Gazeta Transilvaniei, aprilie 1902 (Anul 65, nr. 74-94)

1902-04-02 / nr. 74

Nr. 74.—1902, recitat o a doua anecdotă, cu care a pro­dus de asemenea multă ilaritate. Ajutorul de stat pe anul 1901 ce se dă preoţilor din archidiepesa Blaşiului, a sosit deja la Consistoriul metropolitan. Suma împărţită de astă-dată e de cor. 99.040, în care e cuprinsă şi suma de cor. 36.000, aşa numitul ajutor împărătesc, îm­părţirea s’a făcut, spune „Unirea,“ pe basa listei presentate de Ordinariat. De rendul acesta au fost împărtăşiţi un mai mare număr de preoţi, dar sunt destui şi de aceia, cari n’au primit nimic. Suma cea mai mare e de 1200 cor., cea mai mică de 24 corone. Directoriul fundaţiunei Şuluţane. Ni­ se scrie: Capitulul metropolitan gr.-cat. din Blasiu a convocat directoriul funda­ţiunei „Alesandru St. Şuluţiu“ pe Sâm­bătă, în 19 Aprilie 1902 la şedinţa anuală ordinară în Blasiu, în sala archiereilor din aula metropolitană. Din programul publi­cat sub Nr. 2082/902 constatăm, cum­ că­­după constituirea şedinţei sub presidiul Esc. Sale D-lui Metropolit Dr. Victor Mi­hályi, administratorul fundaţiunei canoni­cul Dr. Vasilie Hossu raporteaza despre fasele şi starea presentă a fundaţiunei, despre cassa fundaţională din Blasiv şi bunurile dela Spring, Cenade şi Vidrasău şi despre cumpărarea unui domeniu pe seama fundaţiunei. După presentarea bud­getului din partea administratorului pe anul 1903, advocatul archidiecesan rapor­­teaza despre căuşele juridice şi procesele relative la fundaţiunea indicată. In urmă comisiunea consurătore permanentă de 3, care este compusă din prepositul capitu­lar NI. Sa Ioan M. Moldovan ca preşedinte, Iuliu Bardosi şi George Pop ca referenţi, face raport despre revisiunea raţiunilor pe anul 1901 şi scontrarea cassei fundaţionale. Parastas pentru Lascar Catargiu. Sâmbătă s’au împlinit trei ani dela moar­­tea marelui patriot român Lascar Catargiu. La 10 ore a. m. s’a oficiat în acea di un parastas la biserica Amza pentru odihna sufletesca a regretatului bărbat de stat. Din partea familiei a asistat d-na Eufro­­sina Lascar Catargiu, d-1 şi d-na Constan­tin Ventura, locotenentul P. Ventura, d-1 Gr. Ventura ş. a. După oficiarea serviciu­lui religios, văduva regretatului a primit condolenţele numeroaselor persoane, cari se aflau în biserică, apoi s’a dus la cimiterul Bellu la mormântul fericitului ei odini­­oară soţ. Luptă pentru mandat. Câte­va cer­curi au avut norocirea sau nenorocirea de-a fi de-o jumătate de an încoce în permanente friguri electorale. Intre aceste cercuri se numără Deşiul şi Abrudul. In Deşiui se fac mereu alegeri şi pe urmă se contesteză. In Abrud deputaţii se aleg — renunţă, ărăşî se aleg — mor. Cu moartea lui Tisza ■devenind vacant mandatul s’au ivit îndată peţitori vre-o patru milionari jidovi. Acuma afîăm, 7că singurul candidat oficial ar fi Rosenberg, despre care spunea un Abru­­dean mai deunădî, că are 80.000 fl. venit pe an. In timpul din urmă însă i­ s’a ivit şi lui un adversar puternic în persoana ca­nonicului Komlosy, care îşi începuse ca­riera cu antisemitismul şi fusese odată chiar la un congres internaţional antise­mit ţinut la Bucurescî, nu seim însă prin ce împrejurări şi metamorfose a ajuns­­acuma liberal. Intre cele două partide va fi o luptă înverşunată. Convenţia poştală cu Ungaria. In vederea apropiatei reînoiri a convenţiei poştale a României cu Austro-Ungaria, guvernul unguresc a cerut guvernului ro­mân următorele modificări: 1) Greutatea minimală a scrisorilor să fie de 20 grame; 2) Maximul sumelor expediate prin man­date poştale , fie de 1000 corone; 3) Să se reducă taxa pentru mandatele poştale; Pachetele pănă la 5 chilograme, cari nu împlinesc condiţiunile