Gazeta Transilvaniei, mai 1900 (Anul 63, nr. 97-120)
1900-05-02 / nr. 97
Nr. 97—1900, însă în faptul, că au cârtit ploi la timp şi în abundenţă, aşa încât sămănăturile n’au suferit întru nimic. Vânzarea rapiţei din recolta viitoare a început încă de pe timpul iernei. S’au făcut angajamente pentru 40.000.000 lei. Preţul a început dela 70 de lei chila şi s’a urcat pănă la 88 de lei. Rapiţa produsă anul acesta în România va ave căutare mare şi pe pieţele comerciale din străinătate. Ţările, cari îşi făceau provisiunile necesare de rapiţă din Indii, vor căuta rapiţa produsă în România, deoarece recolta din Indii este cu totul compromisă. Cununia. Din Năsăud ni se anunţă cununia d-nei Valeria Tancon. Pavelea cu d-l Aureliu I. de Balint. — Felicitările noastre căldurose ! La secţia Bacău a Ligei culturale a ţinut ora 30 Aprilie v. D-na Neli Cornea o conferenţă despre „Artă şi patriotism“ în sala palatului municipal. Venitul s-a destinat pentru sporirea fondului milionului Ligei. Fabrică de conserve. „Transsylvania“, fabrică pentru valorizarea şi prelucrarea de pâine şi legume, ce are a se înfiinţa în Deva, va ţine adunarea generală de constituire în 20 Maifl. st. n. 1900 în Deva la 3 ore p. m. în sala de şedinţe a ■comitatului. Duel. Intre d-1 Dr. Teodor Popescu adv. în Arad şi d-1 Dr. George Popa pretor în Boroş-Sebeş a fost un duel cu pistolul, din care amândoi au scăpat neatinşi de glonţ. Gaura duelului au fost nisce polemii ziaristice purtate în foile din Sibiiu îşi Arad. Măsuri în contra ciumei. D. Dr. Obregia, directorul general al serviciului sanitar superior din România, imediat ces’a anunţat, că la Smyrna s’a ivit un cas de ciumă, a luat măsurile necesare, telegrafând medicilor porturilor instrucţiuni relative la observaţiunea vaporelor şi pasagerilor. In portul Constanţa nu se primesce nici un vapor sau pasager, precum şi mărfuri în contra cărora ar pute exista bănueli,că sunt suspecte. Toate acestea sunt trimise la Sulina, unde se află zona de observaţiune şi unde sunt lazaretele şi carantinele. Consiliul sanitar superior a fost convocat pentru a decide şi asupra altor măsuri preventive. După cât se spune le va hotărî o carantină pentru vapoarele şi provenienţele din părţile suspecte. Carantina se va face la Sulina. — Sorrile primite la ministerul afacerilor străine asupra caşului suspect de la Smyrna arată, că a fost un casde pestă asiatică. Se aşteptă resultatul esasmenului bacteriologic. Guvernul otoman a stabilit carantina pentru vaporele şi provenienţele din părţile suspecte. Maial. Tinerimea şcolară de la gimnasiul superior fundaţional din Năsăud învită la Maialul, ce se va arangia în Năsăud. Duminecă, în 27 Maifl. st. n. 1900 în grădina gimnasială, or în cas de timp nefavoritor în sala de gimnastică, începutul la 3 ore p. m. Preţul intrării de peruonă: 1 cor. Venitul curat e destinat pentru fondul de utensilii la gimnasiu. Suprasolvirile şi ofertele marinimose se primesc cu mulţămită şi se vor chita în raportul gimnasial anual. — Comitetul arangiator. Revoluţionarii şerbi. Guvernul român a primit însdiinţare din partea celui şerbesc, că în Bucureşti există un comitet de revoluţionari şerbi, cari au legături secrete cu antidinasticii din Serbia şi pun la cale un nou atentat la viaţa lui Milan. Ca urmare, guvernul serbesc a cerut estrădarea Sârbilor bănuiţi din Bucuresci. Moartea unui aristocrat maghiar. In Viena a răposat Vineri noaptea contele Mauriţiu Eszterhazy, la vârsta de 44 ani, în urma unei apoplexii. Răposatul conte era unul din aristocraţii proprietari cei mai mari: avea ca fideicomis 60,000 