Gazeta Transilvaniei, septembrie 1901 (Anul 64, nr. 193-216)
1901-09-01 / nr. 193
fetei, pulrisivă germană în Boemia. «cusa ** Am remarcat deja, că mişcarea electorală din Austria, ce decurge din incidentul alegerilor pentru dietele provinciale, oferă acol un interes deosebit şi că mai ales în Boemia se portă o luptă, a cărei resultat poate se aducă cu sine eventual consecenţe însemnate încât privesce grava problemă a împăciuirei interioare, la care lucreaza, după a sa mărturisire, actualul cabinet Koerber. Atât guvernul, cât şi partidele mai moderate germane sunt, precum seim, în mare neliniştire din causa neînţelegerii, ce s’a ivit între Germanii Boemiei, și a progreselor, ce le face partidul Germanilor radicali, sau al pangermanilor, cum se numesc ei acum. Aceștia aveau în dieta boemă trecută numai ciece mandate, or acum ei spereaza, că vor întră în dietă cu un număr de mandate întreit mai mare, așa că vor avea majoritatea între cele 69 mandate germane. In adevăr şansele lor cresc pe di ce merge, ceea ce se vede și din atitudinea Germanilor din partidul poporal și cel progresist Mai nainte mergeau mână în mână partidul german poporal cu partidul pangerman. Acum înse s’a produs o ruptură definitivă între ele. Apelul electoral al radicalilor germani, ce-1 publicăm mai jos, ne dă o icona despre încordarea cea mare ce esistă acjî între ei și între celelalte partide germane ale Boemiei. In apel se vorbesce de necesitatea, ca mai întâiu se fiă delăturaţî din sînul Germanilor boemi trădătorii şi samsarii, să fie înlocuiți cu aameni de caracter tare, pentru ca causa pangermană se potă isbuti. Atitudinea celorlalte partide e stigmatisată ca politică de retragere înaintea slavismului. Dar nu atât aceasta înfierare a tuturor celor ce nu jură pe programul lui Schönerer, dă o importanţă deosebită apelului amintit, cât mai mult postulatul ce-l conţine, ca Germanii Boemiei în viitor să ia ofensiva în contra Cehilor şi se ridice flamura germanizării. Pangermanii pretind în consecinţă, ca se se întrerupă toate tratările de împăciuire cu inimicul, se se parasesca postulatul german de pană acuma al împărţirei administrative a Boemiei şi în locul lui se se pună postulatul indivisibilităţii Boemiei şi al întroducerei prin lege, a limbei germane ca limbă a statului. Lozinca schönerianilor este: se fim Germani curaţi, pangermani şi indivisibilî. „Poporul german se decidă, déca voesce se flă slavisat, sau déca, conform menitei sale, voesce se germaniseze“. Şcola şovinistă maghiară a făcut, cum vedem, mari cuceriri şi între Germanii din Boemia. Organul progresiştilor germani, cari sunt acu! dimpreună cu partidul poporal escomunicațîi de schöneriani, intreba pe aceștia: In ce va consta ofensiva vostră? Cum va putea minoritatea germană din Boemia se germaniseze majoritatea cehă, cu care alături merge puternica aristocrație feudală? Despre aceasta nu spuneți nimic în apelul vostru electoral... Ei cu lozinca vostra pangermană nu veți putea se feriți de cehi care nici măcar un singur sat german! Din aceasta scurtă apostrofă se poate vedea la ce grad a ajuns amărăciunea dintre partidele Germanilor boemi. Nu-i mirare, deci, după cum constată chiar adversarii lui Schönerer, acesta are în Boemia mii şi mii de aderenţi însufleţiţi, cari primesc enunciaţiunile sale ca un evangeliu şi le lăţesc mai departe. De aci se esplică şi succesele lui Schönerer în mişcarea de „Los von Born“. De la acest apostol aşteptă aderenţii săi să ducă la victorie pe pangermani cu ocasiunea viitoarelor alegeri. Cehii privesc, deci nu cu indiferenţă, cu linişte la luptele dintre Germani. Cehii tineri se ţin reservaţi, numai partidul radical cehie etice în apelul seu: „Putem se fim siguri, că radicalii germani vor inunda partea germană a dietei, de aceea partida celtică trebue să fie representată prin bărbaţi, cari să fie capabili nu numai de a sta în defensivă, ci a lua la timpul potrivit şi ofensiva“. Aceasta este situaţiunea momentană în Boemia. Ea se va limpleji şi mai mult după alegeri, cari se vor severşi în curând. FOILETONUL „GAZ. TRANS“. 0.) Coresi scriitor sau tipograf? Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură cultă naţională la Români. — (Continuare.) — Că procedura Saşilor braşoveni în intenţiunile lor de reformare a fost pacînică şi nicidecum agresivă, reese chiar din impresiunea, ce au făcut-o asupra Românilor braşoveni, cei din nemijlocita lor apropiere. Cronicele bisericei sf. Nicolae din Braşov se esprimă cu multă recunoscinţă faţă de judele Lucas Hirscher, neaflând nici un cuvânt de reprobare faţă de zelul lui de a tipări cărţi româneşci pentru trebuinţele bisericei române. Etă ce se zice de, într’una din aceste cronici sub anul 1880, anul tipăririi Evangheliei cu învăţătură, publicată de diaconul Coresi în colaborare cu „prieuţii dela beseareca Şcheailor, de lângă cetatea Braşovului, anume popa lane şi popa Mihai“ . „InJâ®10 bunului creştin Hertel Lucaci, judeţul cetaţei Braşovului, şi ale acestor preoţ [sc. protopopul lane şi popa Mhai], multe cărţ s’au tipărit şi pre limba românâscă şi pre limba slovenésca, şi mult, s’au nevoit aceşti păstori cu turma lui Christos şi cu biserica“... E evidentă deci buna impresiune, ce a făcut-o „bunul creştin“ Lucas Hirscher asupra Românilor braşoveni, cei din nemijlocită apropiere, prin intenţiunile lui nedate, pe faţa, de-a sgudui temeliile ortodoxismului bisericei române. Şi de fapt reserva Saşilor mai ales în faţa ortodocşilor braşoveni, a fost indispensabilă, căci se spie, că în trecut Braşovul, situat la poarta Orientului, în urma strînselor sale relaţiuni mai ales spiritualebisericeşci cu România ortodoxă de-atunci şi celelalte ţări din Orient, a fost totdeauna un conservativ centru al ortodoxismului, or preoţii Braşovului, pregătiţi cei mai mulţi în centrele din Orient ale bisericei ortodoxe, au fost oameni de-o şcoală bisericească la tot caşul superioră celorlalţi preoţi români. Despre popa Mihai, colegul protopopului Iane, d. e., toate cronicele ne spun, că a fost om învăţat, care „au venit din ţara sârbeasca dela învăţătură.11 Revenind aşadără la decisul magistratului oraşului Braşov, referitor la tipărirea un catechism luteran pe seama bisericei române, din motivele espuse mai sus, nu este de crestut, că acest catechism s’ar fi tipărit, mai ales după nesuccesul, ce trebue că l’a avut și catechismul grecesc al lui Wagner tipărit la Brașov în 1660.# Astfel condusul din 12 Martie 1669 de-a reforma biserica românésca, însă nu în mod violent, ci pe cale pacinică şi conciliantă, îl vedem pus în aplicaţiune deja nemijlocit în anul următor 1560 prin tipărirea Evangheliarului românesc şi apoi prin editarea succesivă a principalelor cărţi bisericeşci în limba română, dar fără succesul intenţionat, precum a dovedit resultatul final al acestei mişcări literare româneşci. Introducerea limbei naţionale în biserica română, argitată şi facilitată de propaganda reformată a Saşilor luterani, a avut tocmai efectul contrar celui intenţionat, căci a contribuit ,şi mai mult la întărirea ortodoxismului în biserica română, dându-i nouă forţe pentru pararea cu efect a violentelor tentaţiuni venite în vocul următor din partea propagandei calvine, susţinute chiar în mod oficios de autoritatea politică supremă (principii calvini ai Ardealului). Cine este aşadară diaconul Coresi menţionat (paralel cu Tudor diiac) ca tipăritor al primei cărţi românesci subvenţionate de reformaţii braşoveni, Evangheliarul românesc, tipărit la Braşov în 1660—1661 ? „Şi cufisa jupânului Haneşii Beagneru, scris’am cu diaconii Coresi ot Tîrgovişte şi Tudor diiacu“ se cruce în fragmentul conservat din epilogul Evangheliarului din 1661. Numele lui Coresi, diacon în Tîrgovişte şi „meşter învăţat“ în ale tipografiei, precum îl numeşte judele de mai târe fiu al Braşovului, Lucas Hirscher, îl purta mai toate tipăriturile românesc, ca şi slavone, mare parte braşovene, din răstimpul de perste 20 de ani, pănâ la apariţiunea Evangheliei româneşci cu învăţătură, 1680—1581 şi apoi a Evangheliarului slavonesc din 1588. (Va urma.j Nieolae Sülied. 