de colete poştale, să fie totuşi considerate ca atare. Minis­trul unguresc a formulat aceste cereri, după îndemnul Camerei de comerciu din­­Budapesta. Şedinţă consistorială în Arad. După cum cetim în „Biserica şi Şcola“ Sâmbătă s-a ţinut în Arad şedinţă consistorială. Părintele archimandrit Augustin Hamsea, care a fost în timpul din urmă însărci­nat cu conducerea interimară a afacerilor presidiale, a făcut mai întâi­ declaraţiu­­nea, că încetând prin martea episcopului mandatul ce l’a primit dela regretatul cap al diecesei, dânsul se retrage dela aface­rile presidiale şi propune să se aplice ali­neatul 2 din §. 118 al Statutului organic, care prescrie, că murind episcopul fără a fi denumit locţiitor, afacerile aceluia le va esercita cel mai bătrân asesor ordinar consistorial din partea preoţască. In caşul dat cel mai bătrân asesor ordinar fiind părintele protosincel loan I. Papp, pro­pune să se însărcineze acesta cu condu­cerea afacerilor bisericesce ale consistoriu­­lui pănă la alegerea de episcop. Vicarul Mangra se alătură şi el la aceasta propu­nere după-ce într’o declaraţie dată la pro­tocol spune, că o face acesta „fără să abandoneze casa principială, sau să re­nunţe la titlul de drept al vicarului epis­­copesc... ci din motivul divergenţei de păreri asupra concordanţei §-lui 118 cu §. 142 (Statut organic) şi pentru observarea disposiţiunilor positive ale legii“... Consis­­torul în unanimitate însărcinază cu con­ducerea afacerilor consistoriale, pe timpul văduviei scaunului episcopesc, pe P. D. ca părintele protosincel şi asesor consistorial loan Ignatie Papp. Petőfi — mămăliga şi „Albina“. Foile unguresc! au descoperit acuma casa, în care Petőfi a petrecut ultima noapte înainte de lupta de la Sighişora, ba au descoperit şi aceea, ce a mâncat Petőfi la ultima sa cină. A mâncat mămăligă cu lapte şi a scris chiar o poesie despre mă­măligă în albumul domnişorei, din casa, unde a fost ospătar. Casa acesta se află în S. Keresztúr şi societatea secuiescă (Szekelytarsasag) a luat hotărîrea de-a pune câte o tablă comemorativă la casa, unde şî-a petrecut Petőfi şi la aceea unde şî-a petrecut generalul Bem ultima nopte îna­inte de luptă. Se vor pune aceste table — adaogă un diar unguresc — pănă încă n’au ajuns casele în marile — „Albinei“. — Am înțeles! Incendiul din Bega St. Gheorgh, despre care am scris în numărul trecut, a putut fi localizat de pompierii din satele vecine. Au ars 14 case cu toate edificiile economice. Paguba se urcă la 200,000 corone. Un Metropolitul grec asasinat de Bulgari. Se scie, că în urma intervențiu­­nei esprese a Patriarchului ecumenic din Constantinopole, studenţii greci din Ge­neva s’au constituit în Societate, cu sco­pul determinat de­ a duce o activă propa­gandă contra aspiraţiunilor cutropitare ale Bulgarilor din Macedonia. Comitetul revo­luţionar bulgar n’a putut să ierte acâstă atitudine a elementului cult grec. Şi s’a conceput imediat răsbunarea. Din Salonic se anunţă următorele: Metropolitul grec din Seres, împreună cu secretarul său şi un institutor grec din Dorian, au fost omorîţî de-o bandă bulgară, în drum spre Melenic. Vestea acestui triplu asasinat a produs o vie surescitare printre popula­­ţiunea grecescă. S’au trimis potera pe ur­ma sângeroşilor bandiţi. Ce e cu Sarafoff? Se telegrafeză­­fiarelor din Viena, că svonurile despre moartea lui Sarafoff sunt dela început pănă la sfîrşit născocite. Sarafoff a fost dilele acestea la Londra, unde a strîns, se­dice, sume însemnate pentru așa disa causă macedoneană. Dela Londra, Sarafoff s’a dus la Viena, or acum se află la Paris. Bandele bulgăresc! Trupele tur­cesc! au nimicit acum câte­va dile, a­­proape de Prilep, o bandă