Gazeta Transilvaniei, martie 1901 (Anul 64, nr. 47-73)
1901-03-01 / nr. 47
Pagina 2. „mea civilisată şi deca n’ar fi fost Garibaldi, n’ar fi fost Italia de acli. „La noi în ţară încă avem dovecji „despre acesta. „Cu totul altfel se petrece acli. Puternicii dilei, de îndată ce au ajuns în „fruntea bucatelor, s’au pretat la atacul „meschin al diplomaţilor, îndreptat în contra societăţilor de gimnastică, cari formeaza „basa mişcărei noastra naţionale. Iubiţi concetăţenii „Vă invităm dor la un nou meeting, „în care vom discuta măsurile ce sunt de „luat pentru apărarea naţionalităţei noastre „şi a pune la respect pe oficialii, cari în„drăsnesc să se atingă de densa. D-l Petroff s’a dus şi în locul lui avem astăzi pe d-l Caraveloff, unul dintre cei mai vechi şi înfocaţi apărători ai causei macedonene. Prima operă de încurajare a actualului cabinet este retragerea ordinului dat de Petroff şi reorganisarea societăţilor de tir, cu alte cuvinte întărirea comitetului macedonean prin acesta. Pentru reorganisarea societăţilor de tir au fost chemaţi, ofice „Gaz. Maced.“ din reservă, căpitanul Matron şi locotenentul Sapsov, amândoi fuseseră în serviciul comitetului macedonean. Constituirea actualului cabinet şi declaraţia Prinţului Ferdinand de-a menţine societăţile de tir au încuragjat pe agenţii comitetului, cari nu se sfiesc de a striga in public, că sunt triumfători. Din străinătate. Situaţiunea în China pare a deveniră şi forte critică. După soirite mai nouă Francezii — deşi nu oficial — au declarat contelui Waldersee, că nu vor se participe la espediţiunea plănuită. Nu mai puţin ameninţătore este posiţia, ce o ia Rusia. Guvernul rusesc a încunosciinţat pe guvernul chinez, că retrage convenţia privitore la Mandsuria şi că ridică pretensiuni mai riguroase, decă convenţiunea nu va fi iscălită în cina fixată de Ruşi. „Morningpost“ primesce din Peking spirea, că oameni cari cunosc fundamental raporturile Chinese, consideră situaţiunea ca fiind forte critică. Procederea independentă a Rusiei e privită ca un precedent periculos şi nu este de loc neprobabil, că puterile vor escepţiona aceasta procedere. Deşi demersurile puterilor nu sunt cunoscute încă, totuşi să credem că Germania va pretinde provinciile Cili şi Santung. Francia a urmat deja exemplul Rusiei şi a ridicat posturi militare de-a-lungul căii ferate Peking- Hankau, Macedonia. „ Westminster Gazette“ este informată, că comitetul macedonean a adresat Sultanului o scrisoare, în care-i fletul ei de fecioră le iubesce atât de mult, aplecată pe oglindă, ea plânge.... îşi plânge sartea fără de noroc. Şi „în lacrămi tremură oglinda ca faţa apelor când plouă“ Dar în interiorul acesta trist, poetul introduce o rază a soarelui de tomna şi cu ea nemărginita fericire a nădejdii. Cât de dulci, cât de mângăiese şi cât de mişcătoare sunt versurile aceste patru din urmă! .... şi poate soarele de tomnă, S’onduioşa se-i încununa fruntea cu mândra lui betele.“ Aţi băgat de samă puterea versului care sfârşesce strofa întâia? „ Mâhnite mor florile tomna în casa cui n’a fost mireasa“. Acest vers e un „trouvaille“, pe care cu greu ar fi putut să’l facă altul, decât Anghel. Pricina e cât se poate de simplă. Anghel e unul dintre puţinii noştri poeţi, cari se adapă la isvorul adevărat şi mănos de poesie, la poesia poporală. Cine a pătruns în adâncimile ei, va avea vecinie o comoră din care se pot scoate avuţii nepreţuite. O simplă credinţă a poporului, o superstiţia ei de ajuns, ca, introdusă la locul ei, să dea farmec unei poesii întregi! (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI: atrage