Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1901 (Anul 64, nr. 242-265)
1901-11-01 / nr. 242
REDACŢIUNEA, Administraţiunea şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc*— Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI: în Viena , la N. Dukes Nacht., Nux, Augenfeld & Emeric Leaner, Heinrich Schalek, A. Oppelik Nachf, Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Goldberger. Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VTI Erzsebet-körút). PREŢUL INSERTIUNILOR: o seria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifa și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani. „GAZETA“ iese în Metreţi. Acouamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fr. pe an. Palm România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru BraşCT Administraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 80, etadiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe 8 luni 12 c., pe. trei luni 6 coroane. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 242. Braşov, Joi 1 (14) Noemvrie. 1901. ANUL LXIV. Adresa guvernamentalilor. Când s’a cetit alaltăerî în camera ungară proiectul de adresă, prin care majoritatea voesce se răspundă la discursul tronului, s’a „sguduit clădirea de aplause.“ Toţi cei ce constituesc aşa numita „nouă“ partidă guvernamentală, „au aplaudat din răsputeri“ opera lui Max Falk, care a fost însărcinat de comisiune cu compunerea proiectului de adresă. A doua (zi după ce s’a făcut cunoscut acest proiect — cum bine a precis oposiţionalul „Alkotmány“ — toţi învăţaţii scriitori de articole şi corespondenţi liberali şi cazare câţi se află în Ungaria, au preamărit acest proiect de adresă şi au împletit cununi de lauri pentru cel ce l’a compus. Nu tot aşa au fost încântaţi deputaţii minorităţii oposiţionale şi mulţi chiar din majoritate de acest proiect, cum asigură aceeaşi faracficend : „Cu o limbă maghiară de Theresienstadt (suburbia din Budapesta) proiectul de adresă îi vorbesce Regelui în numele nouei diete. Lealitatea lui este linguşire lipsită de fineţă; guvernamentalismul său este supunerea fără de sentimentul propriei demnităţi; discursul tronului este piesa musicală a lui Coloman Szeli, la acesta Max Falk a scris variaţiunile; n’a fost bună nici piesa originală, or variaţiunile au căcut“... Aplausele cele „sguduitoare“ sunt floricele, cu carichiariştii şi raportorii diferiţi, împodobesc în articulii şi corespondenţele lor pretinsul succes epocal al veteranului înainte mergător Falk. Cronica celor mai nepreocupaţi însă spune, că aplausele n’au fost nici pe departe aşa de grozave, că chiar din sinul partidei guvernului omenitau aplaudat mai mult siliţi şi că cei mai mulţi au criticat proiectul şi cuprinsul lui. Unii au aflat că e lipsit de idei, alţii că e croit după un şablon, şi ărăşi unii că nu portă un limbagiu hotărît şi că conţine mulţime de germanisme academice. Caracteristică e observarea lui „Alkotmány“ despre veteranul diarist german, care în „Pester Lloyd“ îi învaţă pe Maghiari a face politică naţională, ei în dietă îi învaţă cum „se se încreda necondiţionat“ în guvern şi se se „alipeasca cu trup şi suflet“ de el; despre acel diari8t care dela 1867 a şi dat acest esemplu, căci a urmat pană acuma cu credinţă încă fiecărui guvern şi i-a votat toate proiectele pănă la cădere; de aceea şi merită ca guvernul şi toţi factorii liberali se-l aorbatoreasca prin scrisori şi deputaţiuni din incidentul jubileului seu. Cam cu aceeaşi ironiă scrie despre proiectul de adresă şi despre ce-l care i-a compus şi organul kossuthist. Reamintesc, mai cu seama, că Falk a fost atletul „vechei garde“ care când cu felicitarea de anul nou adusă ministrului-preşedinte Szell, causa de mare zarvă în partidul liberal şi era p’aci se provoace o scisiune în sînul lui. „Dar timpul aplaneza multe“ esclamă foia kossuthistă. Proiectul de adresă pune cea mai mare greutate, ca şi discursul tronului, pe cestiunile economice. El discută cele mai importante probleme economice și trateaza mai întâiu de pactul cu Austria, apoi despre tariful vamal general şi în urmă despre tratatele