Gazeta Transilvaniei, martie 1900 (Anul 63, nr. 48-73)
1900-03-01 / nr. 48
Nr. 48 —1900. timarea telegramelor espres în locuri, unde nu este staţiune telegrafică ori telefonică, are să flă computată în 1 coronă, fără privire la distanţa dintre locul distincţiunei şi ultima staţiune telegrafică, ori telefonică. Suma de 1 coronă are s’o platesca înainte trimiţătorul telegramei. Ulterior nu i se mai cere nimic. Espulsărî. Eri diminaţă a fost espulsat din România lucrătorul bulgar Mihail Bacivarov. ■ Acei vor fi espulsaţî, prin Giurgiu, studenţii medicinişti bulgari Gabrovski şi Colaro. Comploturi monarchiste. Guvernul din Rio de Janeiro soia încă de o lună, că câţiva nemulţumiţi comploteza în contra Republicei. Când a aflat, că banii, cari veneau de la monarchişti, erau distribuiţi de câţiva agenţi ai poliţiei şi de câţiva indivizi Guvernul a luat o hotărâre.— Unul din conjuraţi trebuia să aresteze pe preşedintele de Campos-Salles la Petropolis. In cas de succes, un guvern provisoriu de şase membri ar fi luat puterea. Foc într’o mănăstire din Roma. In noaptea de 7 Martie un guardian din piaţa Santa Marta de lângă Vatican vecin esma un nor gros de fum din mănăstirea fraţilor din Santo Stefano dei Mori. îndată guardul bătu la porta mănăstirei şi chema pe păzitor. In mănăstire se produse o panică indescriptibilă mai cu sama printre tinerii călugări, cari dormeau într’o cameră alăturată de locul unde isbucnise focul. Incendiul lua proporţiunî foarte mari şi ameninţă întregul edificiu. Guardianii şi fraţii putură cu mare greutate stinge focul, care arse cu toate acestea o mulţime de lucruri sfinte. Capelă „bură“ în Bucurescî. Am făcut cunoscut, sene „Apărarea Naţională“, venirea în Capitală a unei capele musicale compusă din Buri. Ni-am espumat mai alaltăeri mirarea cum aceşti Buri au putut trece în timp de 5 săptămâni de la [jOlanda până în Bucuresc, atâtea oraşe însemnate în cari conform programei anunţate în Olanda, trebuiau să debuteze. Am arătat totodată opinia unui crear din Viena despre acea capelă —și în urma cercetărilor făcute de noi suntem în stare să aducem cetitorilor noștri urmatoarele soiri despre aceasta capelă compusă din nișee șarlatani, cari nici n’au vecrut poate pe un bar. Deci ledămepitetul acesta, avem două motive: Primul motiv este esploatarea valorosului nume de „Bur“, care se bucură astăzi de stima Europei întregi şi al doilea, curajul ,cu care nisce derbedei, având în frunte un Evreu speculant, au îndrăsnala de a-şi bate joc de buna credinţă a poporului din Europa centrală. Eră amănuntele informaţiunilor pe cari le primim. O capelă compusă din Buri imitatori face un turneu de concerte în Europa centrală. Conducătorul acestei capele este un oarecare Wolf. Acest Wolf şi a asimilat numele de Vollenhofen, un nume patrician şi bine cunoscut în Olanda şi în Transvaal şi are îndrăsnala se răspândescă falsa versiune, că el a venit în Geneva împreună cu trupa sa înainte de isbucnirea răsboiului şi nu poate să se mai întorcă în patria sa — şi câte mai multe. Acest Wolf şi musicanţii lui n’au călcat niciodată în Transvaal. Wolf a compus capela sa în Amsterdam în anul 1895 pe timpul Esposiţiei şi a dat concerte pe piaţa „Marit“ în Olanda veche. Numerice principale din acele concerte erau composiţiile maeştrilor olandezi vechi. Pe urmă capela acesta a plecat la Cadix. Astăzi acest Wolf de Volenhofen speculeza simpatiile europei centrale pentru buri. Acest fapt necalificabil și înjositor a stârnit peste tot locul, unde Wolf s’a arătat cu compania lui de șarlatani, o mare indignare. Femetea în India britanică. Consulatul austro-ungar din Bombay raportază următorele : Despre femetea din India britanica pricinuită de raporturile nefavorabile ale recoltei, numai acum după încheierea anului 1899, ne putem face o ideiă generală. In luna octomvre a anului