Gazeta Transilvaniei, iunie 1900 (Anul 63, nr. 121-144)
1900-06-01 / nr. 121
Nr. 121 — 1900, fidele acesta la Bicsad şi a convocat la o conferenţă pe toţipreoţii români din cercul electoral Aranyos-Medgyes. S’au şi presentat 8 din ei, între cari fratele lui Dr. Lucaciu, preotul Constantin Lucaciu din „Jozsefhaza“. Conferenţă a avut drept resultat, că Constantin Lucaciu a primit să păşască ca candidat de deputat cu „program naţionalist“, însă „cu colorit de membru al partidei poporale“, în urma căreia Molnár i-a promis tot sprijinul. „Magyar Szó“ năvăleste strașnic în contra lui Molnár acusându-l, că pacteza cu „Valahii“ contra partidei guvernului. — Nu putem soi, ce este adevărat din toate acestea. Preoţii români din amintitul cerc sunt datori reputaţiunei lor şi publicului român ’a lămuri afacerea şi a spune ori de fota lui Banffy grăeste adevăr, sau minciună? Pentru biografia poetului Andrei Mureşianu, publicată împreună cu portretul în „Revista Ilustrată“ din Bistriţa, seim, că se pornise cercetare contra d-lui I. Pop-Reteganul pe atunci redactor resp. al anumitei reviste, I. Baciu ca editor, C. Csallner ca tipograf şi Al. Roşu ca fotograf. Cercetările însă, precum şi procesul ce era să se intenteze, s’au sistat, fiice numita revistă, declarându-se acusaţii ca nevinovaţi prin sentinţa judelui instructor din Cluşin dela 28 Maiu 1900. Ar fi fost, în adevăr, o neghiobia din cele mai mari, dacă şi pentru publicarea unei biografii nevinovate s’ar fi intentat proces. Cununia. Dumineca viitoare, în 4 (17) Iunie, se va săvârşi cununia d-lui Pavel Percea, profesor la şcolele române din loc, cu d-ra Hortensia Popescu, fiica d-lui advocat din loc Victor Popescu. Sincerile nos- tre felicitări tinerei părechi și familiilor! Examenul de maturitate la gimnasiul rom. cat. din loc s’a făcut alaltăeri sub presidiu! directorului suprem Elischer. S’au supus la esamen 7 studenţi, dintre aceştia unul a eşit cu „forte bine“, trei maturi, ei trei au fost avisaţi la repeţireaesamenului în Septemvre. Duel sub pază poliţienască. Din Cilichinda mare se scrie urmatoarele : Sâmbăta trecută la 7 ore diminaţa, în sala mare a hotelului „Bohn“ de-acolo, s-a întâmplat un duel cu sabia, cu un sfârşit sângeros între procurorul Dr. Anton Stocker şi profesorul Ioan Albert. Ca secundanţi între alţii au fost şi căpitanul orăşenesc Leo Wachtel, care atât a fost de „conscienţios“ în rolul său, încât duelul s-a ţinut sub paza poliţiei. Toţi ospeţii au fost provocaţi de poliţişti să părăsască cafeneaua din hotelul „Bohn“. Procurorul a fost greu rănit la braţ, tăindu-i artera principală şi tăindu-lşi la gât. Profesorul a fos rănit la urachiă ,şi în faţă. Causa duelului a fost o polemică filariatică. Publicul este forte curios să vadă, «cum se judecă în ţara acasta a „civilisaţiunei“ unguresc! un duel săvârşit sub paza poliţiei. Tiulburărî antisemite. Duminecă ,după amiazi au fost mari turburări antisemite în Konitz (Germania). Poliţia şi gendarmeria n’au fost în stare se facă ordine. Turburătorii au ruinat sinagoga jidovască, pe comisarul de poliţă Welm l’au atacat şi numai cu fuga a putut scăpa. Sora a sosit o compania de soldaţi, care a împrăştiat pe demonstranţi. Autorităţile au proclamat statarul. Causa tulburărilor se fuce ,a fi faptul, că lunile trecute a dispărut fără veste un tînăr gimnasist creştin, al cărui cadavru a fost găsit mai în urmă în nişte împrejurări misterioase. Poporaţiunea crede, că are de a face c’un omor ritual şi de de aceea s’a resculat contra jidanilor. 