Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1901 (Anul 64, nr. 1-23)

1901-01-03 / nr. 1

Nr. 1.—1901. De ce s’a reîntors Buller în An­glia. Unul din cei mai nenorocoşi coman­danţi în răsboiul sud-african, a fost de si­gur generalul Buller. La Tugela a fost bă­,­tut de cinci­ ori dup’olaltă fără să se fi putut răsbuna. După multe desastre şi în­frângeri Buller s’a întors astă-tomnă în Anglia fără sgomot, așa-dl'001^ pe furiş. Nimeni n’a scitit când și cum s’a reîntors Buller, dar nici causa reîntoarcerei lui nu se sciea. Abia acum se desvăleşea secretul. Deja se vestise de mult, că Buller a fost făcut prisonier de cătră Buri și că n’a putut scăpa din prinsoare decât dându-şi cuvântul de onoare, că nu va mai lupta contra Burilor. Spirea acesta o confirmă acum­ un diar, ce apare în Daresslaam (Africa estică germană), Etă ce descopere foia amintită: „Generalul Buller a fost prins lângă Lydenburg dimpreună cu un adjutant al său şi cu mai mulţi ofiţeri, din partea unei patrule a Burilor şi a fost dus în la­gărul lui Botha. Buller, a rămas aici trei zile, ca espe involuntar al generalului bur. Fiind­că nu ştiau ce să facă cu el, l’au pus pe picior liber, după­ ce şi-a dat cuvântul de onoare, că nu se va mai lupta contra Burilor“ Tot acesta o istoriseste un ceti­tor al farului „Rhein-Westf.-Ztg.“ în ur­­matoarea scrisoare: „Dela cumnatul meu, care cu câte­va cile mai înainte s’a reîn­tors din Natal, am auci­it, că cașul genera­lului Buller s’a întâmplat tocmai așa cum la timpul seu s’a colportat prin diare. O patrulă de Buri a surprins pe Buller şi pe întreg statul său major in decursul băii şi i-au făcut prisouieri. Insă fiind­că erau forte slăbiţi, Burii au lăsat pe Buller şi soţi să fugă. Mai înainte însă i-au pus să jure, că nu se vor mai lupte. Din causa aceasta nu i­ s’a mai făcut lui Buller primire sărbăto­­reasca în Londra“. Adevărul asupra lucrului a fost ținut pănă acum în secret de cătră Englest. Ligă în favoarea Burilor. Din partea d-lui Henri Rochefort, directorul ziarului ,,L'Intransigeant“ din Paris, directorul fetei noastre a primit dilele aceste următorea scrisoare : „Domnule şi onorate confrate! „Marile puteri nefiind puternice decât pentru a împinge mereu la măcelărirea ce­lor slabi, ar fi copilăros să ne facem cea mai mică ilusiune asupra sprijinului mate­rial seu moral, pe care ele ar fi dispuse să-l acorde eroicilor Buri. „Popoarele, deci, cari nu vor să asiste cu braţele încrucişate la sugrumarea unui alt popor, trebue să aducă acestuia ajuto­rul, pe care guvernele de­sigur nu i-l vor acorda. „Am emis în acest scop în „Intran­­s,geanta, al cărui director politic sunt, o ideiă, care a fost mult încurajată în Fran­­cia. E vorba de­ a forma un fel de comi­­tet european, sau mai esaet universal, com­pus din principalii scriitori ai ofertei lumei întregi şi, în afară de acesta, din preşe­dinţii tuturor grupurilor constituite pentru a susţine causa, pe care admirabilul Kru­­ger a pledat-o între noi. „îndată ce vom fi obţinut consimţă­mântul d-voastre, d-le şi onorate confrate, ne vom aduna toţi într’un oraş din Europa centrală şi acolo vom avisa la mijloacele de organisat în toate ţările o subscripţ­une, ale careia produse considerabile ar servi de-a ajuta în mod efectiv pe combatanţii Buil la­ triumful independenţei lor. „Dăcă voeşcl, d-le şi onorat confrate, să consimţi a face parte la acastă ligă a Justiţiei şi Libertăţei, ţi-a­.I fi nu se poate mai recunoscător, deci ai trimite deocam­dată în birourile lui „Intrans geant“ 144 rue Montmartre, Paris, simpatica d-tale adesiune. „Vă vom avertisa apoi de timpul şi de locul, unde se vor ţine întrunirile noas­tre, de unde poate eşi salvarea celor două republici sud-africane. „Primesce, d-le şi onorat confrate, expresiunea celor mai bune sentimente ale mele“. Henri Rochefort. Interwiev cu un Paşa.