Gazeta Transilvaniei, decembrie 1900 (Anul 63, nr. 266-288)
1900-12-01 / nr. 266
0 enunciaţiune cehtică. Erî s’au început alegerile pentru parlamentul central în Austria. In decursul acestei săptămâni sunt a se alege opt-spre-crece deputaţi din Cuba a cincia. In momentul acesta formeza obiectul principal de discusiune în pressa germană şi cehă discursul electoral al fostului ministru de finanţe Kaizl, unul dintre corifeii Cehilor tineri, care este din mai multe puncte de vedere remarcabil. Clubul deputaţilor cehi, căiae el, a voit se dovedeasc, spre eterna amintire, că şi în ce priveste puterea de obstrucţiune Cehii pot trage degetul cu Germanii şi că şi ei sunt în stare, de-a face se stagneze aparatul parlamentar. Acăstă dovadă s’a făcut. Un ministeriu a fost răsturnat, amânarea şi în urmă disolvarea parlamentului a trebuit se urmeze, şi multă vreme parlamentul a ajuns ărăşî în neputinţă de-a funcţiona. Acesta —jice Kaizl — a fost resultatul desfiinţării ordonanţelor de limbă. Apoi urmeaza aşa: „Când nu de mult s’a discutat cestiunea căilor ferate bosniace, partea aceasta a monarchiei n’a putut să-şi validiteze cele mai îndreptăţite şi simple pretensiunî. De se va trata de reînoirea pactului, Austria va fi ărăşî cea scurtată, de se va cere desvoltarea marinei, pentru noi atât de importantă, şi faţă cu multe alte cestiunî ale politicei esteriore, pretutindeni va predomni influenţa Ungariei, pe când noi suntem condamnaţi a ceda. Privind lucrul mai deaproape, vedem pretutindeni certa germano-cehică, ce o esploatăză Ungaria foarte prudent și în mare măsură și care cărtă e considerată pretutindeni de cel mai mare pericul pentru stat. Cu toate acestea nu se întâmplă nimic pentru o dreptă aplanare a acestei certe și vina o perta mai ales guvernul de faţă. „Pănă ce erau în vigore ordonanţele de limbă Germanii criceau, că nu e posibilă o înţelegere, dăcă nu vor fi mai întâia desfiinţate. S’a găsit un guvern, care să le casseze în modul cel mai radical. Şi ce s’a întâmplat?“ întrăbă Kaizl. „Departe de a fi gata la o împăciuire echitabilă, partidele învingătore ale stângei germane văd în desfiinţare numai semnalul pentru cuceriri nouă şi-şi măresc postulatele, precum: limba de stat germană, împărţirea administrativă a Boemiei, despărţirea Bucovinei, Galiţiei şi Dalmaţiei de celelalte ţări şi întărirea supremaţiei germane în Austria“. Fostul ministru de finanţe afirmă mai departe, că morala celei mai recente istorii a Austriei este, că nu se poate guverna contra Germanilor, dar nici contra Boemilor. De aceea crede, că e cu neputinţă ca statul să răsboască pentru durată poporul boem, care după Germani este cel mai puternic în Austria. Susţine, că certa pentru ordonanţele de limbă a fost unei părţi mari dintre Germani numai un pretext spre a-şi acoperi aspiraţiunile lor exagerate. Recunosc, de altă parte, că Cehii au făcut şi greşeli, mai ales vrând să lupte deodată în mai multe părţi. Dar faţă cu forţa majoră, aceste greşeli,rice, sunt de însemnătate secundară. In fine declară Dr. Kaizl, că Cehii vor persevera şi vor opune resistenţa lor energică desvoltării ostile lor. Aceea, cum va fi resistenţa, nu e pentru Cehi o cestiune principială. Cu limba de stat nu există pentru noi nici un fel de transacţiune şi aici n’ar pute ajuta nici ocuroarea cea mai sfruntată. Fără limbă a statului, cestiunea limbelor nu e greu de resolvat. Lozinca Cehilor, esclamă Kaizl, este şi rămâne deplina egală îndreptăţire. Am schiţat aici în liniamente generale vorbirea bărbatului de stat ceh, care vedem, că a produs un mare resens în tabăra germană şi care indică clar şi limpede hotărîrea conducerei naţionale a Cehilor, de a nu ceda, şi pentru că ea face lumină asupra situaţiunei provocate de conflictul naţional dintre Cehi şi Germani. Cestiunea fiumană. Organul semiofîcios al guvernului unguresc precisază astfel punctul de privire al guvernului în cestiunea fiumană.: Fiume, ca separatum adnexum corpus sacrae regni coronae, aparţine teriotorialminte Ungariei. Orice afacere administrativă, orice cestiune aşadar se ţine de administrarea guvernului central unguresc şi de