Gazeta Transilvaniei, februarie 1902 (Anul 65, nr. 25-47)
1902-02-01 / nr. 25
Afacerea loan Zichy. Discusiunea, ce s’a încins în foile din Budapesta asupra afacerei conte loan Zichy, care era designat de cătra archiducele Francisc Ferdinand să-l însoțăscă in călătoria sa la Petersburg, or în urma intervenirei guvernului unguresc a rămas acasă, se va continua, după toate prevederile, astăfiî în camera ungară. Kossuthiștii sunt hotărîțî se interpeleze pe ministru-președinte în afacerea aceasta, totodată se va lansa o interpelare și din sinul partidului liberal guvernamental. Decă puținele persoane, cari au avut cunoscință despre caşul present, ar fi observat tăcere şi ast fel n’ar fi rosbit nimic în publicitate, poate că ar fi trecut visita dela Petersburg fără de a mai provoca discusiunile şi esplicaţiunile agitate în pressâ şi în parlament. Dar n’a fost aşa, ci din ele au publicat imediat amănunte forte esacte despre ceeace s’a petrecut şi aşa s’a comis indiscreţiunea cea regretabilă de a se aduce în discusiune publică delicata afacere. Urmarea a fost, că fiiarele oposiţionale, acasă acum, fiecare în feliul său, pe guvern, că numai el este de vină, că nu s’a aflat în suita archiducelui şi un magnat ungur. Firesce, că cei din partidul poporal catolic şi cu toţi afiliaţii lor pretind, că procederea lui Coloman Szell a fost cu totul nemotivată şi că amestecul său, prin care a zădărnicit intenţiunea archiducelui, a fost numai efluctul intoleranţei sale faţă cu bărbaţii de alte convingeri politice. In alt sens fac o posiţiune foile fracţiunei stângei estreme kossuthiste. „Egyetértés“ fiice, că afacerea din cestiune a produs mare iritaţiune în sinul kossuthianilor, cari nu s’au aşteptat la aşa ceva, după ce cu ocasiunea în articularii proclamaţiei asupra căsătoriei archiducelui Francisc Ferdinand au renunţat a face o posiţiune extremă şi au dovedit „cea mai mare realitate“. Numitul fii ar nu dă vina atât guvernului Szel, cât mai mult ministrului de esterne Gioluchovski, care, fiice, trebuia să fie informat asupra relaţiunilor de partid în Ungaria şi nu trebuia să consimtă la propunerea ca contele Ioan Zichy să facă parte din suita archiducelui Francisc Ferdinand. Toate celelalte foi discută asemenea afacerea, cele mai multe însă cu mare reservă. Numai un filar s’a aflat, şi încă unul guvernamental, care nu se sfiesce a da espresiune nu numai nemulţumirei, ci chiar indignării, pentru hotărîrea ce a luat’o archiducele-moştenitor. Acesta este monitorul evreo-maghiar „Pester Loyd“. Limbagiul articulului, ce l’a publicat în numărul său de Miercuri, întrece tot, ce a debitat pănă acuma acest organ ca mod de scriere obraznic. Nu se mulţumesc. „P. Lloyd“ a constata faptele, ci umblă să esamineze şi motivele, pentru cari moştenitorul tronului a ales dintre numeroşii magnaţi unguri tocmai pe contele Ioan Zichy, care „portă timbrul îndoit de conducător oposiţional şi de membru al unui partid clerical“. Nu se sfiesc evreo-maghiarii de la numita Joia a reîmprospăta caşul, că archiducele Francisc Ferdinand a primit, spre marea lor mâhnire, mai au protectoratul asupra reuniunei poporale catolice din Viena, şi-l aduc în combinaţiune directă cu afacerea Zichy Iiicend, că „moştenitorul tronului e încunjurat de partidele ultramontane ale Austriei şi Ungariei“ şi că în caşul de faţă archiducele „stă sub influenţa magică a unei fracţiuni, care întrupeză în sine opoziţia contra întregei desvoltărî de pănă acuma a Ungariei“. Vorbesce apoi de „sguduirea legăturei între sfera moştenitorului tronului şi sfera naţională maghiară“ şi sfîrşesce cu afirmarea, că ori şi cum totuşi va rămână „un mic precipitat“ de mâhnire în urma caşului din cestiune. E natural însă, ca acăstă mâhnire să esiste şi de partea archiducelui şi a o provoca fară motiv, este, credem, o întreprindere cam riscată chiar şi pentru Evreo-Maghiarii de la „Pester Lloyd“. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ titllul II IMI HI II MM II HIM Iii •••III.....MMMMMMMMM........mmmimmmmmmmmmni Impresii şi amintiri. IV. Cred, că nimeni dintre Români nu se poate emancipa de o emoţiune precare, când se apropie de Blasiv şi de Câmpul libertăţii, „în locul acesta s’au petrecut evenimente memorabile pentru istoria Românilor de dincolo“ dice G. Sion. Dar nu numai pentru istoria, ci şi pentru literatura Românilor s’au petrecut aici lucruri memorabile, în ziua de SS. Archangheli 1899 eram în Bucurescî la un congres, ca delegat al secţiei din Bârlad a unei societăţi patriotice. Am profitat de acâstă ocasiune, să văd cât se poate de multe şi să aud cât se poate de mult în capitala României. Am stat deci acolo 3 — 4 zile şi în timpul acesta am mers şi la universitate, unde am asistat la câteva cursuri. Cititorii mă vor erta, că mereu fac digresiuni şi îi opresc în drum, când ar trebui să mă grăbesc să vedem, cum a fost sora de Crăciun în satul meu natal. Dar vedi, că prin asociaţiunea ideilor şi prin analogie te copleşesc în anumite împrejurări fel de fel de amintiri, cari merită să fie comunicate şi altora. Am asistat anume la un curs al d-lui Maiorescu, căci eram curios a audi vorbind pe acest bărbat, pe care aderenţii lui l’au încunjurat cu un nimb de glorie neasemănat, or adversarii l’au combătut atât de înverşunat. Sala era plină de studenţi şi studente, între cari foşti elevi şi eleve de ale mele din cursul secundar. Alăturea de catedră şedea o damă mai în etate, dar de o frumuseţă rară. Era soţia lui Maiorescu, care nu neglijază o singură prelegere a soţului său. Maiorescu a combătut în acea prelegere teoria filosofică, care dice, că nimic nu este în intellect,, déci n’a fost mai ’nainte în sensuri (Nihil in intellectu, nisi prius fuerit in sensu), în sprijinul părerilor sale a citat un exemplu recent din America despre o fată surdo-muto-orbă, care cu totă defectuositatea sensurilor, a ajuns la unele noţiuni abstracte, fără să le fi apercipiat întâi prin sensuri, pe care nici nu le avea, încă şi mai mult. Fata a ajuns cu timpul chiar profesoră la un institut de nenorociţi, cari sufereau tot ea şi dânsa de defectuositatea sensurior. Cursul lui Maiorescu a fost foarte interesant, forte lămurit şi ascultat cu mare atenţiune. Nu mă pot opri însă mai mult aici, căci la Maiorescu vom mai reveni când îl voi zugrăvi în aceste impresii pe scurt, ca adversar al şcolei naţionaliste a lui Bărnuţiu. In ziua de 10 Noemvrie am asistat la un curs al tinărului şi eruditului profesor Pompiliu Eliade, care era numit de curând la catedra literaturei francese, rămasă vacantă după moartea lui Frollo. Era primul curs al lui Eliade în acel an școlar. Tînărul profesor a vorbit în general despre limbile romanice și oprindu-se la limba română a spus, că în acestă limbă se pot distinge două epoce de regenerare literară, amândouă cu caracter latin. Prima epocă este epoca cronicarilor Moldoveni, care şi-a luat nascere dela jesuiţii polonesî, care erau însărcinaţi cu rolul de profesori prin familiile boieresc, or a doua epocă de regenerare literară la Români a fost în secolul al XVIII şi a venit dela Blasiu. Dar nu numai în istorie şi literatură, ci chiar şi în politică s’au petrecut evenimente memorabile pe acest colţ udat de cele două Tîrnave. Aici s’a pronunţat clasicul discurs al lui Bărnuţiu la 1848 „despre principiile după cari au să se conducă acum şi pururea fraţii noştri de sub sceptrul austriac în relaţiunile lor cu dinastia şi cu naţiunile conlocuitore“.*) „Acum şi pururea“ ? Aşa li s’a părut discipolilor lui Bărnuţiu, cari la 1867 au luatdecisiunea de a edita operele „principelui între magistri“ şi cari în naivitatea lor au credut la 1867, că generaţiunile, ce vor succeda, vor recapitula gândirile şi vor adopta principiile marilor antecesori. • V. „Dreptul public al Românilor “ de S. Bărnuţiu, prefaţă, laşi 1867. ANUL LXV. ,gazeta« iese în Uitare f. Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an. Pentru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumera la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa Ir are. Târgul Inului Nr. 30. eretiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă . Pe un an 24 cor., pe luni 12 c., pe trei luni 6 corone. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA , Ministraţiea şi Tipornia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc.— Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov şi la urmatoarele BIROURI de ANUNŢURI: în Viena la N. Dukes Nachf., Hux. Augenfeld & Emeric Lesner, Heinrich Schalek, A. Oppelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Goldberger. Iîkstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körut). PREŢUL INSERTIUNI LOR: o seria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă și învoială. —RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani. Nr. 25. Braşov, Joi-Vinerîi (14) Februarie, 1902. Tratări asupra tarifului vamal autonom. Ministru - preşedinte austriac Koerber a sosit alaltăerî în Budapesta. După o audienţă la Majestatea Sa, Koerber a discutat cu ministru-preşedinte Szell timp de 4 ore asupra cestiunilor, ce stau în legătură cu tariful vamal autonom. S’a încercat o înţelegere, dar pare că n’a reuşit. Mişcarea „socialiştilor independenţi“. In Bichiş (Békés) s’a ţinut la 9 şi 10 Februarie congresul „socialiştilor independenţi“. Erau de faţă delegaţi din 20 comune (54 persoane). Congresul a fost fiesichis printr’un discurs al lui Ştefan Gabnai, după care alţi 12 „oratori“ au vorbit despre starea muncitorilor. La urmă s’a primit un proiect de resoluţiune în care se cere: sprijinirea muncitorilor de câmp din partea guvernului; ştergerea dărilor nedrepte şi sistemizarea dării progresive, care se sescrie numai pe averea, care aduce un venit anual de 1000 coroine; crearea unei legi, care se dea micilor agricultori cel puţin 16 jugăre pământ (a 1200 metri pătraţi); în privinţa creditului cere scărirea dobândii legale la 5% s- a. In şedinţa de la 10 Febr. a congresului a fost la ordinea zilei dreptul poporului. Vorbitorii au pretins ştergerea virilismului, deplina libertate de pressă, desfiinţarea armatei permanente şi înarmarea generală; au pretins secularisarea averilor bisericesci, desfiinţarea fideicomisarilor şi sufragiul universal. Alegere parţială. Alaltăerî s’a făcut în cercul Nitra-Zsambokret alegere parţială de deputat. A reuşit candidatul partidului poporal Francisc Major cu 922 contra guvernamentalului Rudnay, care a căpătat 702 voturi. Rampolla despre democraţia creştină. Cardinalul Rampolla a dat un circular cătră episcop în cestiunea democraţiei creştine. Circularul zice, că acţiunea democraţiei creştine în Italia nu trebue se aibă colorit politic şi nu-i permissă ţîntască la schimbarea formei de guvernământ. Ziarele democrate creştine să nu vorbescă în numele bisericei şi al scaunului papal. Participarea în alegerile politice e strict interzisă şi trebue grijit, ca stindardele şi emblemele democraţilor creştini să nu se asemene simbolurilor socialiste. Fără permisiunea episcopilor nu se pot ţine adunări sau conferențe publice. Instrucțiunile lui Rampolla condamnă, orîce încercare de împăciuire cu regimul actual italian. Congresul tinerilor turci, care s’a ținut în zilele de 4—9 Februarie în Paris, a adoptat o moțiune prin care se protesteaza contra regimului actual din Turcia, cerând restabilirea constituţiunei, ceeace ar asigura un regim de drept şi de libertate. Moţiunea reamintesce totodată puterilor datoria, ce o au, de a favorisa executarea tratatelor cu Turcia în aşa mod, încât să potă profita tote naţionalităţile din imperiul otoman. Armenii au făcut reserve în ce priveste restabilirea regimului constituţional în Turcia, care ar fi protivnic intereselor lor. Moştenitorul de tron, contele Zichy şi Szell. Oficiosul ,,Magyar Nemzet, încă se pronunţă în cunoscuta afacere a zădărnicirei planului ce-l avea moștenitorul de