13 copii loviţi de fulger, piarele berlinese scriu despre o nenorocire, până acum ne mai pomenită, ce s’a întâmplat pe câmpurile Schweidenitz în Silesia. Mai mulţi copii sub îngrijirea unui educator lucrau acolo aproape de gară. Timpul era noros, dar nu era temă de furtună. De-odată un fulger loveste într’un copil de 11 ani cu numele Augustin Franze, care numaidecât a şi fost omorît. Tot atunci fulgerul a atins şi pe ceilalţi 12 copii, cari lucrau aproape de Franze şi au fost trântiţi la pământ, ameţiţi. Îngrijitorul lor încă a căcnit la pământ. Când acesta şi-a venit în fire, pe copiii, cari încă toţi zăceau la pământ fără simţiri, i-au frecat şi astfel i-a succes a-i aduce urăşi la viaţă, dar micul Franze, a cărui faţă şi pâr au fost pârlite, fu omorît de fulger. La „Pomul verde“, va cânta mâne soră (Joi) musica lui G. Lantoş. Concertul va fi în grădină, eventual în pavilion. Introducerea hi Mangra. Oradea-mare, 10 Iunie n. Eri (9 Iunie) după amefil a sosit aici noul vicar al Oradiei, V. Mangra, însoţit de episcopul Goldiş, care a venit spre a-l introduce în noul post. Au mai venit în societatea lor protosincelul loan Pop, secretarul episcopesc Dr. Suciu, corul teologilor din Arad în frunte cu d-nul Trifon Lugojan, schreibmoritzul Vas Ede, red. la „Nagyvárad“ şi Ioan Russu Şirianu. La gară au eşit spre întâmpinare câţiva arădani şi puţini din provincie. Primul discurs de bineventare l-a rostit d-nul Ioan Groza, protopop şi referent consistorial, la adresa episcopului, salutându-l pe acesta în numele consistorului din Oradea. După aceea a vorbit d-l Toma Păcala, protopop, aşişderea salutând pe episcop în numele districtului protopopesc arădan. Pe urmă d-l Nicolae Diamandi a ţinut o vorbire la adresa lui Mangra, esprimându-şi nemărginita bucurie (!) din motivul, că bunul Dumnezeu s’a îndurat a lumina sinodul eparchial (!!), ca acesta sâ alegă de vicar pe un bărbat cu un trecut şi un present atât de valoros (!!!) După răspunsul neesenţial al episcopului Goldiş, vicarul Mangra s’a adresat cătră d-nul Diamandi cu un răspuns de rostul următor: Dânsul (Mangra) a venit să îndeplinască o ponderosă misiune în Bihor în ce priveste promovarea, respective validitatea principiilor patriotice bisericesce. Şi pentru că au putut ocupa un post atât de însemnat meritul în prima linie îl are episcopul (întocmai cum este al său „meritul“, că Goldiş a devenit episcop. (Coreps.), deoarece e drept, că prin votul sinodului a fost ales, dar în lipsa confirmărei episcopesoi votul sinodului n’ar ave valora. După accentuarea acestui fapt, de nou promite solemnul, că îi vor zăcea la inimă, în continuu şi esclusiv, interesele patriei şi ale bisericei. Fie-mî permis a mă opri aci niţel. D-l Mangra, după cum afirmă, e de convingerea, că votul sinodului, respective episcopul l-a făcut pe d-sa vicar. Are dreptate. Dar oare grandiosul naţionalist de tristă memorie şi-a dat seama de faptul, că dintre membrii sinodului i-au esprimat totala lipsă de încredere, nevotând pentru dânsul, chiar representanţii acelora, în jurul cărora are de scop a-şi împlini marea „misiune patriotică?“ Şi are d-l Mangra cunoscinţă despre aceea, că Bihorenii în genere, cu escepţiunea câtorva, păstreză faţă cu d-sa neschimbată sentinţa de mai înainte, după care vicarul Mangra nu mai poate fi luat în serios? Nu voeste a soi d-sa, nici atâta, că fără încrederea acelora, între cari are de a petrece, nici votul sinodului nici confirmarea din partea episcopului nu-i ajută nimic? Noul vicar arădan a anunțat un program de activitate patriotico-bisericeasca. Dar binevoiască a ne spune unde a lăsat causa naţională? Precum se vede ignorarea real, părăsirea acesteia e preţul vicariatului. Şi totuşi mai vârtos unui vicar din Oradea ar trebui se-i zacă la inimă prosperarea şi validitatea intereselor naţionale, cari în Bihor au sâ dea pept cu şovinismul „patrioţilor“ ca sâ mântue poporul de perirea naţională. * După primire, episcopul Goldiş cu consoţii sâi a călâtorit numai decât la Rontău, de