comerciale. Cu privire la aceste expuneri dirediarul kossuthist, că pena lui Max Falk „scie așa de bine se aducă în armonie contrastele“, scie se clădesca poduri între puterile ce-şî stau faţă în faţă , în politica esterioara, ca şi în politica interioara este cristalisat în pena diplomată a diaristului „concertul vecinic al puterilor“. Ce se zicem noi despre proiectul de adresă, care nici măcar c’un cuvânt nu ne dă se cunoascem, că ceice vor se represente tera înaintea coroanei s’ar gândi cât de puţin şi la binele şi fericirea popoarelor nemaghiare ? La ce alta ne-am şi aştepta dela aceia, cari învaţă pe Maghiari se facă politica naţională de aeji ? Proiectul tarifului vamal comun. Ministru-preşedinte Szeli a sosit alaltăeri sără în Viena şi în decursul 40lei de eri a conferit cu ministru-preşedinte Koerber esclusiv despre desbaterile proxime asupra tarifului vamal comun. Szell a conferit în privinţa aceasta şi cu contele Goluchowski, a cărui părere încă a ţinut să o asculte, fiind ministru comun de externe un factor în ce priveşte iniţiarea convenţiilor comerciale internaţionale, cari stau în legătură cu tariful vamal. FOILETONUL „GAZ. TRANS“. (7) Natură şi vieţă. De E. Sienheiicz, trad. de I. C. Frunză — Continuare. — Astfel comuna, fără nici un amestec al „inteligenţei“ îşi conducea afacerile, nu simţia lipsă de alt ajutor, ci se ocârmuia simplu după mintea Prostovenilor, care ajunge pentru comuna Prostovani, întocmai cum după acelaşi principiu — ziceau ei— pentru Paris ajunge mintea şi priceperea Parisienilor. De altmintrelea se scie, că simţul practic, aşa decând „mintea sănătosă a ţăranului“ face mai mult, decât introducerea unui element străin, „inteligenţa“, şi cum că ţăranii, încă de la nascere, aduc cu sine „mintea sănătosă“, nu mai încape nici o îndoială. Lucrul acesta se poate vedea şi din modul cum hotărăsc ţăranii trebile comunei. — Tocmai se ţinea o şedință; toți membri erau de față. Se puse la ordinea zilei o întrebare venită dela locurile mai înalte, deci n’ar fi aplecată comuna să repare pe cheltuiala proprie drumul de pe hotar, care duce la Măgăreni. Peste tot aeastă întrebare, acest proiect nu era pe placul membrilor comunei, aceşti patres conscripti, şi unul din ei se şi ridica şi-şi spuse părerea cricend între altele, că el nu vede trebuinţa de a face vre-o reparatură, deore-ce omenii pot trece cu carăle peste livada lui Pan Scorabiewski. Dacă acest domn ar fi fost de faţă la şedinţă de bună sema ar fi protestat: pro publico bono. El însă nu era de faţă, că el ţinea la principiul neintervenţiunei. Propunerea înţeleptului senator de bună samă s’ar fi primit unanimitr, decât Pan Zoldikiewicz nu ar fi fost invitat cu o zi mai înainte la masă din partea proprietarului livedei, despre care era vorba. La masă a istorisit el cuconiţei Iadwiga scena cu sugrumarea a doi generali spanioli, scenă ce o cetise în „Isabela de Spania“, ediţia d-lui Breslauer. După masă, când s-a depărtat, a simțit în mână ceva „sunător“, de aceea acum când se desbătea cestia cu livada, în loc ca să ia la procesul verbal propunerea, ce se făcuse, notarul nostru puse condeiul jos, ceea ce însemna, că voiesce să ia cuvântul. — Domnul notar vră să vorbăscă — se auziră mai multe voci din adunare. — Eu vrău numai să fac observarea, că cu toţii sunteţi nişte proşti — răspunse notarul liniştit de tot. Forţa unui discurs într’adevăr parlamentar, chiar când e ţinut pe scurt şi concentrat, este totdăuna forte mare. Astfel şi în caşul de faţă, după aceste cuvinte pline de măduvă ale notarului, prin care se făcu un fel de protest atât în potriva propunerei din cestiune, cât şi peste tot în potriva politicei administrative din comuna Prostoveni, membrii acestui corp, membrii comunei se uitară unii la alţii cu groză şi începură să se scarpine în cap, acest nobil organ al judecăţii, ceea ce nu însemna altceva, decât, că cu toţii sunt îngânduraţi şi se preocupă adânc de cestia pusă la ordinea ahei. După o lungă tăcere, în fine lua cuvântul unul dintre representanţi şi întreba: — Şi ore pentru ce? — Pentru că sunteţi nişte proşti! — Trebue