Gazeta Transilvaniei, februarie 1901 (Anul 64, nr. 24-46)
1901-02-01 / nr. 24
Aşteptări deşerte. Multă vreme a domnit mare îngrijire în cercurile guvernului Koerber din causa aşa numitei cestiunî presidenţiale, adecă întrebarea cine se fiă preşedinte al camerei actuale, după ce alegerea preşedintelui din periodul trecut Fuchs nu mai avea de astă-dată şanse. Nici n’a fost uşor de-a alia o soluţiune. In cele din urmă se găsi totuşi una. Pentru scopul acesta s’a recurs la mijlocul de-a alege în acel post de încredere pe un bărbat mai incolor, mai puţin pronunţat într’o parte sau alta şi aşa au dat de un membru al aşa numitei partide centrale morave, care se compune în total numai din trei membrii, oi ca vice-preşedinte au fost aleşi un membru al partidei poporale germane şi unul din Cehii tineri. Aşa s’a putut trece cu chiu cu vai peste acesta piedecă şi s’au liniştit puţin spiritele agitate de amintita cestiune. Nu seim, dar e şi forte greu de prevectut, ce desvoltare vor lua lucrurile de aci încolo. Cei mai mult interesaţi, ca toate se se petréca în „Reichsrath“ în deplină linişte, au început la spirea de mai sus se fiă de-odată drăşî optimişti, se-şi facă ei înşişî mult curagiu şi se vorbeasca cu mulţămire de-o întorsătură în Austria, aşa după cum ar dori ei. Noul preşedinte, contele Vetter von der Lilie a ţinut un discurs după alegerea sa, care, precum s’a putut observa, a făcut la unii o forte bună impresiune, or pe alţii nu i-a iritat şi i-a asigurat, că se insuesce a fi totdeauna obiectiv şi de a stima şi convingerea adversarului. Se poate crice, că asigurările lui au fost în general primite favorabil sau cel puţin nu tocmai nefavorabil. Atâta a fost de-ajuns de-a deştepta în sinul politicianilor unguri speranţa, că noul parlament va primi se salveze situaţiunea raporturilor dualiste, alegând membrii în delegaţiune şi în deputaţiunea pentru cvotă. Pe lângă acestea spereza, că parlamentul austriac va resolva şi proiectele de lege, ce sunt considerate ca „necesitate de stat.“ Astfel s’ar face începutul unui nou period de linişte şi de activitate seriosă parlamentară pe timp mai îndelungat şi poate că încet încet ar începe se se dedea omenii politici din Austria cu acesta activitate. Aşa îşi închipuesc în optimismul lor politicianii şovinişti din tera ungureasca „întorsătura“, de care am vorbit. Idealul acestora este, ca în Austria toate să mărgă neted şi liniştit, pentru ca ei să-şi potă juca nestinghiriţi mai departe rolul lor de copleşire a celorlalte popoare dinăuntru. Aceluia, care nu este cu consciinţa curată, îi place să trăască în împrejurări pacinice, cari să nu turbure apele şi să nu murescă îngrijirile de urmările faptelor sale, dupăce şi aşa resimte destul de bine, că situaţiunea sa este nesigură. In caşul de faţă însă, înafară de dorinţele suprematiştilor de din ANUL LXIV, ,GAZETA“ iese Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fr. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 francî, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa traie. Târgul Inului Nr. 80, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe 6 lunî 12 c., pe trei luni 6 corone. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA, Administraţiunea şi Tipografa Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc.— Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI: în Viena la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Lesner, Heinrich Schalek, A. Oppelik Nacht. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Goldberger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (Vii J Erzsébet-körút). PREŢUL INSERŢIUNILOR: o seria garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifa și învoială. — RECLAME pe pagina 8-a o serie 20 bani. Nr. 24. Braşov, Miercurî-Joi 1 (14) Februarie. 