unde în cjiua urmâtore de Rosalii s’a reîntors spre a pontifica la serviciul divin în biserica din Oradea. S’a adresat cătră puţinii credincioşi, cari erau în biserică cu o predică, în care prima-oara dă laudă lui Dumnefieu, că îi poate revede ca episcop. După apreciarea serbatoarei fiilei face amintire despre neperitoarele merite ale marelui Şaguna, a cărui operă mărâţă e constituţia nóastrâ bisericé-má, pe basa căreia credincioşii între altele au drept sâ-şi alega ei înşişi pe mai marii bisericei lor. Astfel a devenit şi dânsul episcop, deci faptul acesta încă e de a se atribui lui Şaguna. (Auzii acolo !) Mâ adresez aci cu o cerere modestă cătră P. S. Sa episcopul Goldiş, ca sâ binevoiescâ a fi ceva mai cruţător decât sateliţii sâi cel puţin faţă de memoria celor adormiţi în Domnul. Sâ nu invoce P. S. Sa mereu memoria nemuritorului bărbat al bisericei. Vrut s a are acesta prin oroirea constituţiei bisericesci sâ deschidă teren unor călugări ca Goldiş şi Mangra, cari pentru ajungerea unor scopuri condamnabile ale lor să se folosască pănă şi de publicistica jidano-maghiară şi de forurile politice unguresc!, în detrimentul demnităţii bisericei naţionale şi în prejudiţiul drepturilor ei? * După finea serviţiului divin d-l Dr. A. Lazar a dat un prânz în ovarea episcopului şi a vicarului, de la care afară de unul doi, a absentat aşa fiicând totă inteligenţa română din Oradea. Un semn şi acesta foarte remarcabil despre simpatia şi alipirea, pe publicul român păstrază faţă de onorabilii „sdrobitori de sistem“. Unicul factor, ce cu opasiunea petrecerei lui Goldiş şi Mangra în Oradea a produs impresiune bună, a fost corul teologilor din Arad, care sub conducerea escelentă a dlui Trifon Lugojan, profesor de cant, a debutat cât se poate de precis şi astfel a ridicat în mare măsură niveul decurgerei serviciului divin. Predarea de fapt a oficiului de vicar se va întâmpla Marţi după Rusalii. După cum aud însă, Mangra nu-şî va ocupa postul pănă mai târfiiu. Deocamdată decî în societatea şefului său va călători ’napoi la Arad. Drum bun! D. Lascu. GAZETA TRANSILVANIEI. Examenele la şcoala de fete a Asociaţiunei din Sibiiu se vor ţină anul acesta după următorea programă: Luni în 25 iunie: a) înainte de amis fii: dela 8—10 ore Renigiunea cu elevele din toate clasele civile, dela 10 — 11 ore Limba francesă, clasa III şi IV. b) după amiadi: dela 3 —5’/2 are clasa I civilă, din studiile : Limba germană, Istoria naturală şi Limba maghiară. Marţi în 26 Iunie, a) a. m.: dela 8 — 11 ore clasa III civilă, din studiile: Limba română, Istoria universală, Aritmetica, Limba maghiară şi Chemia. b) d. a.: dela 3 —51/2 are clasa II civilă, din studiile: Limba maghiară, Limba germană, Istoria universală și Geografia. Mercuri în 27 Iunie, a) dela 8—11 a. m. clasa IV civilă din Limba română, Limba maghiară, Istoria patriei, Geografia Matematică și Fisica. Joi în 28 Iunie, a) dela 9—11 ore a. m. Musica instrumentală şi vocală. Declamaţiuni, încheierea solemnă a anului şcolar şi distribuirea atestatelor. Lucrurile de mână femeescî, de caligrafia şi desemn, sunt espuse în decursul examenelor într’una din salele institutului. Ospeţii sunt bineveniţi! Direcţiunea. Inteligenţa română din Herman, invită la producţiunea declamatorică-musicală împreunată cu dans, ce se va aranja Duminecă, în 4 (17) Iunie 1900, cu ocasiunea adunărei generale ordinare a despărţământului I. (Braşov) al „ Asociaţiunei „ în sala „Hotelului mare“ din Herman. Venitul curat e destinat pentru augmentarea „fondului corului local“ şi al copiilor sâraci, începutul la 72 ore sora. Preţurile: Locul I de personă 80 cr., familia de de 3 persoane 2 fi. Locul II de personă 60 cr. familia de 3 persoane 1 fi. 50 cr. Locul III de personă 40 cr. Suprasolvirile şi ofertele marinimose se primesc cu mulţămită şi se vor chita pe cale pe Pagina pu blică. Bilete de întrare se pot căpăta pănă Vineri în 2 (15) Iunie la 12 ore a. m. la librăria N. I. Ciurcu în Braşov, or în Herman la paroehul locului şi sora la cassă. Notă: Pentru cei ce vor face us de tren, se adauge: Trenul dela Braşov spre Herman placă la orele 8’50 m. diminaţa şi la orele 30 p. m., er retour la 61/2 p. i. şi diminaţa la orele 8 şi 11 m. Programa producţiunei: 1) „Deşteptă-te Române“, piesă de pian. 2) „Maartea lui Fulger“, poesie de Coşbuc. 