Gazeta Transilvaniei, februarie 1900 (Anul 63, nr. 24-47)

1900-02-01 / nr. 24

Enunciaţiunile lui Szell.­ ­. Am dat în numerar trecut o schiţă palidă, după informa­ţiunile primite în ultima oră despre cuprin­sul şi spiritul vorbirii de mult anun­ţate a ministrului-preşedinte Szell în gestiunea naţionalităţilor. Astăcji ce­titorii noştri pot ceti mai jos totă vorbirea acesta, ce o redăm parte în estras, parte din cuvânt în cu­vânt, şi vor fi jdecî în posiţiune de a-şî forma înşi­şî o judecată asu­pra ei. De-ocamdată acest discurs for­­mâză obiectul admiraţiunei clubului liberal maghiar, care n’a întârcjiat a face d-lui Szell o ovaţiune forte căl­­durosă pentru el, în conferinţa clu­bului. Insu­şi contele Apponyi a pro­pus se se aducă recunoscinţă şi mul­ţumire ministrului-preşedinte pentru vorbirea „pătrunsă de cel mai căl­duros patriotism şi cea mai adâncă înţelepciune“, în care acesta a des­făşurat înaintea camerei „principiile fundamentale ale politicei naţionale maghiare, ce sunt a­ se urma relativ la cestiunea naţionalităţilor“. Prin­­tr’asta s’a imprimat aşa cricend proba valorei discursului din cestiune şi ni­ s’a înfăţişat adevăratul înţeles şi caracter al enunciaţiunilor ministru­lui-preşedinte. Prin acesta probă se învederază încă şi mai mult, decât prin însu­şî cuprinsul vorbirei, că d-l Szell în rea­litate n’a discutat gestiunea naţiona­lităţilor şi modul ei de resolvare even­tual, ci s’a ocupat de principiile fun­damentale ale politicei naţionale ma­ghiare şi de modul cum crede că trebue să fie aplicate acestea faţă cu naţionalităţile nemaghiare, a că­ror desvoltare se pune în calea va­­lidităţii acelor principii. Cu alte cuvinte, expunerile d-lui Szell nu simt decât niste puncte de directivă date Maghiarilor pentru tactica lor politică în rapor­turile cu naţionalităţile. Nimic din aceste ex­­puneri nu se îndreptază la adresa naţionalităţilor, decât numai indi­rect, în mod negativ, arătându-şi ceea­ ce nu le poate concede politica naţională maghiară. Nu înţelegem aşa­dar, pe ce lasă şi cu ce noimă partida guver­namentală maghiară a decis să ti­­părăscă discursul ministrului preşe­dinte şi în limba germană, română, slovacă şi serbescă, pentru­ ca membri partidei se o distribue în cercurile lor electorale. Scopul lor nu e însă greu de ghicit. Dar, repetim, nu pu­tem pricepe cum aceşti şovinişti din clubul liberal pot fi atât de naivi se crede, că prin un astfel de discurs, în care să arată din fir în păr, că, după principiile fundamentale ale politicei naţionale maghiare, naţionalităţile n’au de-a se aştepta decât la urmăriri şi asupriri, îndată ce se tractează de libera lor desvoltare naţională, s’ar putea face propagandă între Români, Slovaci, Saşi, Sârbi etc. Vorbirea de faţă a d-lui Szell are, în raport cu vorbirile de felul acesta ţinute de predecesorii săi, însuşirea deosebită, că prin enume­rarea şi apreciarea forte multor caşuri speciale de natură diferită, demonstrăzăi­nd oculos, cu esemple neîndoiose, direcţiunea şi intenţiu­­nile politicei naţionale, maghiare. D-l Szell vorbesce de sus din Olimp mai categoric şi mai lămurit, decât au vorbit vre­odată Coloman Tisza şi discipalul seu br. Banffy despre modul de tractare cu naţio­nalităţile, căci mierea, în care în­­muie sîmburele amar, nu poate amăgi pe nici un om cu mintea întrăgă. De aceea aflăm de lipsă a­ ne ocupa mai cu de-ameruntul şi de es­punerile de caracter real şi de tra­sele, ce şi după părer­ea foilor ma­ghiare oposiţionale, le conţine vor­birea d-lui Szell. Protestul Sinodului din Blasili in gestiunea autonomiei. Seim, că si­nodul archidiecesan de astă tomnă întrunit Blasifi, între alte hotărîrî a decis de a înainta un protest „la locurile competente“ în contra operatului comisiunei de 27 a congresului catolic unguresc, în care se cuprind încercările, ce s’au făcut şi se fac de a contopi provincia metropolitană unită română de Alba-Iulia şi Făgăraş în orga­nismul autonomic al bisericei romano-cato­­lice din Ungaria. Acest protest, foarte im­portant, îl vedem publicat ae­i în întregul său în foia bisericescă „Unirea“. El constă din şepte-spre-zece puncte, în cari se des­făşură în mod clar şi hotărît toate momen­tele