Gazeta Transilvaniei, martie 1901 (Anul 64, nr. 47-73)

1901-03-01 / nr. 47

Pagina 2. „mea civilisată şi deca n’ar fi fost Gari­baldi, n’ar fi fost Italia de acli. „La noi în ţară încă avem dovecji „despre acesta. „Cu totul alt­fel se petrece acli. Pu­ternicii dilei, de îndată ce au ajuns în „fruntea bucatelor, s’au pretat la atacul „meschin al diplomaţilor, îndreptat în con­tra societăţilor de gimnastică, cari formeaza „basa mişcărei noastra naţionale. Iubiţi concetăţenii „Vă invităm dor la un nou meeting, „în care vom discuta măsurile ce sunt de „luat pentru apărarea naţionalităţei noastre „şi a pune la respect pe oficialii, cari în­­„drăsnesc să se atingă de densa. D-l Petroff s’a dus şi în locul lui avem astăzi pe d-l Caraveloff, unul dintre cei mai vechi şi înfocaţi apărători ai causei mace­­donene. Prima operă de încurajare a ac­tualului cabinet este retragerea ordinului dat de Petroff şi reorganisarea societăţilor de tir, cu alte cuvinte întărirea comitetului macedonean prin acesta. Pentru reorgani­sarea societăţilor de tir au fost chemaţi, ofice „Gaz. Maced.“ din reservă, căpitanul Matron şi locotenentul Sapsov, amândoi fu­seseră în serviciul comitetului macedonean. Constituirea actualului cabinet şi declaraţia­­ Prinţului Ferdinand de-a menţine societă­ţile de tir au încuragjat pe agenţii comite­tului, cari nu se sfiesc de a striga in pu­blic, că sunt triumfători. Din străinătate. Situaţiunea în China pare a de­veni­­ră şi forte critică. După soirite mai nouă Francezii — deşi nu oficial — au de­clarat contelui Waldersee, că nu vor se par­ticipe la espediţiunea plănuită. Nu mai pu­ţin ameninţătore este posiţia, ce o ia Rusia. Guvernul rusesc a încunosciinţat pe gu­vernul chinez, că retrage convenţia privitore la Mandsuria şi că ridică pretensiuni mai ri­­guroase, decă convenţiunea nu va fi iscălită în cina fixată de Ruşi. „Morningpost“ primesce din Peking spirea, că oameni cari cunosc fundamental raporturile Chinese, consideră situaţiunea ca fiind forte critică. Procederea independentă a Rusiei e privită ca un precedent pericu­los şi nu este de loc neprobabil, că pute­rile vor escepţiona aceasta procedere. Deşi demersurile puterilor nu sunt cunoscute încă, totuşi să credem că Germania va pre­tinde provinciile Cili şi Santung. Francia a urmat deja exemplul Rusiei şi a ridicat pos­turi militare de-a-lungul căii ferate Peking- Hankau, Macedonia. „ Westminster Gazette“ este informată, că comitetul macedonean a adresat Sultanului o scrisoare, în care-i fletul ei de fecioră le iubesce atât de mult, aplecată pe oglindă, ea plânge.... îşi plânge sartea fără de noroc. Şi „în lacrămi tremură oglinda ca faţa apelor când plouă“ Dar în interiorul acesta trist, poetul introduce o rază a soarelui de tomna şi cu ea nemărginita fericire a nădejdii. Cât de dulci, cât de mângăiese şi cât de mişcă­­toare sunt versurile aceste patru din urmă! .... şi poate soarele de tomnă, S’onduioşa se-i încununa fruntea cu mân­dra lui betele.“ Aţi băgat de samă puterea versu­lui care sfârşesce strofa întâia? „ Mâhnite mor florile tomna în casa cui n’a fost mireasa“. Acest vers e un „trouvaille“, pe care cu greu ar fi putut să’l facă altul, decât Anghel. Pricina e cât se poate de simplă. Anghel e unul dintre puţinii noştri poeţi, cari se adapă la isvorul adevărat şi mănos de poesie, la poesia poporală. Cine a pă­truns în adâncimile ei, va avea vecinie o co­­moră din care se pot scoate avuţii nepre­ţuite. O simplă credinţă a poporului, o su­perstiţia ei de ajuns, ca, introdusă la locul ei, să dea farmec unei poesii întregi! (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI: atrage atenţiunea