Gazeta Transilvaniei, mai 1900 (Anul 63, nr. 97-120)

1900-05-02 / nr. 97

Nr. 97—1900, însă în faptul, că au cârtit ploi la timp şi în abundenţă, aşa încât sămănăturile n’au suferit întru nimic. Vânzarea rapiţei din recolta viitoare a început încă de pe tim­pul iernei. S’au făcut angajamente pentru 40.000.000 lei. Preţul a început dela 70 de lei chila şi s’a urcat pănă la 88 de lei. Ra­­piţa produsă anul acesta în România va ave căutare mare şi pe pieţele comerciale din străinătate. Ţările, cari îşi făceau pro­­visiunile necesare de rapiţă din In­dii, vor căuta rapiţa produsă în România, deoare­ce recolta din Indii este cu totul compromisă. Cununia. Din Năsăud ni­ se anunţă cununia d-nei Valeria Tanco­n. Pavelea cu d-l Aureliu I. de Balint. — Felicitările noas­­tre căldurose ! La secţia Bacău a Ligei culturale a ţinut ora 30 Aprilie v. D-na Neli Cornea o conferenţă despre „Artă şi patriotism“ în sala palatului municipal. Venitul s-a des­tinat pentru sporirea fondului milionului Ligei. Fabrică de conserve. „Transsylva­nia“, fabrică pentru valorizarea şi prelu­crarea de pâine şi legume, ce are a se în­fiinţa în Deva, va ţine adunarea generală de constituire în 20 Maifl. st. n. 1900 în Deva la 3 ore p. m. în sala de şedinţe a ■comitatului. Duel. Intre d-1 Dr. Teodor Popescu adv. în Arad şi d-1 Dr. George Popa pre­tor în Boroş-Sebeş a fost un duel cu pis­tolul, din care amândoi au scăpat neatinşi de glonţ. Gaura duelului au fost nisce po­­lemii ziaristice purtate în foile din Sibiiu îşi Arad. Măsuri în contra ciumei. D. Dr. Obregia, directorul general al serviciului sanitar superior din România, imediat ce­­s’a anunţat, că la Smyrna s’a ivit un cas de ciumă, a luat măsurile necesare, tele­­grafând medicilor porturilor instrucţiuni re­lative la observaţiunea vaporelor şi pasa­gerilor. In portul Constanţa nu se primesce nici un vapor sau pasager, precum şi măr­furi în contra cărora ar pute exista bănueli,­­că sunt suspecte. Toate acestea sunt trimise la Sulina, unde se află zona de observa­­ţiune şi unde sunt lazaretele şi carantinele. Consiliul sanitar superior a fost convocat pentru a decide şi asupra altor măsuri preventive. După cât se spune le va hotărî o carantină pentru vapoarele şi provenien­ţele din părţile suspecte. Carantina se va face la Sulina. — Sorrile primite la minis­terul afacerilor străine asupra caşului sus­pect de la Smyrna arată, că a fost un cas­­de pestă asiatică. Se aşteptă resultatul esa­­smenului bacteriologic. Guvernul otoman a stabilit carantina pentru vaporele şi pro­venienţele din părţile suspecte. Maial. Tinerimea şcolară de la gim­­nasiul superior fundaţional din Năsăud în­vită la Maialul, ce se va arangia în Nă­săud. Duminecă, în 27 Maifl. st. n. 1900 în grădina gimnasială, or în cas de timp ne­­favoritor în sala de gimnastică, începutul la 3 ore p. m. Preţul intrării de peruonă: 1 cor. Venitul curat e destinat pentru fon­dul de utensilii la gimnasiu. Suprasolvirile şi ofertele marinimose se primesc cu mul­­ţămită şi se vor chita în raportul gimna­­sial anual. — Comitetul arangiator. Revoluţionari­i şerbi. Guvernul ro­mân a primit însdiinţare din partea celui şerbesc, că în Bucureşti există un comitet de revoluţionari şerbi, cari au legături se­crete cu antidinasticii din Serbia şi pun la cale un nou atentat la viaţa lui Milan. Ca urmare, guvernul serbesc a cerut estrăda­­rea Sârbilor bănuiţi din Bucuresci. Moartea unui aristocrat maghiar. In Viena a răposat Vineri noaptea contele Mauriţiu Eszterhazy, la vârsta de 44 ani, în urma unei apoplexii. Răposatul conte era unul din aristocraţii proprietari cei mai mari: avea ca fideicomis 