jugăre în Papa-Ugod şi alte 30,000 jugăre ca proprietate liberă în comitatul Comori; afară de acesta credise nu de mult frumoase proprietăţi în Vestfalia (Germania). Prinţul de Orleans la Suveranii români. Se telegrafezal din Abbszia, că în 29 Aprilie. prinţul d’Orleans a sosit pe yachtul său „Marussia“ şi a făcut visită MM. LI. Regelui şi Reginei României. Familia regală română a luat prânciul pe yacht. Când a părăsit regele yachtul, s’au tras tunuri şi musica a cântat imnul românesc. Conspiraţia din Manilla. „Gazeta de Francfurt“ primesce dela New-York spirea, cum că o conspiraţiune s’a descoperit la Manilla. O sută de persona, printre cari mai mulţi funcţionari, au fost arestate. — Trei mii de Filipini au luat Bulan, lângă Luzon, cu asalt şi au măcelărit garnisoana americană, cu organismul întreg, tot asemenea se armonisază popoarele faţă cu omenirea. Dar credeţi oare d.v., că numai în omenime există acastă împărţire în grupe de individi, cari urmăresc viaţa lor aparte înarmonia universală? Ia coborîţi-vă în lumea animală chiar pe trepte ,mult mai jos, decât omul, şi priviţi, de exemplu, acea minunată întocmire de viaţă socială a albinelor. Negreşit, veţi vedea cum aceste inteligente insecte îşi îndeplinesc rostul vieţii lor după aceleaşi legi, ca şi societăţile omenesc. In adevăr, ele trăesc unele de altele, nu se amestecă, deşi trăesc in comun, nu se duc unele în stupul altora, ci fie-care la comunitatea sa cu o mi- nunată pricepere, ca şi cum ar ave con -sciinţa naţiunii, din care face parte. Diferenţiarea, cum vedem, în toate lucrurile din natură constitue un progres ; şi deci şi diferenţiarea omenimii în naţionalităţi este o lege a progresului omenimii. De aceea dar contopirea naţionalităţilor într’una singură, cum învaţă cosmopolitismul, ar însemna reîntorcerea lumii înapoi la timpurile primitive, când în adevăr esista om şi om, cum esistă de exemplu, lup şi lup, urs şi urs etc. Din toate acestea reiese, că naţionalismul este un principiu natural, înalt, o consecinţă a legilor evoluţiei omenirii. Tot din cele spuse s’a putut vedea, că naţionalismul este perfect compatibil cu umanitatea; ba mai adaog, nici nu se poate înţelege altfel umanitatea fără naţionalism. Mai mult încă. Naţionalismul e chiar singura formă de iubire a umanităţii. Să nu uităm sublimele vorbe ale poetului frances Victor Hugo: „Chipul cel mai nimerit de a ne iubi patria, este să ne iubim familia, şi cel mai bun de a iubi omenimea, este să ne iubim patria“. Să luăm doar seama, să fim treji, ca nu cumva, ademeniţi de încântătorele sirene ale cosmopolitismului, se cădem în cursa de a sta nepăsători şi a nu lua măsurile trebuincioase pentru apărarea naţionalităţii noastre. Suntem datori să ne iubim neamul şi să luptăm pentru el din toate puterile; căci a-l negligia pe el, sub pretext, că trebue să iubim umanitatea, însemnă, după mine unul, „a lua pânea fiilor şi a o da pânilor!“ (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI. Besbonul din Africa sudică. Telegramele sosite la Londra de pe câmpul de resboifl, presentă situațiunea ca forte favorabilă pentru Englesi. Cu mari încordări lord Roberts merge înainte și fără ași bate mult capul cu sartea trenului de bagaje, ce se află la Smaldeel, a înaintat cu oștirea Intrega spre Kroonstad, unde a şi ajuns alaltăerî şi a intrat în oraş, după ce Burii n’au apărat oraşul. Acesta o vestesce însuşi Roberts printr’o telegramă cu data de 12 Maifl trimisă din Kroonstad. In oraş se afla numai un neînsemnat număr de locuitori englesi. Preşedintele statului Oranje, care în preserafilei se afla