­n­ ţ­iarul „La Roumanie“ primeşte din Constantinopol o scrisoare, în care cores­pondentul său îi vorbesce despre un inter­wiew, ce l-a avut cu un Paşă. Estragem ur­­mătorele părţi interesante din corespon­ GAZETA TRANSILVANIEI. denţa în cestiune. Cu privire la alianţa din­tre România şi Turcia, Paşa­dise: „Ea nu va fi îndreptată în contra ni­­mănuia, ci va viza menţinerea păcei, va avea un caracter pacific, caracter, care nu esclude luarea armelor, de la aceasta pace ar fi tulburată de cineva. „Cred, că singurul fapt al alianţei noastre va fi destul pentru a face pe Bul­gari să fie cuminţi. Alianţa, lor cu Sârbii şi Muntenegrenii nu este decât o pură fan­faronadă. Mai întâi­, noi doi suntem destui să le putem pune botniţa. Dar starea finan­ţelor lor este de plâns. Nu suntem bogaţi, dar în ori­ce pas ne presentăm mai bine.“ — Ce gândiţi de armata nostră, Es­­celenţă, întreba corespondentul. — Cred, că este o armată escelentă. Soldatul român este admirabil, foarte resis­tent, foarte brav. Ofiţerii de asemenea, de altfel repausatul Osman Paşa ne vorbea adesea de soldatul român, cu o sinceră ad­­miraţiune. — Ah! Escelenţă, vedeţi că şi ghiaurii sunt buni de ceva? — Bine­înţeles; toate animalele de pe pământ sunt de un folos oare­ oare, chiar dacă n’ar servi decât pentru a fi mâncate de altele — Şi pentru ce ghiaurii n’ar fi de nici un folos ? — Ce cjiceţî despre situaţia în Mace­donia, Paşa al meu? — Hm, Hm! Situaţia în Macedonia, iubitul meu amic, este o Macedonia cu o situaţie încurcată. Dar n’aveţi tăriă. Bul­garii îşi vor primi răsplata. Noi am dat ordine, ha! ho ! ordine ho ! ho ! Am luat concediu de la Paşă — sfir- S6906 corespondentul c­iarului „La Rouma­nie“ — şi am scoborît treptele, gândin­­du-mă la interlocutorul meu, care mi-a cris, că a dat „ordine ho! ho!“ Banca Angliei. Scontul băncei Angliei, scrie „Neue Freie Presse“, aduce mereu nouă surprin­deri. Toata toamna, situaţia băncei engleze ajunsese în mai multe rânduri la extremi­tate şi o urcare a scontului peste 4 la sută părea un lucru aproape inevitabil. Banca Angliei şi-a apărat însă cu mare stăruinţă dobânda de 4 la sută, cu toate că de săp­tămâni de zile scontul privat se menţinuse peste taxa oficială, cursul poliţelor din toate ţările Europei se presinta în defavorul An­gliei, aurul din City se scurgea în mari cantităţi în Germania şi Francia, or depo­situl de aur al Băncei Angliei scăzuse în­tr’un chip, cum nu s’a mai vădit de multă vreme, în urma continuelor apeluri, ce se făcuse la acest deposit. In timpuri normale, odată cu înche­ierea anului, dificultăţile bănescî dispar şi de obicei, intervine o înlesnire pentru piaţa financiară. Astfidl fenomenul e cu totul din contră, căci două cjile după începutul anu­lui nou, banca Angliei s’a vădut s­­ita să-şî t­ărfisâscă politica de pănă acum şi să urce discontul dela 4 la 5 la su­d. Măsura aceasta a surprins pe toata lu­mea și cu câteva z jde mai înainte cei din City nu se așteptau la ea. De mulți ani de zile nu se urcase scontul pe vremea aceasta. Ianuarie a fost tot­deune o lună, când banii erau ieftini și deci ne uităm la anii din urmă, vedem, că de regulă în Ianuar­e dobânda era mică... Situaţia băncii Angliei e acum ne­­obicinuit de slabă. Depositul metalic a scă­­dut la 28.6 milioane de fund! — un minim, ce nu s’a mai pomenit de multă vreme. Circulaţiunea biletelor e cu 1.6 milioane fund, mai mare, decât reservă în bani gata, pe când de ani de cj'10 biletele băncii erau tot­deauna acoperite de reserva me­talică . . . Situaţia băncii Angliei se esplică prin împrejurări politice. Răsboiul din Africa de sud se prelungesce vrereu şi prin năvă­lirea Burilor în clienia Capului el a fost strămutat pe un nou teritoriu. Vor trece Încă multe luni de dile pănă se va ter­mina campania, or despre o reluare a unei depline exploatări a minelor nimeni nu se poate gândi acum; va trebui vreme pănă atunci. De doi ani de dile banca nu mai pri­­mesce aur din Africa de sud; din contră, pentru întreţinerea numeroaselor trupe, ce iau parte la campanie trebue să se trimită foarte mult aur în sudul Africei. Acesta si­­tuaţiune anormală şi foarte nefavorabilă nu se va îmbunătăţi în curând. Dar la urcarea scontului au contribuit şi motive interne, cari nu se află în nici o legătură cu răsboiul din Africa de sud. Dezastrul de pe piaţa minieră australiană a adus cu sine insolvents a altor trei firme „­­ şi a dat de gol o speculaţ­­ne, care negre­şit nu s’a mărginit numai pe acesta parte a pieţei. Cei din Londra sunt de părere, că şi puternica mişcare de bursă din New- York a contribuit la uicarea scontului băn­cii Angliei. . . Epoca în care s’a urcat scontul e aşa de neobicinuita, încât nu s° mede, că a­­cest’ scont urcat va fi menţinut multă vreme. In Berlin şi Londra lumea e de părere, că nu va trece mult şi scontul va fi scoborît ărăşi 1» cel puţ n 4°/0. Nou abonament la Gazeta Transilvaniei. Cu 1 ianuarie st. v. 1901 se deschide nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe un an 24 coroane; pe şase luni 12 corone; pe trei luni 6 corone; pe o lună 2 coroane. Pentru România şi străinătate pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50 Abonarea se poate face mai uşor prin mandate poştale. Administraţiunea. ins. Subscrişii anunţând, că tragerea la sorţi a tombolei aranjate de „Reuniunea femeilor torc. grec. cat. din parochia Sân­­celului pentru decorarea bisaricei“, se amână pe 3 Februarie d. 1901, rugăm pe toţi aceia, cari au primit lesuri şi pănă acuma n’au răspuns, să binevoescă a trimite sau preţul lesurilor sau leşurile la adresa: Va­­silie Smige­schi, paroch grec. cat. al Sân­­celului. Sâncel, la 13 Ianuarie d. 1901. Maria Vlassa, Vasilie Smigelschi, preşidentă, secretarul Reuniunii. Literatură. Anuarul Băncilor române, 1901. (Anul II) a apărut în editura „Delegaţiunii Băncilor“ şi se poate procura la administra­­ţ­a „Revistei Economice“ în Sibiiu (strada Schewit­2 ) cu preţul de 3 cor. — Anuarul Băncilor se presentă de astadată în le­gătură frumosă de pânză şi în estensiune de 152 pag. 8° m­are. Cuprinde calendarul Gregorian şi Iulian pe anul 1901, cu indi­carea terminelor ultime pentru administra­rea dărilor şi competinţelor, cu tragerile la sorţi şi cu scadenţa cnganelor de la efec­tele mai importante, apoi şematismul tutu­ror institutelor rom. financiare şi com­er­ciale. Publicaţiunea mai este înzestrată cu un bilanţ general al băncilor rom. pe anul 1899, o consemnare comparativă şi espli­­cativă a monetelor austro ungare şi străine, cu un estras din regulamentul băncii austro­­ungare; informaţiuni despre passa de păs­­­trare poştală, cu tarifele de poştă şi te­legraf, tabee de competinţe de timbru şi cu o cheie pentru calcularea intereselor. De remarcat mai este şi­­ spunerea mai evidentă a Conturilor de profit şi pierderi şi arătarea mai completă a distribuirei pro­fitului şi a cuotei de binefacere. * Pentru pregătirea bucatelor se atrage atenţiunea familiilor române asupra folositoarei cărţi întitulate: „Bucataresa na­ţională“, carte de bucate a bucătăriei ro­mâne, francese, germane, şi ungare. E ti­părită la Braşov de răposatul librar I. C. Hintesen şi la compunerea ei şi-au dat con­cursul şi