gravaminale ale sinodului din causa absolutei nerespectări a autonomiei şi in­dependenţei bisericei române unite la com­punerea operatului comisiunei de 27 a congresului unguresc. Protestul acesta îl vom publica și noi în întregul său. Amânarea congresului pentru autonomia. Alaltaerî Sâmbătă a fost mare mișcare în sînul membrilor congre­sului romano-catolicilor unguri. S’a făcut adecă votarea, după-ce s’a încheiat desba­­terea generală. Marea majoritate a congre­sului a primit proiectul majorităţii comisi­unei de 27, ca basă pentru desbaterea spe­cială. O’o mică majoritate, congresul a decis şi aceea, ca înainte de a­ se procede la des­­baterea pe paragraf­, să se urmeze tratări cu guvernul, aşa cum a propus­ Horanszky, or pănâ la încheierea tratărilor, congresul să fie amânat. S’a primit însă tot­odată şi modificarea lui Saghy, după care să nu se dea comisiunei de 27 numai proiectul ma­jorităţii, ci şi al minorităţii, precum şi amandamentul-adaus al lui Zichy, ca co­­misiunea de 27 se­ră cu considerare şi la propunerile principiare ivite în decursul desbaterei. FOILETONUL „GAZ. TRANS“. (11) Din etiologia poporală română. — Urmare. — Dintre legendele etiologice române referitoare la întemeierea diferitelor oraşe amintesc legendele întemeierii Bucureştilor şi a Cetăţii de Floci. Cetatea de Floci, cetate veche, ale că­rei ruine se văd şi află la gura Ialomiţei lângă satul Piua-Petri­ (judeţul Ialomiţa) asemenea îşi datoresce numele unui proces de etimologisare poporală. Numele original al oraşului a fost tătărescul Iflolc, care în gura etimologisătore a Românului s’a prefă­cut în Cetate de Floci, or acesta formă ro­­mânis­tă a oraşului etiologia poporală ro­mână şi-o esplică aşa, că fiind oraşul în trecut una din cele mai însemnate pieţe ale ţării şi centru al comerciului de lână, numirea încă şi-a primit’o tocmai dela ma­rea cantitate de lână (floci), care se desfăcea acolo.*) *) Provianu, Diet, geogr. al judeţului Ialo­miţa, Tergovişte, 1897. începutul oraşului Bucuresci încă se pierde în lumea legendelor poporale. Etio­logia poporală română admite drept înte­meietor al oraşului pe vechiul păstor Bucur, or a doua tradiţiune etiologică considerată de o serie întrega de istorici (Fotino, Bo­­liac, Cogălniceanu etc.) drept fapt istoric incontestabil, susţine, că Mircea cel Bătrân, fiul lui Radu II Basarab Negru, după o strălucită învingere reportată asupra sulta­nului Baiazid, a zidit o cetate, pe care în marea sa bucurie a numit’o Bucurescî.*) * Afară de naraţiuni, etiologia poporală română cunosce şi credinţe, superstiţiunî, obi­ceiuri etiologice. Acestea din ura­ă­ sunt de regulă urmarea nemijlocită a procestfim de etimologisare poporală, prin cari trec dife­ritele forme limbistica.**) O superstiţiune etiologică foarte ca­racteristică avem în credința poporului nostru, că buruiana, cunoscută sub numele *) Ionescu Gion, Istoria Bucurescilor în Ana­­le­le Academiei Române, seria II, tomul XXX, secț. ist. pg. 186. **) Vecii „Etimol. pop. română“ „Gaz. Trans “ 1898, Nr. 115 și 116. de erba fer dor, e în stare se sfărîme toate zăvorale și gratiile de fer. Eră procesul de etim. pop., care a dat nascere acestei su­­perstițiuni. Erba fetelor, ca numire, își are ana­logiile sale în formațiuni botanice, ca: erba boilor, erba bruștelor, erba feciorilor, erba cânelui, erba căpriorei etc., deci în­țelesul său original a fost pur și simplu: erba sălbătăciunilor, erba animalelor sălba­tice. Lexiconul de Buda o amintesce și o identifiă cu „ochiul boului“ (Buphtalmum, RindsaugA —­_/VLimba românesSfkv^?®'' dispune încă­­de un substantiv homonimN”'cere, în sens de lanțuri de fier, cătuşe, \ Poporului i-a fost foarte ușSr să con­­funde aceste două homonime: șfi a?a 8 a întâmplat, că numirea de erba ferelor ^n­­terpretând’o ca erba cătușelor d^ /era urma acestui compromis de etim. Pe lângă numele original, a mai crea^ forma secundară: „erba feruluiu*). Voind aP01 *) Secretarea. Anul I. psg- 84. La nascerea numelui și accepțiumi'’31 cele­ nouă poate să fi contribuit în pa/^6 și germ. „Eisenkraut“.