în Kroonstad, s’a refugiat, după-ce Burii de sub comanda lui Botha şi De Wett audeclarat, că nu vor mai * Burii sunt decişi a lupta pănă la fine. Preşedintele Steyn a declarat unui corespondent aliarului „Newyork Herald“ : „Voim să ne luptăm pănă la ultimul picur de sânge. Nici un burgher de-al meu nu voesce să se reîntorcă de pe câmpul de bătaiă şi nici nu s’au gândit vr’odată să părăsască pe transvaalieni. Mai întâii ne vom lupta pe ţărmul rîului Vaal, apoi la Pretoria şi în fine între munţi. Dela pace n’avem nimic de aşteptat, însă putem să câştigăm totul, dacă vom lupta înainte. După fiecare succes neînsemnat engles, va unna o grozavă înfrângere. Englesii sunt acum în Wynburg şi Virginia şi în proximelejile ne aşteptă o luptă mare“. * In Birmingham a ţinut alaltăerî ministrul engles al coloniilor Chamberlain un discurs, în care a declarat între altele, că guvernul engles nu are de gând a recunoasce independența republicelor sud-africane; republicele trebue să fie puse sub regim engles. După răsboi el se va institui în republice un guvern militar, or după ce se va fi pacificat totul, republicele vor fi, încorporate în marele cerc al coloniilor autonome, lăsându-le totuși un guvern propriu, lupta pe teritor oranjean și se vor retrage la râul Waal. Probabil, că Roberts nu va sta mult nici în Kroonstad. El şi-a trimis generalii în toate direcțiunile pentru persecutarea inimicului, ce s’a retras la Vaal. Cu aceeași forță luainteza și flancul dela apus al Englesilor, ca pe diua de 18 Maifl să libereze Mafekingul, cum a promis Roberts reginei. * Intr’aceea se vestesce, că pe când o parte a armatei englese de vest merge spre Mafeking, or alta vra să pătrundă în Transvaal, o trupă da Buri a luat’o spre sud şi a apărut la Warrenton, pe ţărmul sudic al rîului Vaal, adecă acolo, unde se aflau mai înainte Englesii. De altă parte în răsăritul statului Oranje, la munţii Wynburg, a rămas o trupă însemnată de Buri, sub conducerea generalului Olivier. Burii aceștia ar avea planul să taie linia de comunicația a lui Roberts cu Bloemfontein, prin ceea ce armata principală englesă ar putea să ajungă în situațiă critică, căci n’ar mai putea fi prevăjută cu hrană și muniție din magaziile dela Bloemfontein. Cum sunt economii maghiari. Éra ce scrie într’un articul mai lung revista „Erdélyi Gazda” din Clusifl în Nr. 15 din anul curent, referitor la scăderile și păcatele economilor maghiari: • „Economul maghiar s’a născut domn... aplicarea aceasta spre domniă provine... din trecutul său mare şi strălucit istoric. Deodată cu desfiinţarea iobăgiei, s’a pus capăt vieţii tihnite de domol... şi a urmat timpul muncei seriose, împreunată cu calcul şi diliginţă. Cei ce n’au soitit să renunţe la aplecările spre domniă, au dispărut dela suprafaţă în urma marei transformări economice resultate din lupta pentru asistenţă. Jumătatea de secol din urmă ascunde în sine forte multe învăţături în acesta privinţă. Câte şi mai câte curii nobilitare nu s’au schimbat în acest timp; câte familii de proprietari de pământ n’au ajuns în posiţiunea critică de a se despărţi de posesiunea stăpânită secoli de-arendul de străbunii lor?... „Esperienţele amare n’au fost de-ajuns pentru stîrpirea aplecărilor moştenite spre domnie. Economul maghiar nici util nu poate renunţa la prerogativele de domn, moştenite prin nascere. In lucrările sale și acii să vădesce în rândul prim domnul și numai în al doilea, în formă subordinară, se validitază economul... Cheltuesce fără socoteala rațională, se supune pasiunilor de a cheltui ca un magnat și plăcerilor deșerte, se infioreaza