compusă din 7 individ­, după o luptă înverşunată. Şeful bandei era un fost profesor condamnat pentru omor. Călcat de tren. Intre staţiunile Teiuş şi Blasia Joia trecută a călcat trenul pe încărcătorul de marfă Szabó Mózes, căruia i-a taiat amândouă picioarele. Nenorocitul a rămas în viaţă şi a fost transportat la spitalul din Sighişora. Teatru german. Stagiunea de opere a d-lui director Bauer se apropie de sfâr­şit. Publicul apreciând prestaţiunile esce­­lente ale cântăreţilor participă în­tot­­deauna în număr mare. Eri s-a dat „Balul mascat“ de Verdi cu puterile cele mai bune în rolurile prime având un deosebi succes. GAZETA TRANSILVANIEI. ABO LA „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Aprilie st. v. 1902 s’a­ deschis nou abonament, la care învităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria. Pe un an 24 corone, pe sese Iun! 12 corone, pe trei lun! 6 corone, pe o lună 2 coroa­e. Pentru România și străinătate: Pe un an 40 franci, pe sése Iun! 20 franc!, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. Abonarea se poate face mai ușor prin mandate poștale. ADMINISTRAȚIUNEA. Convocar­e. Despărțământul VII Haţeg al „Aso­­ciaţiunii "pentru literatura română şi cul­tura poporului român“ îşî va ţine aduna­rea generală ordinară. Marţi la 29 Aprilie st. n. a. c. în biserica greco-catolică din opidul Haţeg la 3 ore p. m. cu urmă­tori­ul Program: 1) Deschiderea adunării prin preşedinte. 2) Raportul biroului prin secretar. 3) Raportul cassarului despre starea casei. 4) Raportul bibliotecarului. 5) Esmiterea a 3 comisiunî de câte 3 mem­brii pentru censurarea raportului făcut de secretar, cassar și bibliotecar. 6) Esmite­rea unei comisiunî pentru înscrierea de membri noi şi încasarea taxelor. 7) Ra­portul comisiunilor esmise. 8) Statolirea budgetului pe anul 1903. 9) Disertaţiunî, ce sunt a­ se înainta directorului cel puţin cu 24 ore înainte de adunare. 10) Alege­rea a doi delegaţi pentru adunarea ge­nerală a „Asociaţiunei“. 11) Abdicerea ac­tualului director şi alegerea altui director. 12) Eventuale propuneri, verificarea pro­cesului verbal şi închiderea adunărei. La acesta adunare sunt invitaţi cu stimă toţi membrii din despărţământ, cum şi alţi binevoitori şi sprijinitori ai cultu­­rei române. Din şedinţa comitetului, cercual al despărţământului VII al „Asociaţiunei“, ţinută în Haţeg la 30 Martie 1902. Nicolau Nestor, Ioan Muntean, direc despărţ, secretar. Păţania unui student român ipnotizat la Roma. Citim în ziarul „Universul“ din Bucu­rescî : Sâmbătă după amiazi, la Roma, în piaţa Colonna, staţiona o mulţime imensă de lume. Eră ce se întâmplase: Profesorul Grossi, un hipnotizator, care face experienţele sale în teatrul Qui­­rino, făcând Vineri câte­va experienţe de hipnotism, ordonase unui subiect al său, ales dintre spectatori, de a se duce a doua di la ora 4 jura, în piaţa Colonna şi de­ a străbate în fuga mare de trei ori piaţa, pe când a ordonat unui alt subiect de a sta în acelaşi timp în mijlocul pieţei şi a râde cu hohote. Dintre cele două subiecte hipnotizate, cel­ dintâi­ e un impiegat al tesaurului, or cel­ falt era un student român, sosit, la Roma spre a asista la congresul „Corda fratres.