la procedurile autorităţi­­­ilor provinciale şi-l rogă să reguleze odată raporturile Macedonenilor. O astfel de scri­­sore a trimis comitetul macedonean şi îm­păratului Francisc Iosif, apoi Regelui Vic­tor Emanuel, Ţarului şi preşedintelui re­publicei francese, rugându-i să atragă aten­ţiunea Sultanului la § 23 din tratatul dela Berlin. Comitetul dice, că tratatul dela San-Stefano a garantat Macedoniei inde­pendenţă necondiţionată, însă congresul dela Berlin ia răpit’o. Macedonia se află azi într’o situaţiă mai rea ca ori­şi când. Sultanul a răspuns însă la scrisoarea acesta cu arestarea Bulgarilor răsvrătitori. Expediţia lui Menelik. Agenţia „Ştefani“ din Roma primesce din Aden­spi­rea, că Abesinienii au prins dece­ns­e mai înainte, trupele lui Abdulla­sejac şi o mulţime de oameni ai acestuia. Somalii au lăsat pe câmpul de luptă un mare număr de morţi, dar şi Abesinienii au avut pierderi însem­nate. Sciri din România. Un mare număr de admiratori ai lui Caragiale s’au strins Duminecă sera în sala Gheanţu serbând printr’un banchet jubileul literar al acestuia. Seria discursurilor a fost deschisă de d-l Petre Grădişteanu, care a toastat pentru Caragiale. D-l Take Ionescu a închinat tot pentru Caragiale şi a spus într’un frumos toast, că teatrul român da­­toreşte mult, mult de tot lui Caragiale. Caragiale a mulţumit apoi spunând, cu multă modestie, că o fi având talent nu atât cât i­ se atribue şi nu atât, cât se pro­­vece invidia, pice, că a fost răsplătit de­­ajuns în viaţă, dar a avut un singur dor, care nu i-a fost îndeplinit , făcând alu­­siune la mandatul de deputat. Rău pentru cei presenţi. D-l Delavrancea a ţinut un frumos toast pentru Caragiale. D-l Al. Ciurcu, preşedintele „Sindicatului chiam­işti­­lor“, vorbi în numele pressei, arătând ne­întrecutele merite ale jubilantelui. Au mai vorbit d­iii E. Cantilli, dr. Iliescu, dr. Urechiă, C. Mille, I. Th. Florescu, căpitan Măldărescu, George Ranetti (dela „Epo­ca“) etc. Banchetul, s'a terminat noaptea târejiu. * în vara anului curent se va termina definitiv castelul principelui Carol din Si­naia, care se construește în apropierea cas­telului Peleş. Pe locul unde se află castelul Foişor din Sinaia, se vor începe în Aprilie lucrările pentru ridicarea unui palat al A. S. R. prinţului Ferdinand. * Luci s’a făcut înmormântarea regreta­tului Ioan Neniţescu, fost prefect de Tulcea. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. Archiereul Nifon Ploesceanu, încunjurat de clerul bisericei „dintr’a­lta” Am rostit dis­cursul­, în biserică, d­nii: căpitan Mar­mara, din regimentul Tulcea Nr. 33 ; Ma­­teescu, Din revisor şcolar din Tulcea, apoi Nicu Rosetti. In biserică, foarte multă lume, printre care număroşi membri fruntaşi ai partidu­lui naţional-liberal şi conservator. Apoi, o numărosă delegaţiune din judeţul şi ora­şul Tulcea. Când coşciugul a fost scos din biserică, un pluton din regimentul 1 de geniu a dat onorurile. * Intre numeroasele poroane depuse se aflau şi acele ale comunelor , Carmen Sylva şi Floriile, înfiinţate în Dobrogea de răposa­tul. La orele trei, cortegiul s’a pus în miş­care dela biserică. In faţa Teatrului Na­ţional, d-l Panait Maori, d­iarist, a rostit o căldurosă şi mişcătore cuvântare. Apoi cortegiul a străbătut întrâgă calea Victoriei, îndreptându-se spre cimiteriul Bellu. * Profesorii din Târgovişte au luat ini­ţiativa ridicărei unui bust lui Enăchiţă Vă­­cărescu. Bustul va fi aşedat în curtea gim­­nasiului, care-i portă numele. * La Ateneul din Pitescu conferinţele vor continua Duminecă în ordinea şi cu­prinderea următore: 4 Martie v. d-l N. Em. Teohari: „D. Vlahuţă şi romanul său Dan“. 