competinţa dietei ungare. De aici urmază, că fiecare lege a Ungariei este valabilă la fel pentru toate părţile ţării, aşădar şi pentru Fiume. Nu s’au întâmplat până acum tractări şi pictări în sensul arătat de diferitele chiate. Ministru-preşedinte a ascultat numai părerile membrilor vechei partide liberale fruuoane, precum şi pe aderenţii aşa numitei partide autonomiste. Aceste convorbiri au avut numai caracter informativ. Noul cabinet bulgar, Seim, că in Bulgaria s’a format un nou cabinet tot sub presidenţia lui Ivanciov. De-odată cu acesta s’a pus capăt luptei dintre Ivanciov şi Radoslafoff, luptă, ce s’a sfîrşit cu căderea celui din urmă. Crisa ministerială bulgară, spune o telegramă din Sofia, a fost provocată de fostul ministru de interne Radoslafoff, care şi-a dat toate silinţele a submina poziţia colegului său, pentru ca să ajungă el ministru-preşedinte. De fapt principele Ferdinand însărcinase mai întâi pe Radoslafoff cu compunerea cabinetului, el însă dovedindu-se incapabil pentru îndeplinirea acestei probleme, a renunţat la mandatul, ce i- a fost dat. In urma aceasta principele a invitat din nou pe Ivanoiov să formeze cabinetul, ceea ce el a şi făcut îndată, aşa că în 10. c. a putut să presenteze lista cabinetului spre aprobare. Radoslafoff nu mai face parte din al doilea cabinet Ivanciov, din contră a rămas în el adversarul lui Radoslafoff, generalul Paprikov, tot ca ministru de resboiți. Caracteristic este, că „Neue Freie Presse“ judecă schimbarea de cabinet în Bulgaria cu totul altfel. Ea (Ţoe, că acest schimb de cabinet este totodată şi un schimb de sistem, pe care prinţul Ferdinand l-a avut în vedere mai de mult. Radoslafoff a eşit din cabinet, pe când Paprikov, care nu se putea înţelege cu el şi de aceea a fost dimisionat, a primit din nou portofoliul de resboiți. Petroff a primit portofoliul de interne, Ivanciov e numai cu numele în fruntea cabinetului, care încă îşi primesce signatura prin Petroff, unul din cei mai capabili bărbaţi ai Bulgariei. Petroff a fost omul de încredere al principelui, pănă când s’a sufevat gestiunea rechemării ofițerilor emigrați în Rusia. Principele a voit să facă pe voia Rusiei, or Petroff s’a opus. Deca acum Petroff a fost însărcinat cu importantul portofoliu de interne, acesta — (Toe „N. fr. Pesse“ — este o dovadă, că principele s’a împăcat ârăși cu el. La spatele lui Petroff, care e general în reservă şi ca oaspe la manevrele austriace a fost atras atenţiunea chiar a şefului statului major, general br. Beck, stă armata bulgară, care cinsteşce în el pe cel mai harnic ofiţer. El va face alegerile şi va îngriji, ca să se compună o Sobraniă, ascultătore. Se începe doar în Bulgaria încheie „Neue fr. Presse“, o epocă a regimului curat personal, care se razimă pe armată. * Aiiarul „Times“ a publicat de curând unele destăinuiri sensaţionale privitoare la atitudinea guvernului francez în conflictul dintre Anglia şi Transvaal. Destăinuirile sunt publicate în formă de scrisoare, adresată acestui ziar şi semnate „Dintre culise“. Ele sunt menite a esplica presiunea mare a lui Krüger asupra guvernului frances, pentru a-i smulge promisiunea de intervenţie, în cazul când Germania s’ar decide să ia iniţiativa propunerii unui arbitragiu între Anglia și republicile sud-africane. Autorul destăinuirilor spune, că la 9 Octomvrie 1899 s’a întâlnit la Bruxelles cu dr. Leyds, care în ziua precedentă fusese pe ascuns la Paris. De "aci doctorul Leyds a trimis o depeșă cu cheia oficială francesă consulului frances la Pretoria, care a înmânat-o lui Reitz. Conținutul depeșit era următorul: D-l Declassé consideră orice trăgănare mai departe în predarea ultimatului ca o greșală din cele mai mari și că Transvaa-lul poate să fie sigur de sprijinul moral și material al Franciei. Pănă acum sprijinul moral s’a mărginit la o încurajare oficială, or cel material în faptul, că câți va Prancesi, între cari Villebois-Mareuil, s’au pus de bună voie la disposițiă Burilor. Burii n’au înțeles lucrurile ast-fel. Autorul destăinuirilor spune, că aceasta telegramă a fost obiectul tratativelor, ce au avut loc în săptămâna trecută