60,000 jugăre în Papa-Ugod şi alte 30,000 jugăre ca pro­prietate liberă în comitatul Comori; afară de acesta credise nu de mult frumoase pro­prietăţi în Vestfalia (Germania). Prinţul de Orleans la Suveranii români. Se telegrafezal din Abbszia, că în 29 Aprilie­­. prinţul d’Orleans a sosit pe yachtul său „Marussia“ şi a făcut visită MM. LI. Regelui şi Reginei României. Fa­milia regală română a luat prânciul pe yacht. Când a părăsit regele yachtul, s’au tras tunuri şi musica a cântat imnul românesc. Conspiraţia din Manilla. „Gazeta de Francfurt“ primesce dela New-York spirea, cum că o conspiraţiune s’a descope­rit la Manilla. O sută de persona, printre cari mai mulţi funcţionari, au fost arestate. — Trei mii de Filipini au luat Bulan, lângă Luzon, cu asalt şi au măcelărit gar­­nisoana americană, cu organismul întreg, tot asemenea se ar­­monisază popoarele faţă cu omenirea. Dar credeţi oare d.­v., că numai în omenime există acastă împărţire în grupe de individ­i, cari urmăresc viaţa lor aparte în­­armonia universală? Ia coborîţi-vă în lu­mea animală chiar pe trepte ,mult mai jos, decât omul, şi priviţi, d­e exemplu, acea minunată întocmire de viaţă socială a al­binelor. Negreşit, veţi vedea cum aceste inteligente insecte îşi îndeplinesc rostul vieţii lor după aceleaşi legi, ca şi societă­ţile omenesc­. In adevăr, ele trăesc unele de altele, nu se amestecă, deşi trăesc in comun, nu se duc unele în stupul al­­tora, ci fie-care la comunitatea sa cu o mi-­ nunată pricepere, ca şi cum ar ave con -sciinţa naţiunii, din care face parte. Diferenţiarea, cum vedem, în toate lu­crurile din natură constitue un progres ; şi deci şi diferenţiarea omenimii în naţio­nalităţi este o lege a progresului omenimii. De aceea dar contopirea naţionalităţilor în­­tr’una singură, cum învaţă cosmopolitis­mul, ar însemna reîntorcerea lumii înapoi la timpurile primitive, când în adevăr esista om şi om, cum esistă de exemplu, lup şi lup, urs şi urs etc.­­ Din toate acestea reiese, că naţionalis­mul este un principiu natural, înalt, o con­secinţă a legilor evoluţiei omenirii. Tot din cele spuse s’a putut vedea, că naţionalismul este perfect compatibil cu umanitatea; ba m­ai adaog, nici nu se poate înţelege altfel umanitatea fără naţio­nalism. Mai mult încă. Naţionalismul e chiar singura formă de iubire a umanităţii. Să nu uităm sublimele vorbe ale poetului fran­­ces Victor Hugo: „Chipul cel mai nime­rit de a ne iubi patria, este să ne iubim familia, şi cel mai bun de a iubi omeni­­mea, este să ne iubim patria“. Să luăm doar seama, să fim treji, ca nu cum­va, ademeniţi de încântătorele sirene ale cosmopolitismului, se cădem în cursa de a sta nepăsători şi a nu lua măsurile trebuincioase pentru apărarea naţionalităţii noastre. Suntem datori să ne iubim neamul şi să luptăm pentru el din toate puterile; căci a-l negligia pe el, sub pretext, că tre­­bue să iubim umanitatea, însemnă, după mine unul, „a lua pânea fiilor şi a o da pânilor!“ (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI. Besbonul din Africa sudică. Telegramele sosite la Londra de pe câmpul de resboifl, presentă situațiunea ca forte favorabilă pentru Englesi. Cu mari încordări lord Roberts merge înainte și fără ași bate mult capul cu sartea trenului de bagaje, ce se află la Smaldeel, a înaintat cu oștirea Intrega spre Kroonstad, unde a şi ajuns alaltăerî şi a in­trat în oraş, după­ ce Burii n’au apărat oraşul. Acesta o vestesce însuşi Roberts printr’o telegramă cu data de 12 Maifl trimisă din Kroonstad. In oraş se afla numai un neînsemnat număr de locuitori englesi. Preşedintele statului Oranje, care în pre­­sera­­filei se afla