Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1901 (Anul 64, nr. 1-23)
1901-01-03 / nr. 1
Nr. 1.—1901. De ce s’a reîntors Buller în Anglia. Unul din cei mai nenorocoşi comandanţi în răsboiul sud-african, a fost de sigur generalul Buller. La Tugela a fost bă,tut de cinci ori dup’olaltă fără să se fi putut răsbuna. După multe desastre şi înfrângeri Buller s’a întors astă-tomnă în Anglia fără sgomot, așa-dl'001^ pe furiş. Nimeni n’a scitit când și cum s’a reîntors Buller, dar nici causa reîntoarcerei lui nu se sciea. Abia acum se desvăleşea secretul. Deja se vestise de mult, că Buller a fost făcut prisonier de cătră Buri și că n’a putut scăpa din prinsoare decât dându-şi cuvântul de onoare, că nu va mai lupta contra Burilor. Spirea acesta o confirmă acum un diar, ce apare în Daresslaam (Africa estică germană), Etă ce descopere foia amintită: „Generalul Buller a fost prins lângă Lydenburg dimpreună cu un adjutant al său şi cu mai mulţi ofiţeri, din partea unei patrule a Burilor şi a fost dus în lagărul lui Botha. Buller, a rămas aici trei zile, ca espe involuntar al generalului bur. Fiindcă nu ştiau ce să facă cu el, l’au pus pe picior liber, după ce şi-a dat cuvântul de onoare, că nu se va mai lupta contra Burilor“ Tot acesta o istoriseste un cetitor al farului „Rhein-Westf.-Ztg.“ în urmatoarea scrisoare: „Dela cumnatul meu, care cu câteva cile mai înainte s’a reîntors din Natal, am auciit, că cașul generalului Buller s’a întâmplat tocmai așa cum la timpul seu s’a colportat prin diare. O patrulă de Buri a surprins pe Buller şi pe întreg statul său major in decursul băii şi i-au făcut prisouieri. Insă fiindcă erau forte slăbiţi, Burii au lăsat pe Buller şi soţi să fugă. Mai înainte însă i-au pus să jure, că nu se vor mai lupte. Din causa aceasta nu i s’a mai făcut lui Buller primire sărbătoreasca în Londra“. Adevărul asupra lucrului a fost ținut pănă acum în secret de cătră Englest. Ligă în favoarea Burilor. Din partea d-lui Henri Rochefort, directorul ziarului ,,L'Intransigeant“ din Paris, directorul fetei noastre a primit dilele aceste următorea scrisoare : „Domnule şi onorate confrate! „Marile puteri nefiind puternice decât pentru a împinge mereu la măcelărirea celor slabi, ar fi copilăros să ne facem cea mai mică ilusiune asupra sprijinului material seu moral, pe care ele ar fi dispuse să-l acorde eroicilor Buri. „Popoarele, deci, cari nu vor să asiste cu braţele încrucişate la sugrumarea unui alt popor, trebue să aducă acestuia ajutorul, pe care guvernele desigur nu i-l vor acorda. „Am emis în acest scop în „Intrans,geanta, al cărui director politic sunt, o ideiă, care a fost mult încurajată în Francia. E vorba de a forma un fel de comitet european, sau mai esaet universal, compus din principalii scriitori ai ofertei lumei întregi şi, în afară de acesta, din preşedinţii tuturor grupurilor constituite pentru a susţine causa, pe care admirabilul Kruger a pledat-o între noi. „îndată ce vom fi obţinut consimţământul d-voastre, d-le şi onorate confrate, ne vom aduna toţi într’un oraş din Europa centrală şi acolo vom avisa la mijloacele de organisat în toate ţările o subscripţune, ale careia produse considerabile ar servi de-a ajuta în mod efectiv pe combatanţii Buil la triumful independenţei lor. „Dăcă voeşcl, d-le şi onorat confrate, să consimţi a face parte la acastă ligă a Justiţiei şi Libertăţei, ţi-a.I fi nu se poate mai recunoscător, deci ai trimite deocamdată în birourile lui „Intrans geant“ 144 rue Montmartre, Paris, simpatica d-tale adesiune. „Vă vom avertisa apoi de timpul şi de locul, unde se vor ţine întrunirile noastre, de unde