­­ motiveze aceasta nouă numire, a născocit credința etiologică, că erba aceasta are pu­terea magică de a sfărîma și desface totul, fiă chiar gratii de fer. Eră cum se esprimă în punctul acesta poesia poporală. El cu erba cea de fer Atingea gratii de fer Gratiile, ca de foc Să topiau toate pe loc. (Alexandri pg. 142.) Numai grație acestei etimologisări etiologice a ajuns „erba ferălor“ să se iden­tifice cu „Verbena“ (Eisenkraut) , cunoscută sărbătorea băbască, criua sf. Foca (22 iunie). După credința popo­rului nostru, sf. Foca, alăturea cu sf. Ilie, e unul din cei mai arţăgoşi sfinţi; el e sfântul cel rău de foc, care trăspesce sau arde pe cei ce cuteză să-i profaneze prin lucru .Şi ea-i consacrată. E evident, că aici avem de-a face cu o a doua superstiţiune etiologică a poporului nostru. In numele martirului Foca i-a sunat Românului cu­vântul foc, de aici în alte părţi şi credinţa, că tot creştinul trebue să se ferască de foc în diua de sf. Foca, deşi scientifice şi is- Renia în camera română. Bucuresci, 29 Ian. st. v. Precum l’am anunţat, Camera, la propunerea d-lui ministru de finanţe Take Ionescu, a decis să ia în discusiune proiec­tul de lege pentru capitalizarea rentei şco­­lelor române din Braşov în şedinţa de erî, Vineri. Acesta s’a şi întâmplat, încă din chilia­, când a fost presentat Camerei mai întâi și proiectul de lege amin­tit s'a anunţat furtuna, ce fatalmente a trebuit să se deslănţuască şi din acest in­cident, ca o urmare a tristelor certe vechi dintre liberali şi conservatori. Nici Gestiu­nea rentei n’a putut să-şi găsască definitiva ei resolvare, fără ca să se reînească discu­­siunile pasionate pe tema cestiunei naţio­nale. Dar nu voiu mai face contemplaţiuni zadarnice asupra acestei reapariţiuni a du­­reroaselor fenomene din trecut, ci me voiu mărgini a Vă schiţa pe scurt mersul dis­­cusiunei în şedinţele camerei de erî şi de astăzi, discusiune, ce s’a terminat, firesce, cu primirea proiectului. Doi vorbitori, unul al opoziţiei libe­rale sturdziste şi altul din sînul majorităţii, au ţinut era discursurile cele mai remarca­bile. D-1 Ionel Brătianu (contra) şi rapor­torul, d-1 Barbu Delavrancea (pro). D-1 Ionel Brătianu, care a luat cu­vântul cel dintâi, după cetirea raportului şi a proiectului de lege, a făcut în cea mai mare parte a discursului său apărarea d-lui Dimitrie Sturdza în contra acusaţiunilor, ce i­ s’au adus de cătră oposiţiă în afacerea rentei şcolelor din Braşov pe când se afla încă la putere. Reînoesce toate afirmările, ce s’au adus şi se aduc din partea d-lui Sturdza însu­şî pentru apărarea procederei acestuia. In ce privesce soluţiunea dată cestiunei rentei, dice, că nu presentă des­tule garanţii şi că e prejudiţios intereselor scafelor române. Afirmă mai departe, întră protestările sgomotose ale majorităţii camerei, că totă cestiunea rentei n’a fost, decât o agitaţie întreprinsă de conservatori pentru a răs­turna guvernul liberal. cestiunea naţională li-a servit ca armă de partid. Termină oricând, că partidul liberal a voit să ştârgă toate paginele gloriose ale ţării datorite înţelepciunei partidului liberal. D-l Gr. Dobrescu, îa apusarea d-lui Brătianu, representantul partidului liberal, că conservatorii au speculat cestiunea na­ „gazeta“ ţese în nicare iji ADonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un an 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fr. pe an. Pe din România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa ro are Târgul Inului Nr. 80, etaeiu I.: Pe un an 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abo­namentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. SEBA€TIÎJSfiA» Ajn­aistrapnea si fn­airata, BB.&SOV, piaţa bmws St. 80, Scrisori nefrancut­e na sa primesc. Manuscripte nu se retrimet. INSERATE se* pmnefjc 1» AD­­ffllăfSTRATIUBE Sn Braşov si ib osmatorele Birouri de »nunâlurî, îa Viena, Bl. Dwkea Nachf. Sas. Augenfsld 4 Emsrich Leaner, HsSwrloh Sohalek. Rudolf Mosso. A. Oppelifc* Nachf. Anton Oppetik. Isi Budapesta : A. V. Qoldber­£®r, Ekatom­ Bernnt. In Bam­­ing. Karolyi 4 llebraann. PREȚUL IHSERTIUHILOR : o so- Biâ s-armoud pe o coloana 6 cr. si 30 or. timbru, pentru o pu­blicare. — Publicări mai dese după tarifă și învoială. RECLAME pe pagina a îî.a o gîci­ă 10 or. seu 30 bani. II. 24. Brașov, Luni-Marți 1 (13) Februarie. 1900.

Next