atenţiunea la procedurile autorităţiilor provinciale şi-l rogă să reguleze odată raporturile Macedonenilor. O astfel de scrisore a trimis comitetul macedonean şi împăratului Francisc Iosif, apoi Regelui Victor Emanuel, Ţarului şi preşedintelui republicei francese, rugându-i să atragă atenţiunea Sultanului la § 23 din tratatul dela Berlin. Comitetul dice, că tratatul dela San-Stefano a garantat Macedoniei independenţă necondiţionată, însă congresul dela Berlin ia răpit’o. Macedonia se află azi într’o situaţiă mai rea ca orişi când. Sultanul a răspuns însă la scrisoarea acesta cu arestarea Bulgarilor răsvrătitori. Expediţia lui Menelik. Agenţia „Ştefani“ din Roma primesce din Adenspirea, că Abesinienii au prins decense mai înainte, trupele lui Abdullasejac şi o mulţime de oameni ai acestuia. Somalii au lăsat pe câmpul de luptă un mare număr de morţi, dar şi Abesinienii au avut pierderi însemnate. Sciri din România. Un mare număr de admiratori ai lui Caragiale s’au strins Duminecă sera în sala Gheanţu serbând printr’un banchet jubileul literar al acestuia. Seria discursurilor a fost deschisă de d-l Petre Grădişteanu, care a toastat pentru Caragiale. D-l Take Ionescu a închinat tot pentru Caragiale şi a spus într’un frumos toast, că teatrul român datoreşte mult, mult de tot lui Caragiale. Caragiale a mulţumit apoi spunând, cu multă modestie, că o fi având talent nu atât cât i se atribue şi nu atât, cât se provece invidia, pice, că a fost răsplătit deajuns în viaţă, dar a avut un singur dor, care nu i-a fost îndeplinit , făcând alusiune la mandatul de deputat. Rău pentru cei presenţi. D-l Delavrancea a ţinut un frumos toast pentru Caragiale. D-l Al. Ciurcu, preşedintele „Sindicatului chiamiştilor“, vorbi în numele pressei, arătând neîntrecutele merite ale jubilantelui. Au mai vorbit diii E. Cantilli, dr. Iliescu, dr. Urechiă, C. Mille, I. Th. Florescu, căpitan Măldărescu, George Ranetti (dela „Epoca“) etc. Banchetul, s'a terminat noaptea târejiu. * în vara anului curent se va termina definitiv castelul principelui Carol din Sinaia, care se construește în apropierea castelului Peleş. Pe locul unde se află castelul Foişor din Sinaia, se vor începe în Aprilie lucrările pentru ridicarea unui palat al A. S. R. prinţului Ferdinand. * Luci s’a făcut înmormântarea regretatului Ioan Neniţescu, fost prefect de Tulcea. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. Archiereul Nifon Ploesceanu, încunjurat de clerul bisericei „dintr’alta” Am rostit discursul, în biserică, dnii: căpitan Marmara, din regimentul Tulcea Nr. 33 ; Mateescu, Din revisor şcolar din Tulcea, apoi Nicu Rosetti. In biserică, foarte multă lume, printre care număroşi membri fruntaşi ai partidului naţional-liberal şi conservator. Apoi, o numărosă delegaţiune din judeţul şi oraşul Tulcea. Când coşciugul a fost scos din biserică, un pluton din regimentul 1 de geniu a dat onorurile. * Intre numeroasele poroane depuse se aflau şi acele ale comunelor , Carmen Sylva şi Floriile, înfiinţate în Dobrogea de răposatul. La orele trei, cortegiul s’a pus în mişcare dela biserică. In faţa Teatrului Naţional, d-l Panait Maori, diarist, a rostit o căldurosă şi mişcătore cuvântare. Apoi cortegiul a străbătut întrâgă calea Victoriei, îndreptându-se spre cimiteriul Bellu. * Profesorii din Târgovişte au luat iniţiativa ridicărei unui bust lui Enăchiţă Văcărescu. Bustul va fi aşedat în curtea gimnasiului, care-i portă numele. * La Ateneul din Pitescu conferinţele vor continua Duminecă în ordinea şi cuprinderea următore: 4 Martie v. d-l N. Em. Teohari: „D. Vlahuţă şi romanul său Dan“. 