poate eşi salvarea celor două republici sud-africane. „Primesce, d-le şi onorat confrate, expresiunea celor mai bune sentimente ale mele“. Henri Rochefort. Interwiev cu un Paşa.n ţiarul „La Roumanie“ primeşte din Constantinopol o scrisoare, în care corespondentul său îi vorbesce despre un interwiew, ce l-a avut cu un Paşă. Estragem următorele părţi interesante din corespon GAZETA TRANSILVANIEI. denţa în cestiune. Cu privire la alianţa dintre România şi Turcia, Paşadise: „Ea nu va fi îndreptată în contra nimănuia, ci va viza menţinerea păcei, va avea un caracter pacific, caracter, care nu esclude luarea armelor, de la aceasta pace ar fi tulburată de cineva. „Cred, că singurul fapt al alianţei noastre va fi destul pentru a face pe Bulgari să fie cuminţi. Alianţa, lor cu Sârbii şi Muntenegrenii nu este decât o pură fanfaronadă. Mai întâi, noi doi suntem destui să le putem pune botniţa. Dar starea finanţelor lor este de plâns. Nu suntem bogaţi, dar în orice pas ne presentăm mai bine.“ — Ce gândiţi de armata nostră, Escelenţă, întreba corespondentul. — Cred, că este o armată escelentă. Soldatul român este admirabil, foarte resistent, foarte brav. Ofiţerii de asemenea, de altfel repausatul Osman Paşa ne vorbea adesea de soldatul român, cu o sinceră admiraţiune. — Ah! Escelenţă, vedeţi că şi ghiaurii sunt buni de ceva? — Bineînţeles; toate animalele de pe pământ sunt de un folos oare oare, chiar dacă n’ar servi decât pentru a fi mâncate de altele — Şi pentru ce ghiaurii n’ar fi de nici un folos ? — Ce cjiceţî despre situaţia în Macedonia, Paşa al meu? — Hm, Hm! Situaţia în Macedonia, iubitul meu amic, este o Macedonia cu o situaţie încurcată. Dar n’aveţi tăriă. Bulgarii îşi vor primi răsplata. Noi am dat ordine, ha! ho ! ordine ho ! ho ! Am luat concediu de la Paşă — sfir- S6906 corespondentul ciarului „La Roumanie“ — şi am scoborît treptele, gândindu-mă la interlocutorul meu, care mi-a cris, că a dat „ordine ho! ho!“ Banca Angliei. Scontul băncei Angliei, scrie „Neue Freie Presse“, aduce mereu nouă surprinderi. Toata toamna, situaţia băncei engleze ajunsese în mai multe rânduri la extremitate şi o urcare a scontului peste 4 la sută părea un lucru aproape inevitabil. Banca Angliei şi-a apărat însă cu mare stăruinţă dobânda de 4 la sută, cu toate că de săptămâni de zile scontul privat se menţinuse peste taxa oficială, cursul poliţelor din toate ţările Europei se presinta în defavorul Angliei, aurul din City se scurgea în mari cantităţi în Germania şi Francia, or depositul de aur al Băncei Angliei scăzuse într’un chip, cum nu s’a mai vădit de multă vreme, în urma continuelor apeluri, ce se făcuse la acest deposit. In timpuri normale, odată cu încheierea anului, dificultăţile bănescî dispar şi de obicei, intervine o înlesnire pentru piaţa financiară. Astfidl fenomenul e cu totul din contră, căci două cjile după începutul anului nou, banca Angliei s’a vădut sita să-şî tărfisâscă politica de pănă acum şi să urce discontul dela 4 la 5 la sud. Măsura aceasta a surprins pe toata lumea și cu câteva z jde mai înainte cei din City nu se așteptau la ea. De mulți ani de zile nu se urcase scontul pe vremea aceasta. Ianuarie a fost totdeune o lună, când banii erau ieftini și deci ne uităm la anii din urmă, vedem, că de regulă în Ianuare dobânda era mică... Situaţia băncii Angliei e acum neobicinuit de slabă. Depositul metalic a scădut la 28.6 milioane de fund! — un minim, ce nu s’a mai pomenit de multă vreme. Circulaţiunea biletelor e cu 1.6 milioane fund, mai mare, decât reservă în bani gata, pe când de ani de cj'10 biletele băncii erau totdeauna acoperite de reserva