trecut după calculul guvernului, recolta a fost forte rea pe un teritoriu englez de 100.000 kilometri pătraţi şi pe alt teritoriu, de sub diferiţii principi indignul, de 250.000 kilometrii pătraţi (15 milioane locuitori). După calculele mai nouă teritoriile cari n’au produs aproape nimic au o estensiune de 300.000 kilometri pătraţi cu 10 milioane locuitori. Din acestea, 140.000 kilometri pătraţi sunt englese. Concert Raoul Koczalski. AZi şi mâne, în 13 şi 14 Martie, va da celebrul pianist tînărul Raoul Koczalski, precum am anunţat deja, în sala redutei concerte cu programe forte alese compuse din composiţii de Beethoven, Chopin, Rubinstein, Liszt, Gluck, St. Saens, Wagner şi din propriile composiţii ale d-lui Koczalski. La Ateneu în Bucuresc, d-l Koczalski, care se bucură deja de un renume european, a dat mai multe concerte pe un splendid succes. Biarele bucurescene laudă mult talentul şi arta briliantă a artistului, care a fost admirat mai ales în interpretarea composiţiilor lui Chopin. Bilete se capătă la librăria Hiemesch şi sora la cassă. Otravă în loc de rachiu. La tribunalul din Budapesta s’a pertractat 7000 acestea un cas forte tragic. Pe banca acusaţilor se afla o domnă, soţia funcţionarului Al. Hautzinginer, acusată pentru omor. O simplă întâmplare a adus pe nenorocita în acestă situaţiune fatală. In 16 iulie anul trecut ea a însărcinat pe portierul de la casa, în care locuia, să-i cureţe clanţele de la uşi. Portierul a împlinit cu plăcere dorinţa şi, după ce a isprăvit lucrul, a fost invitat de stăpâna casei se ia un pahar de rachiu. Ea îl duse în bucătărie, lua o sticlă de-o jumătate de litru și-i turnă în pahar. Fluiditatea aluneca repede pe gâtul portierului, dar în momentul următor i se făcu grozav de rău. Fluiditatea ca și un foc îi arse gâtul și stomacul. Stăpâna numaidecât cerceta cuprinsul sticlei şi spre mai marea ei spaimă constată, că în sticlă n’a fost rachiu de pruna, cum crezuse ea, ci un fel de accrd, ce se întrebuinţază la bateriile sonetăriilor electrice pentru producerea curentului de lipsă. Stăpâna numaidecât luă măsuri pentru a scăpa viaţa nenorocitului portier, a trimis după medic, medicină etc., dar după 6 Zii0 de suferinţe nenorocitul portier îşi dete sufletul. înmormântarea i-o făcu nobila femeiă pe cheltăuela sa. In causa aceasta s’a ținut" pertractarea alaltăeri, la care acusata a declarat simpla minte, că ea n’a soiut ce este în sticlă, că nu ea a pus sticla în acel loc, ci nisce fiii ai săi etc. După-ce văduva răposatului n’a pretins nici o despăgubire și n’a cerut nici pedepsirea acusatei, acesta a fost achitată și procurorul n’a recurat. Bărbatul acusatei, care se afla afară, aflând de achitarea soţiei sale, o îmbrăţişa la întâlnire şi plânseră cu sgomot amândoi de bucurie, neputându-se reculege timp de mai multe minute, întinderea ciumei în India. In Calcula ciuma a luat o întindere teribilă. Săptămâna trecută au fost 411 caşuri de morte. Locuitorii părăsesc oraşul. Guvernatorul visiteză cu doctori mahalalele cele mai sărace cari înapuiază pe bolnavi cu serum. Pentru Marsilia s’a decretat carantina pentru provinciă. — Se telegrafeză de asemenea din Buenos-Ayres Agenţiei „Reuter“ că acolo sunt fărte mulţi bolnavi de pesta-bubonică. S’au luat cele mai severe măsuri pentru localisarea flagelului. Rectificare. In primul articul din numărul trecut, ‘coloana ântâi, rândul 8 de jos în sus, este a se ceti: „a luat cuvântul Ludovic Mocsary“ în loc de „Ludovic Mocsony“ Parochiă română gr. or. in Budapesta. Foile budapestane aduc soirea, că Dumineca trecută s’a ţinut în Budapesta adunarea pentru constituirea unei parochi române gr. or. în Budapesta. Adunarea s’a ţinut în sala dela restaurantul „Regina Angliei“. Au luat parte vre-o 200 de Români din Budapesta. Adunarea a fost presidată de d-l Iosif Gal, membru al camerei