unele dame distinse şi harnice ro­mâne de pe atunci. Pănă aeci cartea a ră­mas cea mai bună şi bogată în felul său. Felul bucatelor sunt înşirate toate în ordine Pagina B. alfabetică după numele lor. Sunt în număr de vre-o 1620, or cartea conţine peste 700 pag. format mare cuart. Limbagiul e uşor, aşa că nu-i Român care să nu­­ pricepă. Costă numai cor. 1­60 plus 40 bani spese poştale. SCIRI ULTIME. Londra, 14 Ianuarie. Agenţia „Reuter“ anunţă din Pretoria cu data de 12­­. c.. Acia diminaţă 800 Buri, conduşi de Beyer, au atacat a treia staţiune de cale ferată spre sud de Pre­toria, după­ ce au distrus linia telegrafică, ce duce la Kaalfontein. Garnisona consta din 120 soldaţi sub conducerea unui căpitan. Burii au împresurat staţiu­nea şi au deschis un foc violent în contra ei. Un soldat engles a isbu­­tit se se furişeze printre rândurile Burilor şi se ajungă la staţiunea din Olifontein, de unde a telegrafat pen­tru un tren pancelat la Pretoria. S’au trimis îndată întăriri de trupe. Intr’aceea garnisoanei i-a succes a res­pinge pe Buri, cari înainte de a pleca au distrus linia ferată, ce duce la Kaalfontein. Londra, 14 Ianuarie. Lord Kit­chener telegrafază din Pretoria cu data de erî, că au fost mai multe atacuri, în cari Englesii au respins pe Buri. Pierderile de ambele părți sunt neînsemnate. Intr’o luptă de lângă Senegal, comandantul Dupres şi 8 Buri au căc­ut. DIVERSE. Testamentul lui Andree. Indrăs­­neţul aeronaut Andree, înainte de a pleca la 1896 cu balonul prin vezderi spre Po­lul nordic, şi-a făcut testamentul şi­­ a dis fratelui său, că la pas când nu se va mai re­­întorce, să-l desfacă la sfârșitul anului 1900, Zilele trecute a fost desfăcut în Stockholm tastamentul lui Andreéa. Actul aşteptat de mulți curioşi, s-a săvârşit, la dorința sorei lui Andreéa, în cancelaria notarului Hortius. Fratele mai tânăr al lui Andreéa, un inginer, a voit să se mai amâne deschiderea testa­mentului. Presenţi au fost, afară de fraţii şi sora lui Andreea, şi câte­va rudenii şi mulţi prietini. Adânc emoţionaţi au ascul­tat cuvintele notarului, rostite ca un fel de adio de la curagiosul scrutător şi apoi desfăcu Hartins hârtiile sigilate cu cera nagră. Intr’un pachet erau mai multe scri­sori separate. Multe din acestea erau învă­­lite în pânză cerată şi purtau inscripţia: „Nu cetiţi, ardeţi-le!“ Se mai aflau mulţime de scrisori de ale învăţaţilor, cari în fura­­giau pe Andree să întreprindă călătoria sa îndrăsneță. Intre epistole era numai una, care făcea atent pe Andreea despre pe­­riculoasa întreprindere și aceasta i-a scris-o Frai­cesul Fouvielle. Epistola avea și unele observări făcute pe margiul cu creionul, anume : „Se poate, că are dreptate, dar e prea tardiu. Eu mi-am­ pregătit toate şi vin er­ă mai pot reţine“. Testamentul în sine e foarte scurt şi de umătorul cuprins: „Tes­tamentul, care îl scriu eu ar fi, e poate, cea din urmă scisoare pe care o sc iu, şi de a­ceea are valoare de drept. Eu scriu în pre­suara călătoriei mele, o călătorie plină de primej­dii, precum istoria nu-i în stare să arate pănă acum. Pres­at, că acistă călătorie pentru mine însem­na moartea “. An­dreea dispune, că din averea lui, care constă din câte­va mii de mărci, jumătate să se pri­­m­ască soră-sa, or jumătate frate-său. Bibli­oteca lui colosa­l a lăsat-o fratelui său cu con­­dițiunea, ci tre­când să o pre facă în bi­bliotecă poporală. Domnii abonențî, cari încă nu și-au reînoit abonamentul îu 1 Ianuarie st. v., se binevoiesc s a-l reînoi neamânat, ca să nu li­ se întrerupă regulata espedare a ziarului. Administrațiunea ,,Camerei, Transilvaniei““ Proprietar: Dr. Aurel M­uretsianu. Redactor responsabil: Traian //.­­Pop.

Next