metalică . . . Situaţia băncii Angliei se esplică prin împrejurări politice. Răsboiul din Africa de sud se prelungesce vrereu şi prin năvălirea Burilor în clienia Capului el a fost strămutat pe un nou teritoriu. Vor trece Încă multe luni de dile pănă se va termina campania, or despre o reluare a unei depline exploatări a minelor nimeni nu se poate gândi acum; va trebui vreme pănă atunci. De doi ani de dile banca nu mai primesce aur din Africa de sud; din contră, pentru întreţinerea numeroaselor trupe, ce iau parte la campanie trebue să se trimită foarte mult aur în sudul Africei. Acesta situaţiune anormală şi foarte nefavorabilă nu se va îmbunătăţi în curând. Dar la urcarea scontului au contribuit şi motive interne, cari nu se află în nici o legătură cu răsboiul din Africa de sud. Dezastrul de pe piaţa minieră australiană a adus cu sine insolvents a altor trei firme „ şi a dat de gol o speculaţne, care negreşit nu s’a mărginit numai pe acesta parte a pieţei. Cei din Londra sunt de părere, că şi puternica mişcare de bursă din New- York a contribuit la uicarea scontului băncii Angliei. . . Epoca în care s’a urcat scontul e aşa de neobicinuita, încât nu s° mede, că acest’ scont urcat va fi menţinut multă vreme. In Berlin şi Londra lumea e de părere, că nu va trece mult şi scontul va fi scoborît ărăşi 1» cel puţ n 4°/0. Nou abonament la Gazeta Transilvaniei. Cu 1 ianuarie st. v. 1901 se deschide nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe un an 24 coroane; pe şase luni 12 corone; pe trei luni 6 corone; pe o lună 2 coroane. Pentru România şi străinătate pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50 Abonarea se poate face mai uşor prin mandate poştale. Administraţiunea. ins. Subscrişii anunţând, că tragerea la sorţi a tombolei aranjate de „Reuniunea femeilor torc. grec. cat. din parochia Sâncelului pentru decorarea bisaricei“, se amână pe 3 Februarie d. 1901, rugăm pe toţi aceia, cari au primit lesuri şi pănă acuma n’au răspuns, să binevoescă a trimite sau preţul lesurilor sau leşurile la adresa: Vasilie Smigeschi, paroch grec. cat. al Sâncelului. Sâncel, la 13 Ianuarie d. 1901. Maria Vlassa, Vasilie Smigelschi, preşidentă, secretarul Reuniunii. Literatură. Anuarul Băncilor române, 1901. (Anul II) a apărut în editura „Delegaţiunii Băncilor“ şi se poate procura la administraţa „Revistei Economice“ în Sibiiu (strada Schewit2 ) cu preţul de 3 cor. — Anuarul Băncilor se presentă de astadată în legătură frumosă de pânză şi în estensiune de 152 pag. 8° mare. Cuprinde calendarul Gregorian şi Iulian pe anul 1901, cu indicarea terminelor ultime pentru administrarea dărilor şi competinţelor, cu tragerile la sorţi şi cu scadenţa cnganelor de la efectele mai importante, apoi şematismul tuturor institutelor rom. financiare şi comerciale. Publicaţiunea mai este înzestrată cu un bilanţ general al băncilor rom. pe anul 1899, o consemnare comparativă şi esplicativă a monetelor austro ungare şi străine, cu un estras din regulamentul băncii austroungare; informaţiuni despre passa de păstrare poştală, cu tarifele de poştă şi telegraf, tabee de competinţe de timbru şi cu o cheie pentru calcularea intereselor. De remarcat mai este şi spunerea mai evidentă a Conturilor de profit şi pierderi şi arătarea mai completă a distribuirei profitului şi a cuotei de binefacere. * Pentru pregătirea bucatelor se atrage atenţiunea familiilor române asupra folositoarei cărţi întitulate: „Bucataresa naţională“, carte de bucate a bucătăriei române, francese, germane, şi ungare. E tipărită la Braşov de răposatul librar I. C. Hintesen şi la compunerea ei şi-au dat