de osteneala împreunată cu economia şi de munca seriosă, n’are idei de cruţare înţelăptă... şi se Îngreţoşază de cel ce mirosă a meşteşug .. Am Pagina 8, avut socialism agrar,... am avut şi avem socialism domnesc,... a cărui săcure este îndreptată spre împărţirea oficiilor... La noi, deci e vorba de alegeri de deputați, de adunări cu colorit politic, acolo aflăm și pe econom. In acest cas nu cunoasce cale obositoare, depărtare mare și pierdere de timp. Carecterul nostru este aplecarea spre politizare strașnică... Dar deci e să facă numai un pas la adunări economice, gândesce: să o facă altul, acolo e guvernul, facă-o ele... Economul maghar nu se sfarmă cu nimic... E propriul său inimic... Nu ne face de loc bucurie, că trebue să sbicium păcatele noastre. Dar ne împlinim o datorinţă arătând pericolul, care ameninţă, se apropie în mod înspăimântător şi neapărat va mătura pe economul maghiar, deci nu se va desbrăca de aplecările spre domnia şi nepăsare“. Mulţăaintă publica. Secaş. 10 Maiul 1900. Venerabilul Consistoriu rom. gr. or. din Arad luând în consideraţiune deplorabila stare materială a credincioşilor noştri din comuna T. Secaşiu la renoirea bisericei ne-a provăcut cu un ajutor de 400 cor. din fondul „loan Meţian“. Mulţămind Escel, Sale, Inaltpreasînţitului d. Archiepiscop şi Metropolit loan Meţian, ca întemeiătorul fondului filantropic bisericesc, şi P. S. Sale D-lui Episcopdiecesan Iosif Goldiş şi Venerabilului Consistor pentru mijlocirea nobilului şi necesarului ajutor, înălţăm rugăciuni ferbinţi cătră Atotputernicul Dumneizeu, ca să le lungască firul vieţii în deplină sănătate la mulţi fericiţi ani! Tot pe seama renoirii bisericii noastre au mai contribuit Ştim. dn. Emanuel Ungureanu adv. în Timişora 6 cor., şi ştim. dn. Const. Lazar advocat în Repaş 6 cor. şi ştim. d-na văd. Livia Topiian de Raţiu din Roman-Petre ca colectantă, a contribuit 2 cor., d-1 loanichie Neagoe paroch în R.Petre 1 cor., d-na Iulia Saviciu notarusă în Tem. Ujfalu 3 cor., d-ra Emilia Raţiu învăţ. în R.Petre 2 cor., d-1 Aureliu Saviciu din Lipova 2 cor, d-na Iulia Dogariu din Arad 2 cor., d-1 Droniga preot în Ghiroc 2 cor.,şi d-na Helena Muntean din Lipova 1 cor. Primesca deci toţi aceşti prea generoşi şi marinimoşi contribuitori şi pe acéstă cale profunda nostră mulţămită , lângă care de pe altarul bisericei renoite rugăm pre Atotputernicul Dumnedeu, ca să le răsplătască însutit şi înmiit din darurile sale cele bogate, şi să le lungască firul vieţii în deplină sănătate la mulţi fericiţi ani. In numele comit, paroch. Demetriu Morariu, preot. ULTIME SUIM. Budapesta, 14 Maiu. In espunerea sa făcută în delegaţiunea austriacă, contele Goluchowski a repetat cele espuse de Maj. Sa cu privire la situaţia exterioră şi a cis, că acţiunea de mijlocire amicabilă între Englesi şi Buri e cu totul eschisă. 1$ asmsic. O republică de copii. In America bineînţeles, că înfloresce un stat original fundat şi care era dirigiat de William R. George. „George republican junior“ astfel e titlul său oficial, e una din cele mai mici puteri de pe pământ, nu posedă decât 100 hectare de pământ şi 12 oase. Dar are un drapel, un cântec naţional şi o serbare naţională, care e celebrată în ziua de 10 iulie, data fondărei republicei. Cetăţenii republicai sunt în vârsta de la 6 pănă la 18 ani. Ei sunt originari din cartierele sărace din New-York. Conducerea morală şi materială a republicei îi absoarbe în întregime astfel, că poliţia lor are cea mai bună organisare din lume. Ftă într’adevăr o republică ideală ! Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.