradiţiune etiologică considerată de o serie întrega de istorici (Fotino, Boliac, Cogălniceanu etc.) drept fapt istoric incontestabil, susţine, că Mircea cel Bătrân, fiul lui Radu II Basarab Negru, după o strălucită învingere reportată asupra sultanului Baiazid, a zidit o cetate, pe care în marea sa bucurie a numit’o Bucurescî.*) * Afară de naraţiuni, etiologia poporală română cunosce şi credinţe, superstiţiunî, obiceiuri etiologice. Acestea din uraă sunt de regulă urmarea nemijlocită a procestfim de etimologisare poporală, prin cari trec diferitele forme limbistica.**) O superstiţiune etiologică foarte caracteristică avem în credința poporului nostru, că buruiana, cunoscută sub numele *) Ionescu Gion, Istoria Bucurescilor în Analele Academiei Române, seria II, tomul XXX, secț. ist. pg. 186. **) Vecii „Etimol. pop. română“ „Gaz. Trans “ 1898, Nr. 115 și 116. de erba fer dor, e în stare se sfărîme toate zăvorale și gratiile de fer. Eră procesul de etim. pop., care a dat nascere acestei superstițiuni. Erba fetelor, ca numire, își are analogiile sale în formațiuni botanice, ca: erba boilor, erba bruștelor, erba feciorilor, erba cânelui, erba căpriorei etc., deci înțelesul său original a fost pur și simplu: erba sălbătăciunilor, erba animalelor sălbatice. Lexiconul de Buda o amintesce și o identifiă cu „ochiul boului“ (Buphtalmum, RindsaugA —_/VLimba românesSfkv^?®'' dispune încăde un substantiv homonimN”'cere, în sens de lanțuri de fier, cătuşe, \ Poporului i-a fost foarte ușSr să confunde aceste două homonime: șfi a?a 8 a întâmplat, că numirea de erba ferelor ^nterpretând’o ca erba cătușelor d^ /era urma acestui compromis de etim. Pe lângă numele original, a mai crea^ forma secundară: „erba feruluiu*). Voind aP01 *) Secretarea. Anul I. psg- 84. La nascerea numelui și accepțiumi'’31 cele nouă poate să fi contribuit în pa/^6 și germ. „Eisenkraut“. motiveze aceasta nouă numire, a născocit credința etiologică, că erba aceasta are puterea magică de a sfărîma și desface totul, fiă chiar gratii de fer. Eră cum se esprimă în punctul acesta poesia poporală. El cu erba cea de fer Atingea gratii de fer Gratiile, ca de foc Să topiau toate pe loc. (Alexandri pg. 142.) Numai grație acestei etimologisări etiologice a ajuns „erba ferălor“ să se identifice cu „Verbena“ (Eisenkraut) , cunoscută sărbătorea băbască, criua sf. Foca (22 iunie). După credința poporului nostru, sf. Foca, alăturea cu sf. Ilie, e unul din cei mai arţăgoşi sfinţi; el e sfântul cel rău de foc, care trăspesce sau arde pe cei ce cuteză să-i profaneze prin lucru .Şi ea-i consacrată. E evident, că aici avem de-a face cu o a doua superstiţiune etiologică a poporului nostru. In numele martirului Foca i-a sunat Românului cuvântul foc, de aici în alte părţi şi credinţa, că tot creştinul trebue să se ferască de foc în diua de sf. Foca, deşi scientifice şi is- Renia în camera română. Bucuresci, 29 Ian. st. v. Precum l’am anunţat, Camera, la propunerea d-lui ministru de finanţe Take Ionescu, a decis să ia în discusiune proiectul de lege pentru capitalizarea rentei şcolelor române din Braşov în şedinţa de erî, Vineri. Acesta s’a şi întâmplat, încă din chilia, când a fost presentat Camerei mai întâi și proiectul de lege amintit s'a anunţat furtuna, ce fatalmente a trebuit să se deslănţuască şi din acest incident, ca o urmare a tristelor certe vechi dintre liberali şi conservatori. Nici Gestiunea rentei n’a putut să-şi găsască definitiva ei resolvare, fără ca să se reînească discusiunile pasionate pe tema cestiunei naţionale. Dar nu voiu mai face contemplaţiuni zadarnice asupra acestei reapariţiuni a dureroaselor fenomene din trecut, ci me voiu mărgini a Vă schiţa pe scurt mersul discusiunei în şedinţele camerei de erî şi de astăzi, discusiune, ce s’a terminat, firesce, cu primirea proiectului. Doi vorbitori, unul al opoziţiei liberale sturdziste şi altul din sînul majorităţii, au ţinut era discursurile cele mai remarcabile. D-1 Ionel Brătianu (contra) şi raportorul, d-1 Barbu Delavrancea (pro). D-1 Ionel Brătianu, care a luat cuvântul cel dintâi, după cetirea raportului şi a proiectului de lege, a făcut în cea mai mare parte a discursului său apărarea d-lui Dimitrie Sturdza în contra acusaţiunilor, ce i s’au adus de cătră oposiţiă în afacerea rentei şcolelor din Braşov pe când se afla încă la putere. Reînoesce toate afirmările, ce s’au adus şi se aduc din partea d-lui Sturdza însuşî pentru apărarea procederei acestuia. In ce privesce soluţiunea dată cestiunei rentei, dice, că nu presentă destule garanţii şi că e prejudiţios intereselor scafelor române. Afirmă mai departe, întră protestările sgomotose ale majorităţii camerei, că totă cestiunea rentei n’a fost, decât o agitaţie întreprinsă de conservatori pentru a răsturna guvernul liberal. cestiunea naţională li-a servit ca armă de partid. Termină oricând, că partidul liberal a voit să ştârgă toate paginele gloriose ale ţării datorite înţelepciunei partidului liberal. D-l Gr. Dobrescu, îa apusarea d-lui Brătianu, representantul partidului liberal, că conservatorii au speculat cestiunea na „gazeta“ ţese în nicare iji ADonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un an 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fr. pe an. Pe din România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa ro are Târgul Inului Nr. 80, etaeiu I.: Pe un an 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. SEBA€TIÎJSfiA» Ajnaistrapnea si fnairata, BB.&SOV, piaţa bmws St. 80, Scrisori nefrancute na sa primesc. Manuscripte nu se retrimet. INSERATE se* pmnefjc 1» ADffllăfSTRATIUBE Sn Braşov si ib osmatorele Birouri de »nunâlurî, îa Viena, Bl. Dwkea Nachf. Sas. Augenfsld 4 Emsrich Leaner, HsSwrloh Sohalek. Rudolf Mosso. A. Oppelifc* Nachf. Anton Oppetik. Isi Budapesta : A. V. Qoldber£®r, Ekatom Bernnt. In Baming. Karolyi 4 llebraann. PREȚUL IHSERTIUHILOR : o so- Biâ s-armoud pe o coloana 6 cr. si 30 or. timbru, pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă și învoială. RECLAME pe pagina a îî.a o gîciă 10 or. seu 30 bani. II. 24. Brașov, Luni-Marți 1 (13) Februarie. 1900.