“ Era vorba de-a se vedea deca cei doi hipnotizați, atraşi de-o forţă iresistibilă, vor veni în piața Colonna şi vor face cele ce le-au ordonat prof. Grossi. Pagina 3. Când clopotul a sunat oranium­, s’a desprins din mulţime un tânăr şi ca un nebun a început să alerge în jurul pieţei de trei ori, lăsând chiar să-i cadă pălăria pe jos. In mijlocul pieţei studentul român isbucnise în nisce hohote puternice de rîs. După ce a trecut cât­va timp, cei doi tineri şi-au recăpătat starea lor nor­mală, minunându-se de totea acele persane, cari îi înconjurau şi de întrebările, ce le erau adresate. Studentul român chiar se uita cu mare năcaz la cei ce îl priveau, nepricepând causa. Funcţionarul de tezaur a declarat, că nu s’a mişcat din locul în care se afla. O altă parte comică a experienţei e, că vre­o câţî­va agenţi de poliţie, cre­­dând, că e vorba de un nebun, se repetji­­seră să prindă pe funcţonar, pe când fugea, dar spectatorii sau reţinut, flulţătură gmlinica. Cu ocasiunea concertului aranjat de corul bisericei române din Budapesta, în 9 Martie n. 1902, sub patronagiul Ilustri­­tăţilor Lor d-nii: George Ioanoviciu de Dulău şi Valea-Mare şi Dr. Iosif Gall, am primit ca suprasolvire, în folosul bisericei, dela d-nii: Dr.„Iosif Gall, membru în casa magnaţilor 200 cor., George Ioanovicî, secr. de stat în pens. 10 cor., Familia Mocsonyi 100 cor., Avram Berlogea, jude la Curie 10 cor., Toma Dogariu, jude la Curie 10 cor., Victor Cuciuranu, consul general al României 10 cor., loan cav. de Puscariu, jude de Curie pens. Bran, 20 cor., Dr. Iuliu cav. de Puscariu, jude la tribunal 40 cor., loan Mezei, jude la Curie 10 cor., George Serb de Cuvin, deputat 20 cor., Andrei Frâncu, jude la Curie 20 cor., St. Mărgă­­ritescu-Greceanu, vice-consulul României 20 cor., Teodor Fâşie, deputat 10 cor., Familia Babeș 20 cor., Dr. A. Lendl, de­putat 10 cor., loan Kanidaky, proprietar mare 20 cor., loan Ciocan, profesor univ. 10 cor., N. Colţa, căpitan în artileria ro­mână 3 cor., George Rădulescu, farmacist 10 cor., Silviu Suciu, secret, ministerial 30 cor., Dr. A Dumitrean, medic 10 cor., Fa­milia Gh. Groza, 23 cor., Familia loan Po­­pescu, Topliţa 10 cor., Dr. Romul Boiu, privatehi 10 cor., Nicolae Hornoiu, proprie­tar mare 12 cor., Dr. Nicolae Vecerdea, Sibiiu 10 cor., D-na şi d-sora Görög, din Halas 8 cor., Familia G. Fruşa 8 cor., N. Proştean, Lugoşin­ 5 cor., Gh. Bogoeviciu, paroch 10 cor., Dr. Nicolae Şerban, depu­tat 4 cor., Dr. G. Szombati, deputat 10 cor., Gherasim Rácz, cons. min. în pens. 5 cor., Dr. G. Bilaşko, medic 10 cor., Dr. N. Vlaci, medic min. 5 cor., Dr. I. Siegescu, prof. 6 cor., Dr. Valeriu Damşa, cond. de adv. 5 cor., Victor Păcală, profesor Sibiiu 6 cor., V. Leppa, Timişora 5 cor., Ioan Petrie, protopop Braşov 4 cor., Simon Mihály, tapeţier 10 cor., Th. Dragomir, funcţionar 8­ cor., Terenţiu Buhescu, silvi­cultor în min. de agric. 6 cor., loan Cră­­ciunel, ofic. la poştă 8 cor., Gh. Câmpean 8 cor., Iuliu Moldovan, cont. în min. de fin 4 cor., Mih. Ciuta, cont. min. 3 cor., Anton Mocsonyi, iurist 10 cor., loan Garoi, iur. 4 cor., Titu Dragonescu, iur. 5 cor., loachim Lainer, cantor, Măeruș 5 cor., loan Perin, friser 4 cor., Vasile Ciuta, înv. re­­beli 2 cor., Tipografia „Poporul Român“ 20 cor. Deosebit am primit pentru fondul co­rului de la d-nii: G. Kanidaky, proprietar mare 40 cor., Silviu Suciu secr. ram­. 30 cor . Dr. Titu Mălai-cond. de adv. 2 cor., şi Dim. Birăuţiu, tipograf 2 corone. Marinimoşilor donatori li­ se aduce şi pe acestă cale mare mulţămită. Din aceste sume, după acoperirea cheltuielilor avute, am predat capelei gr.­­or. române din loc suma de cor., 493,50 fii. cu destinaţiunea, ca 400 coroane să for­meze casa unui fond permanent pentru cor., er 93 cor., 50 fii. să servască pentru lipsele bisericei. Budapesta, 23 Martie n. 1902. In numele corului: Dionisie Stoica, Cornel Popescu, Filip Mi­­haiu şi Grigorie Comilescu, cassar. Londra, 13 Aprilie. Cu toate tra­tările oficiale, ce au avut loc pănă acum, nu s’a putut ajunge la nici o înţelegere între Engles­ şi Burn. Gu­vernul engles anunţă oficial, că răs­­boiul va continua. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian fr. Dop.

Next