concursul şi unele dame distinse şi harnice române de pe atunci. Pănă aeci cartea a rămas cea mai bună şi bogată în felul său. Felul bucatelor sunt înşirate toate în ordine Pagina B. alfabetică după numele lor. Sunt în număr de vre-o 1620, or cartea conţine peste 700 pag. format mare cuart. Limbagiul e uşor, aşa că nu-i Român care să nu pricepă. Costă numai cor. 160 plus 40 bani spese poştale. SCIRI ULTIME. Londra, 14 Ianuarie. Agenţia „Reuter“ anunţă din Pretoria cu data de 12. c.. Acia diminaţă 800 Buri, conduşi de Beyer, au atacat a treia staţiune de cale ferată spre sud de Pretoria, după ce au distrus linia telegrafică, ce duce la Kaalfontein. Garnisona consta din 120 soldaţi sub conducerea unui căpitan. Burii au împresurat staţiunea şi au deschis un foc violent în contra ei. Un soldat engles a isbutit se se furişeze printre rândurile Burilor şi se ajungă la staţiunea din Olifontein, de unde a telegrafat pentru un tren pancelat la Pretoria. S’au trimis îndată întăriri de trupe. Intr’aceea garnisoanei i-a succes a respinge pe Buri, cari înainte de a pleca au distrus linia ferată, ce duce la Kaalfontein. Londra, 14 Ianuarie. Lord Kitchener telegrafază din Pretoria cu data de erî, că au fost mai multe atacuri, în cari Englesii au respins pe Buri. Pierderile de ambele părți sunt neînsemnate. Intr’o luptă de lângă Senegal, comandantul Dupres şi 8 Buri au căcut. DIVERSE. Testamentul lui Andree. Indrăsneţul aeronaut Andree, înainte de a pleca la 1896 cu balonul prin vezderi spre Polul nordic, şi-a făcut testamentul şi a dis fratelui său, că la pas când nu se va mai reîntorce, să-l desfacă la sfârșitul anului 1900, Zilele trecute a fost desfăcut în Stockholm tastamentul lui Andreéa. Actul aşteptat de mulți curioşi, s-a săvârşit, la dorința sorei lui Andreéa, în cancelaria notarului Hortius. Fratele mai tânăr al lui Andreéa, un inginer, a voit să se mai amâne deschiderea testamentului. Presenţi au fost, afară de fraţii şi sora lui Andreea, şi câteva rudenii şi mulţi prietini. Adânc emoţionaţi au ascultat cuvintele notarului, rostite ca un fel de adio de la curagiosul scrutător şi apoi desfăcu Hartins hârtiile sigilate cu cera nagră. Intr’un pachet erau mai multe scrisori separate. Multe din acestea erau învălite în pânză cerată şi purtau inscripţia: „Nu cetiţi, ardeţi-le!“ Se mai aflau mulţime de scrisori de ale învăţaţilor, cari în furagiau pe Andree să întreprindă călătoria sa îndrăsneță. Intre epistole era numai una, care făcea atent pe Andreea despre periculoasa întreprindere și aceasta i-a scris-o Fraicesul Fouvielle. Epistola avea și unele observări făcute pe margiul cu creionul, anume : „Se poate, că are dreptate, dar e prea tardiu. Eu mi-am pregătit toate şi vin eră mai pot reţine“. Testamentul în sine e foarte scurt şi de umătorul cuprins: „Testamentul, care îl scriu eu ar fi, e poate, cea din urmă scisoare pe care o sc iu, şi de aceea are valoare de drept. Eu scriu în presuara călătoriei mele, o călătorie plină de primejdii, precum istoria nu-i în stare să arate pănă acum. Presat, că acistă călătorie pentru mine însemna moartea “. Andreea dispune, că din averea lui, care constă din câteva mii de mărci, jumătate să se primască soră-sa, or jumătate frate-său. Biblioteca lui colosal a lăsat-o fratelui său cu condițiunea, ci trecând să o pre facă în bibliotecă poporală. Domnii abonențî, cari încă nu și-au reînoit abonamentul îu 1 Ianuarie st. v., se binevoiesc s a-l reînoi neamânat, ca să nu li se întrerupă regulata espedare a ziarului. Administrațiunea ,,Camerei, Transilvaniei““ Proprietar: Dr. Aurel Muretsianu. Redactor responsabil: Traian //.Pop.