în Kroonstad, s’a refugiat, după-ce Burii de sub comanda lui Botha şi De Wett au­­declarat, că nu vor mai * Burii sunt decişi a lupta pănă la fine. Preşedintele Steyn a declarat unui corespon­dent al­­­iarului „Newyork Herald“ : „Voim să ne luptăm pănă la ultimul picur de sânge. Nici un burgher de-al meu nu voesce să se reîntorcă de pe câmpul de bătaiă şi nici nu s’au gândit vr’odată să părăsască pe transvaalieni. Mai întâii­ ne vom lupta pe ţărmul rîului Vaal, apoi la Pretoria şi în fine între munţi. Dela pace n’avem nimic de aşteptat, însă putem să câştigăm totul, dacă vom lupta înainte. După fie­care succes neînsemnat engles, va unna o grozavă înfrângere. Englesii sunt acum în Wynburg şi Virginia şi în proxi­mele­­jile ne aşteptă o luptă mare“. * In Birmingham a ţinut alaltăerî mi­nistrul engles al coloniilor Chamberlain un discurs, în care a declarat între altele, că guvernul engles nu are de gând a recunoasce independența republicelor sud-africane; repu­­blicele trebue să fie puse sub regim engles. După răsboi el se va institui în republice un guvern militar, or după­ ce se va fi pa­cificat totul, republicele vor fi, încorporate în marele cerc al coloniilor autonome, lăsân­­du-le totuși un guvern propriu, lupta pe teritor oranjean și se vor retrage la râul Waal. Probabil, că Roberts nu va sta mult nici în Kroonstad. El şi-a trimis generalii în toate direcțiunile pentru persecutarea inimicului, ce s’a retras la Vaal. Cu aceeași forță luainteza și flancul dela apus al En­­glesilor, ca pe diua de 18 Maifl să libe­reze Mafekingul, cum a promis Roberts reginei. * Intr’aceea se vestesce, că pe când o parte a armatei englese de vest merge spre Mafeking, or alta vra să pătrundă în Transvaal, o trupă da Buri a luat’o spre sud şi a apărut la Warrenton, pe ţărmul sudic al rîului Vaal, adecă acolo, unde se aflau mai înainte Englesii. De altă parte în răsăritul statului Oranje, la munţii Wynburg, a rămas o trupă însemnată de Buri, sub conducerea generalului Olivier. Burii aceștia ar avea planul să taie linia de comunicația a lui Roberts cu Bloemfontein, prin ceea­ ce ar­mata principală englesă ar putea să ajungă în situațiă critică, căci n’ar mai putea fi prevă­jută cu hrană și muniție din ma­gaziile dela Bloemfontein. Cum sunt economii maghiari. Éra ce scrie într’un articul mai lung revista „Erdélyi Gazda” din Clusifl în Nr. 15 din anul curent, referitor la scăderile și păcatele economilor maghiari: • „Economul maghiar s’a născut domn... aplicarea aceasta spre domniă provine... din trecutul său mare şi strălucit istoric. De­odată cu desfiinţarea iobăgiei, s’a pus capăt vieţii tihnite de domol... şi a urmat timpul muncei seriose, împreunată cu calcul şi di­­liginţă. Cei­ ce n’au soitit să renunţe la aplecările spre domniă, au dispărut dela suprafaţă în urma marei transformări eco­­nomice resultate din lupta pentru asistenţă. Jumătatea de secol din urmă ascunde în sine forte multe învăţături în acesta pri­vinţă. Câte şi mai câte curii nobilitare nu s’au schimbat în acest timp; câte familii de proprietari de pământ n’au ajuns în po­­siţiunea critică de a­ se despărţi de pose­siunea stăpânită secoli de-arendul de stră­bunii lor?... „Esperienţele amare n’au fost de-ajuns pentru stîrpirea aplecărilor moştenite spre domnie. Economul maghiar nici util nu poate renunţa la prerogativele de domn, moştenite prin nascere. In lucrările sale și acii să vădesce în rândul prim domnul și numai în al doilea, în formă subordinară, se validitază economul... Cheltuesce fără socoteala rațională, se supune pasiunilor de a cheltui ca un magnat și plăcerilor de­șerte, se infioreaza de osteneala