11 Martie v. d-l Ilie Iliescu: „Educaţiunea şi instrucţiunea naţională“, l0 Martie v. d-l Dim. Dimiu: „A Odobescu şi activitatea sa“. 25 Martie v. d-l Gr. Coandă: „Crisa“. 15 Aprilie v. d-l N. Bănescu: „Doctrinele asupra nemurirei“. 22 Aprilie v. d-l T. Vasiliu: „Laptele“. * Doi Saşi veniţi de curând în Capitală din Transilvania, Erdruger şi Iosef Grimaler, au fost expulsaţi prin punctul Predeal, deoarece nu avau paşaporte în regulă. La 25 ale lunei Martie lucrările privitoare la aducerea apei în capitală, vor fi terminate. Dela 1 Aprilie Bucuresci vor avă dar apă potabilă de la munte. * Societatea austriacă de navigaţie cu vapoare pe Dunăre şi-a început cursele la 24 Februarie între Galaţi şi Tulcea. Pornirea de la Galaţi în fiecare Luni, Miercuri şi Sâmbătă la orele 11 jum. a. m. Pornirea dela Tulcea spre Galaţi în fiecare Marţi, Joi şi Duminecă la orele 11 jum a m. * Fabricanţii de fringhii, cari se bucură de avantajele legei industriale, în număr de 4, au autorizaţiuni de a introduce cu scutire cantităţileurmătore de materii prime anual- Fuior de cânepă 225.000 kgr. Iuta 475.000 kgr. Cânepă în fire 600.000 kgr. Fire de in 50.000 kgr. Mania în fire 150.000 kgr. * Creditul funciar rural şi-a încheiat bilanţul pe diua de 31 Ianuarie 1900. Soldul capitalului de revirimente de 765.546 lei, care va fi repartizat astfel: 10%, adecă 76.574 lei, consiliului de administrare și directorilor; din restul de 90% se va distribui 6% societarilor ca dividendă , or prisosul se va afecta capitalului de reservă. * Culturile esperimentale cu tutun la ferma Laza au dat o producţiime de 1.400 kgr. tutun la hectar, în valoare de 1.250 lei. Tutunul obţinut e de calitate forte bună şi va fi întrebuinţat pentru fabricarea ţigărilor de foi. * Fabricele de postav din ţară, în număr de 5, ocupă ca personal administrativ: 8 Români şi 19 străini, ca lucrători speciali 1 Român şi 43 străini, ca lucrători nespeciali 632 Români şi 144 străini. Salariile plătite în cursul anului trecut se ridică apropo la jumătate milion. O asociaţie de oameni fără nume fac deja o vreme un abus sfruntat. Sub numele de „Balul Societăţii Presei“ aceşti domni, pe cari pressa nu-i cunosce, au luat în întreprindere sălile de spectacol din Capitală şi dau baluri mascate, la cari se întîlnesce totă lumea din Bucuresci. Pentru a nu se răsfrânge asupra’şi acastă nedemnitate, sindicatul Ziariştilor face cunoscut, pănă când va interveni parchetul ca să împiedice acestă revoltă sare uşurpare de titlu, că aceşti speculatori îndrăspeţi, cari inundă Capitala cu afişe anunţându-le balurile, nu sunt membrii ai „Sindicatului «Ziariştilor“, ci pur şi simplu antreprenori de asemenea spectacole, forte gustate. * Cașul din comuna Lisa. Cu privire la cele petrecute de curând în comuna Lisa, comitatul Făgărașului, cari au dat prilegiu lui „Egyetértés“ și altor foi unguresc! se strige, că s’au resvretit Românii de-acolo, primirăm erî o corespondență lămuritore, ce o publicăm mai jos. După cum ne asigură corespondentul nostru, nemulţămirea poporului din comuna Lisa, este întemeiată pe faptul, că i se cere un arunc bisericesc, pe care l’ar fi plătit deja de doue orî. In tot caşul s’a întâmplat în privința aceasta vre un inconvenient, căci la din contră n’ar fi putut ajunge lucrurile pănă aici. Şi pentru acest inconvenient nu pot fi responsabili, decât preotul din localitate şi protopopul lor. Oaşul trebue cercetat cu rigoare de cătră autorităţile superioare, care sa vadă a cui e vina şi deci plângerile şi reclamările poporului sunt întemeiate, ori nu? Dăm loc corespondenţei amintite, fără a voi ca prin aceasta se prejudecăm măsurilor ulterioare, ce credem, că se vor lua de cătră autorităţile superioare bisericesc! pentru constatarea adevăratei situaţiunî a credincioşilor din numita comună Nr. 47.