magnaţilor, care desfăşură istoria cestiunei bisericei Românilor din Budapesta, care acum se ţine de GAZETA TRANSILVANIEI, diecesa Aradului şi care se află în posiţie, de a se pute constitui în parochie. Adunarea cu unanimitate s’a pronunţat pentru constituirea parochiei şi tot cu unanimitate e ales de preot pe Gorge Bogoevici, catechetul român de până acum. Membri ai comitetului parochial au fost aleşi d-nii: Dr. Iosif Gal membru al camerei magnaţilor, George Şerb deputat dictat, G. Raţ consilier ministerial, Ioan Kandesky mare comerciant, Dr. Iuliu Puşcariu jude de tribunal, Dr. Augustin Dumitreanu medic da justiţia, Silviu Suciu translator ministerial, Dr. Emil Babeş advocat, Dr. Victor Gupşa ponoepist ministerial şi Paul Todorescu, mare proprietar. S’a ales apoi o comisiune, care să facă pregătiri pentru clădirea unei capele şi celelalte lucruri de lipsă. Li s’au trimis, în fine, archiereilor români gr. ov. din patruă telegrame de salutare. Fecalele lui John Bull heim, că deja dela începutul răsboiului pressa francesă şi-a aflat o deosebită predilecţia în aşi bate joc de Englesi şi a-i persifla în tot chipul. Chiar eri am arătat cum unul din ziarele umoristice francese scie să ironiseze îngâmfarea englesă. De curând a apărut în Paris o broşură întitulată „Păcatele lui John Bull“, al cărei autor se ascunde sub pseudonimul Aristide şi în care se pune la primul loc întrebarea: In ce este Anglia mare? Răspunsul îl dă imediat: în ipocristă, trufiă, în cele mai urîte păcate, în jăfuire şi într’o josnică perfidiă faţă cu naţiunile stăine! In faţa acestei „măreţii“ a trufaşului popor insular, Aristide pune micimea lui şi arată cât este de mic şi neînsemnat John Bull în adevărata civilisaţie, în educaţie, artă şi în virtuţile umane. Egoismul Englesilor, Zice autorul broşurei, e atât de mare, încât ei îl consideră de o virtute şi se laudă cu el într’un mod neobicinuit. Englesii au soiut să facă a se crede despre ei, că sunt estrordinar de religioşi, pe când de fapt sunt nisce farisei şi Tartuffi cu suflet, corupt. Prin trei secoli de-a rendul diplomaţia englesă n’a făcut altceva decât se învrăjbască naţiunile străine, împintenându-le la resboie sângerose şi fără folos. Poporul mărginit al Angliei crede apoi, că soldatul engles e cel mai bun şi mai viteaz din lume, deşi la aceasta credinţă nebasată n’a dat însă, decât că Englesii cu armele lor ucigătore au pustiit şi nimicit cu sutele popoare neapărate. Englesul, continuă Aristide, este naţiunea cea mai fudulă din lume. Fiind-că un timp oarecare a mers în fruntea naţiunilor pe teren comercial şi industrial şi în urma aceasta a câştigat averi imense, s’a încrecjut într’atâta, încât ar disputa celorlalte naţiuni chiar şi dreptul de a trăi. Fudulia acesta i-a născut-o obscurantismul, care domnesce în clasa mijlociă englesă. Englesul nu e setos după ştiinţă, se trage dela învăţătură şi nu iubesce decât jocul şi sportul. De ocupaţiunea spirituală se înstreineaza aşa de mult,“încât deci poate sa câştige bani şi fără cunoştinţa de carte, în viaţa lui nu ia în mână condeiu şi hârtie. Folositoare pentru el este numai sciinţa prin care poate să câştige bani. înaintea lui toate sunt un geşert: religie, joc, cultivarea artei şi mai ales literatura. Englesul se fălesce bucuros cu bogăţia lui. In timp de trei vecuri el a stors şi despoiat o bună parte a continentelor şi ata că pofta lui detestabilă nu s’a potolit încă. Dintre poeţii şi scriitorii engles! numai aceia pot fi populari, carî linguşesc vanitatea naţională şi cari propovăduesc superioritatea spirituală englesă peste celelalte naţiuni. Englesii nu pot pricepe de ce nu sunt iubiţi de popoarele străine. Dar nu-i pot iubi şi stima, fiind-că sunt făţarnici, aroganţi, brutali, ipocriţi, egoişti şi perfidi, — încheie autorul broşurei, care este dedicată Burilor şi venitul din vânzare e destinat pentru sprijinerea causei lor. Literatură. In tipografia Gutenberg Joseph Gobi din Bucurescu (Strada Doamnei 20) a apărut: „Predice ocasionale şi funebrale de Dr. Em. Eiefterescu, membru al Asociaţiunei, membru fondator al societăţii de lectură „Inocenţiu M. Glain“ din Blaşiu şi alte societăţi culturale.