3) „Hora junilor“, cor mixt, de G. Musicescu. 4) „Surugiul“, pantonetă comică, de V. Alexandri. 5) „Ultima lacrimă“, solo cu acompaniare de pian, de S. Popini. 6) „Jidanii la bătălie“, anecdotă de Th. Speranţă. 7) „Echoul“, duet de G. Ionescu. 8) „Steluţa“, piesă de pian de F. Spindler. 9) „Nuşca“, cor mixt de V. Magdu. 10) „Barbu lăutarul“, canţonetă comică de V. Alexandri. 11) „Hora Sinaii“, piesă de pian de Grigore Ventură. După producţiune */2 oră pausă. In fine dans. Literatură, „Enciclopedia Română“, publicată din însărcinarea şi sub auspiciile „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român“, de Dr. C. Diaconovich, prim-secretarul Asociaţiuni. A apărut fasc. XX, cuprinfiând numerose articole între Ioanovici—Roman. Cu acest fascicol se încheie tomul al doilea al acestei valoroase publicaţiuni. In acest fascicol încă aflăm o serie de articole de interes special românesc, dintre cari amintim : Iobagiu (I. St. Şuluţu), Ionescu (biografii), Iorga, Iosif (mitropoliţi), Ipsilante, Isopescul, Istro-Românî, Iuga, Ivacîcoviei, Jianu, Jiul, Joreste, Junii, Junimea, Kalinderu; era dintre celelalte articole remarcăm : Iosif, Irigaţiune, Irlanda, Isabella, Isolarea bolnavilor, Istoria, Isus Christos, Isvor, Italia, Italiana, literatura (M. Strajan), Iupiter, Janese B., Japonia, Java, Jertfa, Jhering, Joc, Jókai, Jósika, Joubert, Justinian, Kant (Dragomirescu), Karnak, Karthago. Stăruinţa Redacţiunii şi editurei de a duce acesta operă la bun sfîrşit în butul tuturor greutăţilor, cu cari se luptă, merită recunoscinţa şi sprijinul publicului. Volumele apărute pănă acum (I şi II) pot forma podoba oricărei case românesc. Editorul a pregătit şi soorţe corespunzietare, cari se pot procura cu preţul de câte 2 corone de tom. Abonamentele se fac la W. Krafft în Sibiiu (deposit general pentru România : E. Storck, Bucurescî) şi se primesc numai pentru publicaţiunea întregă. Preţul de prenumerare pentru un tom broşurat cor. 20, legat cor. 23.20 (în România lei 25, resp. 28.50).* „Fetele casnice“, cor pentru trei şi patru voci femeesce de Timoteiu Popovici. Aceasta drăgălaşă composiţie musicală se află de vânerare la d-nul autor în Sibiiu (seminarul archiedecesan), cum şi la Tipografia „A. Mureşianu“ în Braşov. Preţul 15 d, (plus 3 cr. porfo). I % 1$ It & ÎL Şampania generalului Buller. Un ofiţer reîntors nu de mult de pe teatrul râsboiului povesteşte următorul cas hazliu, întâmplat ghinionistului general Buller. Buller, care e mare amator de şampania observă într’o zi, că băutura lui de predilecțiă e pe isprăvite. Repede depeșă furnisorului sâu din Londra, ca sâ-i trimită vre-o 50 de galene, dar, cu observarea, ca sâ le predea ca unt de vecină. Buller vâriând, câ întârfită șampania, scrise ofițerului din port, că îndată ce vor sosi cele 50 de galene cu vecină să i le trimită urgent. Generalul primi peste câteva zile următorea scrisoare de la ofiţer: „Cu regret vă încunoşciinţez, că galonele comandate nu au sosit încă. Am cumpărat însă tot uleiul de vecină, ce am găsit în oraş, şi-mî pare râu, că n’am putut găsi decât vre-o douâ-fieci de galoane și pe acestea vi-le-am trimis deja. Sper, că aceasta întârfiiere nu va avea consecințe neplăcute !“