—1901. şi pentru delăturarea relelor, ce esistă. Făgăraş, în 6 Martie 1901. In diminaţa cilei 3 Martie a. c. se lăţise vestea în Făgăraş, că în comuna Lisa (comitatul Făgăraşului) s’a resvretit poporul (lázadás). Curând fu încunosciinţat tribunalul din Braşov, de unde au eşit procurorul la faţa locului, ofiţerul de la gendarmerie cu vre-o 30 de gendarmi, solgăbirăul Meşter din Făgăraş, judele de instrucţiune din Făgăraş cu un scriitor şi acolo au aflat vre-o 20 de persone deţinute pentru înscenarea aşa zisei „lázadás“. Şi ce sé veejí? Procurorul dela tribunal, o persoana foarte cu tact, prin cercetare severă şi dreapta s’a convins, că nu este şi nici n’a fost urmă de „lázadás“ şi a dispus momentan eliberarea celor deţinuţi. Nemulţumirea poporenilor s’a iscat pentru aruncul bisericei greco-orientale, care arunc, după spusa oamenilor, sau plătit în două rânduri şi acuma şi a treia oră vreau să-l scotă prin esecuţiune administrativă, care fără soirea lor s’a făcut, şi, precum susţin, pe nedrept. Poporul soiindu-se în drept a denegat plătirea şi a făcut puţină larmă la întreprinderea esecuţiunei, fugărindu-l pe cassarul bisericei Iosif Caţavei, paroch în Lisa, şi pe protopopul Dan, care venise şi dânsul la faţa locului. De doi ani deŢI® a r0°lftniat acest popor şi la forurile mai înalte bisericesc, dar, durere, pănă acum fără de resultat, că el nici astăzi încă causa lui nu este resolvată, în urma acestor evenimente triste sunt siliţi poporenii să ia împrumut de unde vor putèa, ca să plătască arancul bisericei şi a- treia-oră, ca să-şi scape vitele din vândarea esecutivă, ce se va ţine, dacă nu vor plăti. Eră încă o dovadă cum cei chiămaţi a fi conducători şi sfătuitori nemijlociţi ai poporului, abusâză de încrederea lui, în loc ca prin fapte bune, înţelepte şi prin blândeţe să-i apere interesele în toate împrejurările. Perirea ta din tine Israile ! X. SCI Sil LE DI LEI. I — 2% Februarie v. încoronarea Regelui Eduard se va face numai în 20 Iunie a. c. Monarchul nostru va fi representat printr’un archiduce, Natalia, Ţarul şi regele Alexandru. O solie telegrafică din Petersburg Repune, că Regele Alexandru al Serbiei s’a adresat cătră Ţarul Nicolae cu rugarea să-l împace cu mamă-sa. Ţarul a luat asupră-şi misiunea aceasta şi a dispus ambasadorului rusesc din Paris să margă la Biarritz şi să înduplece pe Natalia a se reîntorce la Belgrad. Ambasadorul a împlinit deja porunca Ţarului şi i-a raportat, că Natalia e aplecată a recunoasce căsătoria fiiului său şi de a se re-ntoarce la Belgrad. Mai înainte însă doresce a vorbi în personă cu Ţarul, spre care scop ea va şi călători la Petersburg. Ţarul Nicolae i-a dat de scrie, că o primesce bucuros ca ospele său. Numenul societăţilor de tir din Bulgaria.— ţiarul „Mailing Leader“ spune, că în Bulgaria se află 35 de societăţi de tir, cari sunt în legături secrete, cu 86 de cluburi politice, cari dirijeză comitetul macedonean. Ele se compun din tineri ţărani şi orăşeni, pe cari ofiţerii rezervişti îi deprind regulat la mânuirea armelor moderne. Duminecile şi sărbătorile, peste 12.000 de macedoneni fac exerciţii numai pe câmpurile de tir de lângă Sofia. O nouă societate slavă. — De curând s’a pus in Petersburg basele unei societăţi slave, care portă numele de Clubul rusu. Scopul acestei societăţi este de a strînge mai de aproape relaţiunile cu Slavii din afară din Rusia şi crescerea tinerimei