“ Tom. II. Preţul 4 lei, pentru Austro-Ungaria 3 col. 50 bani. Pagina 3 Londra, 12 Martie. Lui „Daily Mail“ i se vestesce din Pretoria, ca consulii puterilor streine au fost convocaţi la o conferenţă şi au fost rugaţi, se cera intervenţia statelor representate, ca se se facă sfîrșit vărsărilor de sânge. Londra, 12 Martie. In lupta de erî, care a fost estraordinar de esacerbată, au participat multe trupe australiene. — Din Pretoria se amunța, că Mafeking se află neîntrerupt sub bătaia tunurilor. Londra, 12 Martie. Consiliul de miniștri engles a declarat, că pretinde de la Buri supunere necondiţionată. Guvernul mai cere, ca cei doi presidenţi şi partidele lor se fie depărtaţi, corpurile legiuitoare actuale se fiă disolvate şi toţi Burii desarmaţî. Lourenzo Marqueze. 12 Martie. Aici sosesc în massă strein! din Transvaal, căci acolo nu mai sunt siguri. Muncitorii de mine asigură, că funcţionarii de la guvern şi alte persoane spun pe faţă, că minele mai principale şi oraşul Johannesburg va fi pustiit. Bruxsîla, 13 Martie. In cercurile apropiate de agentul transvaalian se nega, că Krüger și Steyn s’ar fi rugat de pace la Londra. Bruxella, 12 Martie. Președintele republicei Transvaal Krüger a conferit cu consulii puterilor din Pretoria și prin mijlocirea lor s’a adresat cătră marile puteri cu rugarea se intervină în favoarea unei păci echitabile. eî i %' m ms 1$. Bloemfontein Insinte de asta despre capitala nici unui stat nu se vorbea aşa de puţin ca despre capitala statului liber Oranje. Acum toate privirile sunt îndreptate asupra acestui oraş, așteptând să vadă, când va succede generalissimului engles a întră victorios în Bloemfontein. — Bloemfontein este oraş mai tînăr. Originea lui o găsim în anul 1846, când Anglia începu să anecteze statul bur Oranje, care o supăra. Atunci avea lipsă de o residenţă pentru locţiitorul sâu, unde să potă fi pus la adăpost el şi trupele sale. A ocupat aşadar prin Kok Adam teritoriul dintre rîurile Kaal, Sprunt şi Modder, adecă locul pe care e situat al Bloemfontein. Pentru prima-oara s’a fost aşezat aici un Bur cu numele Bloem şi astfel s’a făcut prima colonisare, or oraşul şi-a luat numele dela Bloem şi dela isvorul (fontein) de alături numindu-ss oraşul Bloemfontein. Capitala statului Oranje e foarte isolată. In jurul ei ,nu sunt oraşe, decât Kimberley la depărtare de 100 miluri englese. Pănă la Pretoria trebue să facă o cale de 300 miluri. Este un platou uriaş, acoperit cu iarbă şi foarte potrivit pentru cultura vitelor. Interesant e, că iarba platoului e de oolaie brună. Cătunele sunt încunjurate cu arbori acatia şi gumrii, ceea ce le dă aspect fermecător. Privirea omului rămâne însă forte satisfăcută, când deodată i se arată în valea verde un şir întreg de case platinase, marea mulţime de omeni şi opera civilisaţiei. Pe ambe părţile se ridică un şir de poline, er la vest un lanţ de munţi înalţi şi sterpi. Bloemfontein face o impresie foarte plăcută. Casele sunt edificate frumos, prevalând colorile roşu şi alb clandese. In centrul oraşului se află o piaţă pătrată. Casele sunt aproape toate partere. De-alungul oraşului curge o vălcea. In oraş domnesce liniştea, pacea şi bunăstarea. Acolo nu esistă proletariat, dar nici milionari nu prea sunt, esisterţa tuturor însă este asigurată. Industria lipseşce cu totul şi armonia oaselor n’o conturbă de foc urlate înalte de fabrici, nici aerul curat şi sănătos nu e stricat de fumul năduşitor. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Gregoriu Masor.