1901. cece, mai este o împrejurare în Austria chiar, care face să fiă dorită în cercuri largi ale poporaţiunei: resolvarea cestiunei pactului economic cu Ungaria, pentru ca printr’asta să se aducă o ameliorare stărilor economice şi comerciale, ce au suferit mult în Austria şi sufer încă din causa nesiguranţei care există în aceste raporturi. Pactul definitiv cu Ungaria îl reclamă multe interese de soiul indicat. Cu toate acestea acuî este mai mult ca ori şi când nesigur, ce se va alege din el. Mai surprineţător decât tote este însă, că Maghiarii nu înţeleg, că situaţiunea favorabilă în aceste raporturi nu se mai poate niciodată reîntoarce. Acţiunea lui Goluchowski. Sub titlul acesta scrie „Postu din Berlin: „Pe când pressa sud slavică și mai ales foile sârbesc atacă cjin:*ext Austro Ungaria, care, cum se pretinde, ar voi să câştige Macedonia şi Albania, pe atunci cabinetul din Viena dă eratic dovadă despre sinceritatea instiinţelor sale în direcţia, ca pacea în Balcani să fiă cât se poate mai bine garantată pe basa de drept internaţonală esistentă. Cea mai nouă dovadă in privinţa acesta este apropierea României şi Greciei. Pentru ca să rărescă cât mai tare frecările din Balcani, Goluchowski şi-a oferit intervenirea lui amicală, ceea ce a fost primit cu mulţămită şi a avut şi resultat. Cu opasiunea balului de curte din Viena, ministru plenipotenţiar grec a zis, că mulţumită bunelor servicii ale Austro-Ungarei, atât la Atena, cât şi la Bucuresc, a ajuns la suprafaţă politica bunăvoinţei şi a sentimentelor amicale, ceea ce este spre binele deopotrivă a celor interesaţi. Toţi amicii păcii în Balcani pot fi mulţumitori acţiunei lui Goluchowski, care s’a făcut în totă tăcerea“. I . Grigorie Maior. Primim dela Viena durerosa veste, că iubitul nostru coleg Grigorie Maior a încetat din viaţă ori, tocmai în criua sa onomastică, pe care obicînuia s’o petrăcă vesel şi cu inima plină de speranţe frumoase între bunii săi prietini. Fără de veste, cum înainte cu vre-o 10 săptămâni a cădut jertfă unei suferinţe grave de nervi, care a causat mergerea lui la Viena, a fost răpit de cruda morte în urma unei influenţe, la care s’a adaus o pneumonie acută. Prin moartea prea timpuria a acestui brav şi entusiast Român, suflet nobil, al căruia devotament pentru causa poporului era fără margini, pierde nu numai Ziarul nostru un colaborator vrednic şi credincios, dar pierde şi publicul şi poporul român pe un apostol al causei sale sfinte de cultură şi de progres naţional, care cu tată modestia lui înăscută, îi aducea prin munca sa zilnică spirituală, — cărând grăunte peste grăunte în grănarul doririlor şi aspiraţiunilor noastre,—un nespus serviciu, ce nu se poate preţui, precum nepricepută şi nepreţuită de publicul cel mare rămâne munca şi activitatea consumătore a unui chiarist consolit de responsabilitatea ce o are în împlinirea chiemărei sale. Nu voim să arătăm acem cu deamănuntul ceea ce a prestat răposatul nostru coleg în decurs de cincispreciece ani, cât a lucrat la foia nostră. Ce am spus e de ajuns a ilustra părţile luminoase ale muncei sale Ziaristice. Ceea ce ni-a fost Grigorie Maior în deosebi nouă, cu cari a conlucrat, ne este greu a tălmăci cu cuvinte. Simţim numai, că s’a depărtat din mijlocul nostru pentru tot-deuna un amic, care cu inima sa nobilă, cu stăruinţa sa de fier, cu abnegarea şi cu devotamentul său exemplar făcea o podobă a Redacţiunei noastre. Mişcaţi de durerea adâncă, ce ni-a causat’o scriea despre moartea colegului nostru, îi fricem: Dormi în pace suflet nobil în sferele acelea de linişte divină, la cari adeseori s’a avântat cu vioiciune spiritul tău în urmărirea idealului fericirei omenesc! ! Soluţiunea crisei în România. Despre desnodământul, ce l’a luat crisa ministerială în România, scrie organul partidului dela putere „Conservatorul“ de Marţi următorele : jDe ,douăfile domnesce în Capitală o încordare vie, isvorită din legitima impacienţă a publicului de a sei, ce sfirşit va lua crisa ministerială. Grupe de cetăţeni staţionau dinaintea cluburilor politice sau aşteptau în faţa palatului regal, ca să afle cu o oră înainte cine va fi însărcinat cu formarea noului Cabinet. Nu încape îndoală, că din momentul ce majoritatea conservatoare nu a căcut de acord cu guvernul d-lui Carp asupra unor legi fundamentale şi din momentul ce readerii partidului au găsit altă soluţiune agreată de majoritate, partidul conservator nu putea fi înlăturat. Că d-l Carp convins de slabul sprijin că proectele d-sale financiare întâmpinau în sudul parlamentului, a lăsat din mână frânele guvernului, acesta îi face onoare. D-sa a cădut, — decă acesta se poate numi cădere, — ca un bărbat de stat, a cărui rămânere la guvern era motivată de o sumă de idei, pe care d-sa voia să le traducă în fapte. Dar retragerea d-lui Carp nu lasă partidul conservator cu mânile în sân și cu capul