între Krüger şi guvernul frances. D l Declassé a contestat, că ar fi fost vorba de altceva, decât de sprijinul moral şi material amintit mai sus. Punendu-i-se însă în vedere că ar mai fi şi alte documente, despre cari pănă acum se păstrază tăcere — guvernul a socotit mai înţelept să încheie un compromis. Destăinuirile acestea au fost reproduse de „Siecle“ fără nici un comentar. * O telegramă, ce o primesce din Sofia „ Wiener Alig. Zeitung“ crice, că neînţelegerile dintre principe şi Radoslafoff vor dispăru în curând, şi că conflictul delăturat va aduce după sine o nouă schimbare. Anume, Sobrania, în care Radoslafoff are un partid însemnat, va fi disolvată şi în fruntea guvernului va veni generalul Petroff, adecă în Bulgaria are să urmeze totuşi un guvern militar. Vorbind despre noul ministeriu bulgar, (Ţarul „La Roumanieu (Tce: „Noul ministeriu îl cunoastem. D-nul Ivanciov va rămâne întotdeuna Ivanciov; nu vedem alături cu el nici doi omeni, al căror present să poata să ne dea un minimum de garanță. „Un lucru ne consolază. Noul cabinet Ivanciov are un caracter esenţial provisoriu; toată lumea o scie, neesceptând nici chiar pe Ivanciov însuşi. II vedem deci fără plăcere revenind, cum îl vom vedea fără regrete mergând. Se asigură, că Sobrania va fi imediat disolvată. De la nouele alegeri se aşteptă o schimbare de lucruri chiar în Bulgaria. Noi rămânem în credinţa, că în principatul vecin sunt mulţi omeni pacinici, cari se îngrozesc de asasinate şi fug de certă şi scandaluri. Acest sentiment nu poate lipsi, de a se manifesta la timpul său în ziua şi în era dată... Intr’oât vom avea o pasiune, de a ne bucura de constituirea unui ministeriu bulgar. Acesta ni încă n’a sosit, dar noi o aşteptăm cu confîenţă neperturbabilă. Statul vecin are o reservă de bărbaţi de stat, care nu paotază cu omeni ca Sarafoff. Aceşti bărbaţi vor avea cuvântul cel din urmă. De ce să-i designăm? Lumea-i cunosce“... * „gazeta“ iese în lureţi Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fl., pe ş0se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe ş0se luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul neutru Braşov Administraţiunea, Piaţa urare Târgul Inului Nr. 80, etagic I.: Pe un an 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă : Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. —Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. SEB ACŢIUNEA» iiliiiîriţiee! ii ridnetiIi. MÂSQ7, piaţa nare Hr. 89. Ecrisori nefr&uc&ie au « primesc. Manuscripte 20 ae retrimit. ÎNSERATE a« pîisaosc 1» AG«19SSTRATSUSE în Braşov şi r MS)AteT*le Biroup! i® anunciart: Ja TUn«: I. OakM Xachf. 3ax. Aujenfalii A Emarloh Leaner, Bsísiríefi Sohüiek. Rasol? SSesas. AnOppeílka Ha»hf. Anton Gppelik. SsBudapeata; A.V. Roldbar- 19®, Ekateln Bern.t, Tu Ham's v v z: Karolyi & Uebmann. ?RETUL NSSERȚIURILOR : o seilă farmond pe o polonă 6 or. — Publicări mai dese iapă tarifă și învoială HEGLASSE pe pagina a S.a o lamă 10 or. sau 30 bani. II. 266. Brașov, Vineri (14) Decemvrie. 1900. Căletoria și Krüger. După o telegramă din Paris guvernul rusesc a comunicat lui Krüger, că nu-i recomandă a visita, Petersburgul, fiind-că boia Ţarului îl face imposibil de a-l putea primi. * Krüger se va depărta în curând din Haga și se va stabili într’o vilă de lângă Harlem, care i-a pus’o la disposiție un bancher din Amsterdam. * Krüger a primit alaltăerî opentațiunea alianței pangermane, al cărui conducător profesorul Hasse, i-a predat o coronă. * In decursul unei convorbiri, ce a avut-o Krüger și Dr. Leyds ca ministru-președinte și ministru de esterne olandes, Krüger a accentuat din nou, că scopul călătoriei sale este de a mijloci un tribunal de arbitri. In răspunsul lor miniştrii olandesi au accentuat, că guvernul Olandei trebue să aibă un rol pasiv şi că iniţiativa n’o pot lua decât marile puteri. Creta şi Grecia. încă de astă-vară s’a răspândit svonul despre o unire a insulei Creta cu Grecia. Etă, ce i se telegrafază în privinţa acesta din Constantinopol (Ţarului „Times“ cu data de 8 Decemvrie ). Agentul diplomatic cretan al Porţii şi doi representanţi otomani în străinătate