9) Haşdeu, Cuvente II, pag. 94, dând o esplicare forţată cuvintelor lui Simeon Massa, citate mai sus, admite totuşi contra tuturor desenelor şi nesprijinit de nici un argument istoric, că catechismul menţionat de Massa, s’ar fi şi tipărit, şi anume nemijlocit în anul următor, adecă 1560. ANUL LXIV. ,gazeta“ iese în Metreni. Abonamente lntrn Aistro-Ungaria: Pe un an 24 cor., pe şăse luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 francî, pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare. Târgul Inului Nr. 30, etasiu I.: Pe un an 20 cor., pe şise luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă : Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12 c., pe trei luni 6 coroane. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA, Administraţiunea şi Tipografia I Braşov, piaţa mare or. 30. [ Scrisori nefrancate nu se primesc.— Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov şi la următorele I BiroURI de ANUNŢURI : [în Viena, la N. Dukes Nachf., I Nux. Augenfeld & Emeric Les- Iner, Heinrich Schalek, A. Op- Ipelik Nachf. Anton Oppelik. ] In Budapesta: la A. V. Goldsberger, Ekstein Bernat, Iulius Leopold(VII Erzsébet-körút). I PRETUL INSERTIUNILOR: I o seria garmond pe o coloana 110 bani pentru o publicare. — I Publicări mai dese după tari- I ta și învoială. — RECLAME pe I pagina B-a o seria 20 bani. O)Nr. 193. Brașov, Sâmbătă 1 (14) Septemvrie. 1901. Apelul partidului catolic. „Alkotmány“ de Joi publică apelul partidului poporal catolic cătră alegători. In acest apel nu găsim nici o enunciațiune, nici un postulat al acestui partid, care să ne fie nou. In introducere spune, că partidul poporal privesce cu mândriă la activitatea sa parlamentară în cei cinci ani din urmă. Acest partid, fece, a contribuit mai mult la căderea sistemului Banffy, care cu forță brutală a călcat libertatea constituţională şi cu o temeritate neaucjită s■ a lovit în drepturile cele mai sfinte ale cetăţenilor. Arată luptele mari, ce le-a avut partidul poporal, cu deosebire faţă cu aceia, cari părtinesc lipsa de credinţă şi neconfesionalismul, rămâind fidel partidul devisei sale, că Ungaria este un stat creştin. Accentueza apoi, că partidul a lucrat aşa, încât „cetăţenii naţiunii“ s’au putut convinge, că apusaţiunile aduse contra partidului poporal, n’au nici o basă. In fine (Sice, că „faţă cu locuitorii de limbă nemaghiară, partidul poporul s’a purtat cu dreptate şi echitate“ şi faţă cu ori-ce clasă socială a patriei a fost condus de-o caldă iubire. Partidul,rice apelul, rămâne credincios programului său, care încă nu-i nici pe departe realizat. Va continua deci lupta pentru drepturile constituţionale ale naţiunei maghiare, pentru bunăstarea şi libertatea poporului, pentru organizarea societăţii, pentru mai buna rândulă a statului, pentru religiunea şi instituţiunile creştine, va lupta contra oricărei legi şi măsuri, care vatămă acestea. Face apoi o parafrasă a pogramului său. Apeleza în fine la alegători, ca să sprijinescă programul partidului poporal. Apelul e subscris de contele Ferdinand Zichy şi de toţi corifeii partidului. Afacerea colegiului croat din Roma. ţMarele italiene se ocupă toate cu afacerea colegiului croat din Roma. „Tribuna11 din Roma publică un articul sensaţional, în care pledază cu multă energie contra adunării de protestare din Agram împotriva Italienilor, cari au luat în afacerea aceasta partea Dalmatinilor. „Tribuna“ erice, că de astă-dată Austro-Ungaria a mers departe peste nepoliteţă față cu Italia, fiindcă tolereza, ca Regel Italiei să fie insultat şi batjocurit în cel mai dur mod într’un meeting. Nu s’a aflat nici un organ polițienesc, care să fi oprit vorbirea insultătoare în contra Regelui italian. Guvernul italian, continuă „Tribuna“, şi-a împlinit totdeauna pondenţios obligamentele sale faţă de statul vecin şi deci pote fi cu drept cuvânt curios să vadă, în ce chip înţelege guvernul austriac bunele raporturi de alianţă. Fota „Capitan Francassa“ şi alte foi pretind, ca Austro-Ungaria să se îngrijască de-a nu tolera insultarea Regelui Italiei şi a naţiunei italiene. — In afacerea acesta mai mulţi deputaţi au anunţat interpelaţii în cameră. De altă parte se vesteşte, că în afacerea San-Girolamo nu se va întâmpla intervenţia diplomatică. Din Boemia. Apelul electoral pangerman, piarele pangermane publică apelul electoral al partidului lor pentru alegerile din Boemia. Apelul se referă înainte de