11 Martie v. d-l Ilie Iliescu: „Edu­­caţiunea şi instrucţiunea naţională“, l0 Mar­tie v. d-l Dim. Dimiu: „A Odobescu şi ac­tivitatea sa“. 25 Martie v. d-l Gr. Coandă: „Crisa“. 15 Aprilie v. d-l N. Bănescu: „Doctrinele asupra nemurirei“. 22 Aprilie v. d-l T. Vasiliu: „Laptele“. * Doi Saşi veniţi de curând în Capi­tală din Transilvania, Erdruger şi Iosef Grimaler, au fost expulsaţi prin punctul Pre­deal, deoare­ce nu avau paşaporte în re­gulă. La 25 ale lunei Martie lucrările pri­vitoare la aducerea apei în capitală, vor fi terminate. Dela 1 Aprilie Bucuresci­ vor avă dar apă potabilă de la munte. * Societatea austriacă de navigaţie cu vapoare pe Dunăre şi-a început cursele la 24 Februarie între Galaţi şi Tulcea. Por­nirea de la Galaţi în fie­care Luni, Miercuri şi Sâmbătă la orele 11 jum. a. m­. Porni­rea dela Tulcea spre Galaţi în fie­care Marţi, Joi şi Duminecă la orele 11 jum a m. * Fabricanţii de fringhii, cari se bucură de avantajele legei industriale, în număr de 4, au autorizaţiuni de a introduce cu scutire cantităţile­următore de materii prime anual- Fuior de cânepă 225.000 kgr. Iuta 475.000­ kgr. Cânepă în fire 600.000 kgr. Fire de in 50.000 kgr. Mani­­a în fire 150.000 kgr. * Creditul funciar rural şi-a încheiat bilanţul pe diua de 31 Ianuarie 1900. Sol­dul capitalului de reviriment­e de 765.546 lei, care va fi repartizat ast­fel: 10%, adecă 76.574 lei, consiliului de administrare și directorilor; din restul de 90% se va dis­tribui 6% societarilor ca dividendă , or pri­sosul se va afecta capitalului de reservă. * Culturile esperimentale cu tutun la ferma Laza au dat o producţiime de 1.400 kgr. tutun la hectar, în valoare de 1.250 lei. Tutunul obţinut e de calitate forte bună şi va fi întrebuinţat pentru fabricarea ţigări­lor de foi. * Fabricele de postav din ţară, în nu­măr de 5, ocupă ca personal administrativ: 8 Români şi 19 străini, ca lucrători speciali 1 Român şi 43 străini, ca lucrători nespe­­ciali 632 Români şi 144 străini. Salariile plătite în cursul anului trecut se ridică apropo la jumătate milion. O asociaţie de oameni fără nume fac deja o vreme un abus sfruntat. Sub nu­mele de „Balul Societăţii Presei“ aceşti domni, pe cari pressa nu-i cunosce, au luat în întreprindere sălile de spectacol din Ca­pitală şi dau baluri mascate, la cari se în­­tîlnesce totă lumea din Bucuresci. Pentru a nu se răsfrânge asupra’şi acastă nedem­­nitate, sindicatul Ziariştilor face cunoscut, pănă când va interveni parchetul ca să îm­piedice acestă revoltă sare uşurpare de titlu, că aceşti speculatori îndrăspeţi, cari inundă Capitala cu afişe anunţându-le balurile, nu sunt membrii ai „Sindicatului «Ziariştilor“, ci pur şi simplu antreprenori de asemenea spectacole, forte gustate. * Cașul din comuna Lisa. Cu privire la cele petrecute de curând în comuna Lisa, comitatul Făgărașului, cari au dat prilegiu lui „Egyetértés“ și altor foi unguresc! se strige, că s’au resvretit Românii de-acolo, primirăm erî o corespon­dență lămuritore, ce o publicăm mai jos. După cum ne asigură corespon­dentul nostru, nemulţămirea popo­rului din comuna Lisa, este înte­meiată pe faptul, că i­ se cere un arunc bisericesc, pe care l’ar fi plă­tit deja de doue­ orî. In tot caşul s’a întâmplat în privința aceasta vre un inconvenient, căci la din contră n’ar fi putut ajunge lucrurile pănă aici. Şi pentru acest inconvenient nu pot fi responsabili, decât preotul din lo­calitate şi protopopul lor. Oaşul tre­­bue cercetat cu rigoare de cătră au­torităţile superioare, ca­re sa vadă a cui e vina şi deci plângerile şi re­clamările poporului sunt întemeiate, ori nu? Dăm loc corespondenţei amin­tite, fără a voi ca prin aceasta se prejudecăm măsurilor ulterioare, ce credem, că se vor lua de cătră au­torităţile superioare bisericesc! pen­tru constatarea adevăratei situaţiunî a credincioşilor din numita comună Nr. 47.