împreunată cu economia şi de munca seriosă, n’are idei­ de cruţare înţelăptă... şi se Îngreţo­­şază de cel­ ce mirosă a meşteşug .. Am Pagina 8, avut socialism agrar,... am avut şi avem socialism domnesc,... a cărui săcure este îndreptată spre împărţirea oficiilor... La noi, deci e vorba de alegeri de deputați, de adunări cu colorit politic, acolo aflăm și pe econom. In acest cas nu cunoasce cale obositoare, depărtare mare și pierdere de timp. Carecterul nostru este aplecarea spre politizare strașnică... Dar deci e să facă numai un pas la adunări economice, gân­­desce: să o facă altul, acolo e guvernul, facă-o ele... Economul maghar nu se sfarmă cu nimic... E propriul său inimic... Nu ne face de loc bucurie, că trebue să sbicium păcatele noastre. Dar ne împlinim o dato­­rinţă arătând pericolul, care ameninţă, se apropie în mod înspăimântător şi neapărat va mătura pe economul maghiar, deci nu se va desbrăca de aplecările spre dom­­nia şi nepăsare“. Mulţăaintă publica. Secaş. 10 Maiul 1900. Venerabilul Consistoriu rom. gr. or. din Arad luând în consideraţiune deplora­bila stare materială a credincioşilor noştri din comuna T. Secaşiu la renoirea biseri­­cei ne-a provăc­ut cu un ajutor de 400 cor. din fondul „loan Meţian“. Mulţămind Escel, Sale, Inaltpreasîn­­ţitului d. Archiepiscop şi Metropolit loan Meţian, ca întemeiătorul fondului filantro­­pic bisericesc, şi P. S. Sale D-lui Episcop­­diecesan Iosif Goldiş şi Venerabilului Con­­sistor pentru mijlocirea nobilului şi nece­sarului ajutor, înălţăm rugăciuni ferbinţi cătră Atotputernicul Dumneizeu, ca să le lungască firul vieţii în deplină sănătate la mulţi fericiţi ani! Tot pe seama renoirii bisericii noastre au mai contribuit Ştim. dn. Emanuel Un­­gureanu adv. în Timişora 6 cor., şi ştim. dn. Const. Lazar advocat în Repaş 6 cor. şi ştim. d-na văd. Livia Topiian de Raţiu din Roman-Petre ca colectantă, a contribuit 2 cor., d-1 loanichie Neagoe paroch în R.­Petre 1 cor., d-na Iulia Savi­­ciu notarusă în Tem. Ujfalu 3 cor., d-ra Emi­lia Raţiu învăţ. în R.­Petre 2 cor., d-1 Au­reliu Saviciu din Lipova 2 cor, d-na Iulia Dogariu din Arad 2 cor., d-1 Droniga preot în Ghiroc 2 cor.,­­şi d-na Helena Muntean din Lipova 1 cor. Primesca deci toţi aceşti prea gene­roşi şi marinimoşi contribuitori şi pe acéstă cale profunda nostră mulţămită , lângă care de pe altarul bisericei renoite rugăm pre Atotputernicul Dumned­eu, ca să le răsplă­­tască însutit şi înmiit din darurile sale cele bogate, şi să le lungască firul vieţii în deplină sănătate la mulţi fericiţi ani. In numele comit, paroch. Demetriu Morariu, preot. ULTIME SUIM. Budapesta, 14 Maiu. In espune­­rea sa făcută în delegaţiunea aus­triacă, contele Goluchowski a repe­tat cele espuse de Maj. Sa cu pri­vire la situaţia exterioră şi a c­is, că acţiunea de mijlocire amicabilă în­tre Englesi şi Buri e cu totul eschisă. 1$ a­­­sms­ic. O republică de copii. In America bine­înţeles, că înfloresce un stat original fundat şi care era dirigiat de William R. George. „George republican junior“ astfel e titlul său oficial, e una din cele mai mici puteri de pe pământ, nu posedă decât 100 hectare de pământ şi 12 oase. Dar are un drapel, un cântec naţional şi o serbare na­ţională, care e celebrată în zi­ua de 10 iu­lie, data fondărei republicei. Cetăţenii re­publicai sunt în vârsta de la 6 pănă la 18 ani. Ei sunt originari din cartierele sărace din New-York. Conducerea morală şi mate­rială a republicei îi absoarbe în întregime ast­fel, că poliţia lor are cea mai bună or­­ganisare din lume. Ftă într’adevăr o repu­blică ideală ! Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.

Next