vio. Șeful său venerat și iubit, împreună cu fruntașii partidului, au opus planului financiar al d-lui Carp alt plan, pe care domnia lor îl cred mai oportun, mai practic, mai in raport cu mijloacele contribuabililor. Şi acest plan se bucură de simpatiile majorităţii. In aceste împrejurări, soluţiunea cea mai fireasca a crisei era de a se lăsa răspunderea situaţiei asupra sprijinitorilor planului din urmă. De aceea convingerea nostră este, că sigurul mijloc logic de a eşi din dificultăţile situaţiei actuale, este de a se însărcina de Cantacuzino cu formarea unui noi Cabinet. In momentul când scriem aceste rânduri, aflăm că în adevăr graţiosul Suveran a şi conferit acesta onoare veneratului nostru şef. Aceasta soluţiune va avu între altele avantagiul de a nu arunca ţara în frământările luptelor electorale, în nisce momente aşa de delicate, de a grăbi înlăturarea crizei financiare, care nu poate suferi nici o întârziere, şi de a uni într’un singur manunchiu viguros toate elementele conservatoare, cari pănă aci rămăseseră afară seu pregetau de a fi cu trupul şi sufletul pentru măreţul act al fusionârii. In acest chip, credem noi, ţara va avu un guvern tare şi străinătatea va privi la dânsul cu încredere. După ce Regele a consultat Sâmbătă sera pe d-1 D. A. Sturdza şeful partidului liberal, er cu o oră mai târziu pe d-1 Theodor Rossetti, fost președinte de consiliu, apoi Duminecă înainte de amiazî pe ministrul afacerilor streine Marghiloman, a chemat la sine din nou Duminecă sera pe d-1 G. Gr. Cantacuzino şi in decursul audienţei, care a durat o oră şi jumătate. Regele i-a dat mandat şi d-1 Cantacuzino a primit de a forma cabinetul. Conflictul româno-bulgar. Sub acest titlu cetim în „Apăr. Naţională“ din Bucuresci. Cetitorii noştri au luat cunoscinţă din cele scrise în cronica externă, cum şi din telegramele „Agenţiei Române“ de fierberea ce domnesce în Bulgaria. Noul guvern, presidat de generalul Petroff, s’a făcut în forte scurt timp nepopular din pricină, că vru să se ţină cât de cât în marginile unei legalităţi, atât pa cât legalitatea se poate observa într’o ţară ca Bulgaria. Generalul Petroff a ordonat mai cilele trecute disolvarea bandelor macedonene, constituite în societăţi de tir şi confiscarea armelor, pe cari le strîngeau. Ultimile alegeri pentru Sobranie au dat un prilej patrioţilor să agite, şi să sciu tristele resultate ale acestor agitaţii; doi morţi şi mai mulţi răniţi au cădut în învălmăşelile de la Filipopoli. Un alt eveniment puse vîrf încordărei de spirite la poporul vecin. Se scie, că guvernul român a trimis celui bulgar o ultimă Dotă diplomatică, în care cerea în termeni foarte energici pedepsirea lui Sarafoff. Guvernul lui Petroff, guvern dispus a păstra bunele relaţii cu statele vecine şi a se menţine în limitele legalităţii, a anunţat, că va da în judecată pe Sarafoff. Scriea acesta a stîrnit o adevărată furtună în rândurile oposiţiei, care agită în popor. Negreşit toate comitetele macedonene şi cu ele întreg poporul bulgar ţin şi cer cu stăruinţă, ca nimeni să nu se atingă de Sarafoff. Nota guvernului român e însă forte energică şi guvernul bulgar va trebui să dea satisfacţie. Aceasta e starea lucrurilor în Bulgaria. * Ultimele spiri ne aduc la cunoscinţă lucruri forte grave şi cari pot avea urmări ce nu sa pot prevedea. La graniţa bulgară s'au concentrat 2 regimente de infanteria şi 4 escadroane de cavalerie. Pressa oposiţionistă duce o campanie până la ultima violenţă în contra guvernului şi a prinţului, pe care-l ameninţă cu detronarea, în caşul când Sarafoff va fi dat judecăţii şi mai cu seamn condamnat. Ultimele alegeri la Sobranna, disolvarea societăţilor macedonene furnisază un teren fecund furioasei opoziţii bulgare. Fericirea e la culme; poporul bulgar e într’o surescitare, care poate isbucni din moment în moment. Ministru Daranyi despre colonisărî. In şedinţa de alaltăeri a dietei, cu ocazia desbaterei budgetului de agricultură, ministru Daranyi a reflectat la vorbirea lui Molnár în cestiunea colonisărilor. Daranyi a dat samă despre tot ce a făcut pe terenul acesta. El spuse, că s’au luat în vedere 14.660 jugăre catastrale spre scopuri de colonisare. Pănă acum s-au înfiinţat 612 colonii, dintre cari 416 sunt colonisate deja. Mai spune ministru de agricultură, că din punct de vedere al consolidării Secui-