să fie așa! — se audi o voce. — O livadă rămâne tot livadă — observa o altă voce. — Primăvara nici nu poţi trece prin livadă — adause a treia voce. In urma acestei desbateri că cu propunerea ca livada lui Pau Scorabiewski să se folosască ca drum provisor, se primi proiectul venit dela cârmuire, şi se făcu un arunc pe comună după devisul cheltuelilor, ce li s’au propus. Simţul de drept şi de dreptate avea rădăcini aşa de tari în sufletul membrilor din comuna Prostoveni, încât fiecare s’a învoit cu aruncul stabilit, nimenea nu se subtrase dela plătirea lui, afară de primar şi de consilierul Gămulea, cari, ca lucrările să margă mai iute, luară asupră-le greua sarcină de a supraveghia şi controla reparaturile. Trebue să observăm, că acestă jertfă desinteresată din partea primarului şi a consilierului Gămulea, ca orice virtute, care trece peste priceperea omului de rând, a deşteptat oarecare pismă în cercul celorlalţî conii- „Novoje Vremja“ despre Ungaria. Tot din incidentul visitei marelui duce Nicolijevici la Budapesta, chiarul rusesc „Novoje Vremja“ a publicat un articol despre Ungaria. Foia rusăscă dice, că Ungaria ar face un lucru cuminte, dăcă ar garanta Slavilor o esistenţă naţională suportabilă, ca ei să nu fiă avisaţi la apărarea şi scutul Rusiei. N’ar trebui ca Maghiarilor să le cadă greu acesta, căci ei trebue să spie, că Rusia nu e în contra esistenţei Ungariii acum când germanismul se întinde tot mai mult spre Orient și se întăresce tot mai vădit. Austria — 409 «N. V.“ — e sguduită în toate membrele ei și în Ungaria abia dăcă se va afla bărbat politician, care s’ar pută încrede, că după sdrobirea Austriei pangermanismul va respecta integritatea Ungariei.— Cu vădită satisfacţie foia lui Ugron-Bartha ia notă despre articolul foiei rusesci. Adresa de răspuns la mesagiu. In şedinţa de alaltăerî a dietei ungare raportorul Max Falk a cetit proiectul de răspuns la mesagiu, ca operat al comisiunei alese spre acest scop. Adresa mulţumesee mai întâi al Majestăţii Sale pentru salutarea graţiosă şi plină de încredere, la care camera va răspunde cu seriosa voinţă şi cu zel neadormit. E un semn liniştitor, că mesagiul pune în vedere ridicarea bunăstării materiale. Stărue asupra pactului economic, care de ani de 4,10 fiind în suspens, păgubeşte interesele economice cele mai însemnate şi a cărui resolvare norocosă ar promova situaţiunea materială a ţării. In cestiunea pactului, spune adresa, punctul de privire al Ungariei e clar şi inespugnabil, fiind-că se basază pe legi sancţionate. Ungaria ţine neclintit la acest punct, dar recunoaste, că interesele comune ale Ungariei şi Austriei fiind importante şi numeroase, încheierea pactului vamal şi comercial e în interesul ambelor părţi, presupunând, că acest pact e de natură, ca avantagiile lui să contrabalanseze jertfele, ce le aduce Ungaria când pentru un timp aare oare renunță la dreptul de liberă dispunere. Cu cestiunea aceasta stă în strînsă legătură stabilirea din nou a tarifului vamal general. Interesele agrare sunt, cari în primul loc trebue luate în considerare aici, fiind-că agricultura este și azi stîlpul principal al bunăstării materiale a Ungariei și prin urmare agricultura trebue luată în apărare în tarifele vamale, ce se vor pregăti. De va succede aceasta, se va da cel puțin un impuls și industriei, care afară de acesta trebue sprijinită, desvoltată şi întărită. A treia cestiune, ce va trebui să preocupe dieta, este cestiunea convenţiunilor comerciale. In privinţa aceasta urmăresc o politică comercială pagubitoare Ungariei tocmai acele sate, cu cari Ungaria se află în strînse legături amicaie. Adresa speră însă, că aceasta politică comercială nu va altera raporturile de alianţă politică. Intru cât priveşte pactul finananciar cu Croaţia-Slavonia se poate spera, că prin bunăvoinţă reciprocă va succede a resolva şi gestiunea acesta pe basa dreptăţii şi echităţii. Cu multă interesare aşteptă ţara stabilirea contingentului de recruţi, cestiune, care taie adânc în viaţa familiară a tuturor claselor poporaţiunei şi atinge foarte simţitor raporturile financiare ale statului.