—1901. şi pentru delăturarea relelor, ce esistă. Făgăraş, în 6 Martie 1901. In diminaţa c­ilei 3 Martie a. c. se lăţise vestea în Făgăraş, că în comuna Lisa (comitatul Făgăraşului) s’a resvretit poporul (lázadás). Curând fu încunosciinţat tribunalul din Braşov, de unde au eşit procurorul la faţa locului, ofiţerul de la gendarmerie cu vre-o 30 de gendarmi, solgăbirăul Meşter din Fă­găraş, judele de instrucţiune din Făgăraş cu un scriitor şi acolo au aflat vre-o 20 de persone deţinute pentru înscenarea aşa zisei „lázadás“. Şi ce sé veejí? Procurorul dela tri­bunal, o persoana foarte cu tact, prin cerce­tare severă şi dreapta s’a convins, că nu este şi nici n’a fost urmă de „lázadás“ şi a dispus momentan eliberarea celor de­ţinuţi. Nemulţumirea poporenilor s’a iscat pentru aruncul bisericei greco-orientale, care arunc, după spusa oamenilor, sau plă­tit în două rânduri şi acuma şi a treia oră vreau să-l scotă prin esecuţiune admini­stra­­tivă, care fără soirea lor s’a făcut, şi, pre­cum susţin, pe nedrept. Poporul soiindu-se în drept a denegat plătirea şi a făcut puţină larmă la între­prinderea esecuţiunei, fugărindu-l pe cas­­sarul bisericei Iosif Caţavei, paroch în Lisa, şi pe protopopul Dan, care venise şi dân­sul la faţa locului. De doi ani de­­ŢI® a r0°lftniat acest popor şi la forurile mai înalte bisericesc­, dar, durere, pănă acum fără de resultat, că el nici astăzi încă causa lui nu este re­­solvată, în urma acestor evenimente triste sunt siliţi poporenii să ia împrumut de unde vor putèa, ca să plătască arancul bise­ricei şi a-­ treia-oră, ca să-şi scape vitele din vândarea esecutivă, ce se va ţine, dacă nu vor plăti. Eră încă o dovadă cum cei chiămaţi a fi conducători şi sfătuitori nemijlociţi ai poporului, abusâză de încrederea lui, în loc ca prin fapte bune, înţelepte şi prin blân­deţe să-i apere interesele în toate împre­jurările. Perirea ta din tine Israile ! X. SCI Sil LE DI LEI. I — 2% Februarie v. încoronarea Regelui Eduard se va face numai în 20 Iunie a. c. Monarchul nostru va fi representat printr’un archi­­duce, Natalia, Ţarul şi regele Alexandru. O solie telegrafică din Petersburg Repune, că Regele Alexandru al Serbiei s’a adresat cătră Ţarul Nicolae cu rugarea să-l împace cu mamă-sa. Ţarul a luat asupră-şi misiunea aceasta şi a dispus ambasadorului rusesc din Paris să margă la Biarritz şi să înduplece pe Natalia a­ se reîntorce la Belgrad. Am­basadorul a împlinit deja porunca Ţarului şi i-a raportat, că Natalia e aplecată a re­­cunoasce căsătoria fiiului său şi de a­ se re-­­ntoarce la Belgrad. Mai înainte însă do­­resce a vorbi în personă cu Ţarul, spre care scop ea va şi călători la Petersburg. Ţarul Nicolae i-a dat de scrie, că o primesce bu­curos ca ospele său. Numenul societăţilor de tir din­­ Bulgaria.— ţ­iarul „Mailing Leader“ spune, că în Bulgaria se află 35 de societăţi de tir, cari sunt în legături secrete, cu 86 de cluburi politice, cari dirijeză comitetul macedonean. Ele se compun din tineri ţă­rani şi orăşeni, pe cari ofiţerii rezervişti îi deprind regulat la mânuirea armelor mo­derne. Duminecile şi sărbătorile, peste 12.000 de macedoneni fac exerciţii numai pe câmpurile de tir de lângă Sofia. O nouă societate slavă. — De cu­rând s’a pus in Petersburg basele unei so­cietăţi slave, care portă numele de Clu­bul rusu. Scopul acestei societăţi este de a strînge mai de aproape relaţiunile cu Slavii din afară din Rusia şi crescerea tinerimei

Next