Gazeta Transilvaniei, iunie 1902 (Anul 65, nr. 120-142)
1902-06-01 / nr. 120
Nr. 120. —1902. GAZETA TRANSILVANIEI, dat pe catedra învățătorului Cornel Mladin o carte de poesii. A cetit din curiositate o poesie şi cu groză a observat, că era „antimaghiară“. Cetind mai departe s’a convins pe deplin despre caracterul antiraaghiar al volumului. Intr’una din numitele poesii erau cuvintele: „Se se scoale naţiunea română şi se stîrpescă cânii“. Poesiile acestea le sciau elevii pe de rost, or tabela înmulţirei nu o sciau (?) Inspectorul a tras pe Mladin în cercetare disciplinară şi a făcut în acelaşi timp şi arătare criminală contra lui. Şcolă maghiară în Bucurescî. Foilor maghiare li se anunţă din Bucurescî, că societatea „Magyar Társulat“ din capitala României desvoltă o activitate zelosă, şi acuma de curând a luat hotărîrea, ca pentru cultivarea Maghiarilor din România în spirit naţional, se înfiinţeze acolo încă o școlă primară. Neavând însă la disposiție mijloacele necesare, ei s’au adresat guvernului ungar, cu rugămintea a le acorda o subvenție permanentă, după esemplul altor state. Cum serbeaza Germanii din Csatád pe poetul german Lenau? „S. D. T.“ scrie: Germanii din Csatád s’au lăsat a fi terorisaţî de cătră şoviniştii din Budapesta. Serbarea împreunată cu aniversarea centenară e nascerei poetului german Lenau va fi o demonstraţiune contra germanismului. La serviciul divin se vor duce în sunetele marşului lui Rakoczy şi discursul festiv îl va rosti renegatul Fr. Herczeg (Herzog), care de repeţite ori s’a arătat ca dispreţuitor al poporului, din care s’a născut. Pentru ca sermanii Şvabî să afle totuşi despre ce e vorba la jubileul pompos, unde se va presenta fără îndoială o câtă întregă de diariştî jidani din Budapesta, un judecător de la tribunalul din Timişora le va vorbi în limba germană. Este semnificativ, că bieţii locuitori din Csatád, spre a înlătura orice bănuială de solidaritate cu tinerii studenţi ,şvabi din Viena, au hotărît să-şi boteze din nou stradele pe cum urmeză: Strada Kossuth, Strada Petőfi etc. Sciinţa română la Paris. La Academia din Paris s’au presentat de bărbaţii sciinţei române dela 1868 şi până azi 119 de lucrări originale, representând fiecare câte o descoperire a învăţaţilor noştri. Prima lucrare a fost a lui Bacaloglu. Trei din lucrări au fost premiate şi recompensate cu câte 1500 franci şi anume: a d-lui Asachi la 1886, a dr.-ului Babeş în comun cu Cornii la 1887 şi a domni-Aodrei Dr. Pompilian la 1897. Aceste premiise acordă mai cu greu lucrărilor străine. Escursiunea reuniuneî de cântări la Dîrste. Eră programul producţiunei, ce se va da Luni d. m. în Dîrste de cătră reuniunea rom. de cântări: C. M. Hauptmann „Bradule voinicule“ şi „Gând vre o pereche“, b., G. Dima „Păstorul“ şi „Dor de călătorie“ c., F. Mendelssohn: „Trei cântece poporale“ d., G. Dima: „Cucuie cu penă sură“ şi „Nu-i dreptate“. S’au luat disposiţii, ca escursioniştii să fie bine serviţi la restaurantul din Dîrste. Confirmare. Cetim într’un diar din Bucurescî: D-l Octavian Pop a fost confirmat în funcţiunea de şef de secţie la căile ferate române. D-l Pop este originar din Tohanul-vechiu. Cununie. D-sora Viora Ignat din Beiuş şi d-l Ioan Ciordaş din Samoş-Dob, îşi vor serba cununia în 30 iunie st. n. în biserica gr. or. română din Beiuş, „Pravoslavnii Vostok“ şi Ţarul. Săptămâna trecută, cu prilejul aniversăreinascerei împărătesei Alexandra Teodorovna, redacţia ziarului „Pravoslavnii Vostok“ din Bucurescî a trimis o lungă telegramă de felicitare Ţarului Rusiei. Suveranul rus a însărcinat pe trimisul său în Bucurescî ca să esprime mulţămirile sale directorului „Orientului Ortodox“. Ministrul Rusiei şi-a îndeplinit imperiala însărcinare, printr-o scrisoare adresată d-lui Illicî, chiar în diua când începuse să-și facă bagajele de plecare. Scrisoarea d-lui de Fonton va apare în întregime, în viitorul număr al lui „Pravoslavni Vostok“. Concertul reuniuneî române de cântări din Sibiiu. Diarul german din Sibiiu scrie pe larg despre concertul reuniunei române de cântări din Sibiiu. Extragem din recensiunea diarului german următorele: Partea narativă (Povestea rasei) a cântat-o d-l Vasile Popovici din Brașov, pe care îl cunoscem din concertele anteriore de aici. Lui i-a pus deja în legăn o bună dînă cheia de tenor. Vocea lui e mică, însă mdre, de un nobil sunet şi se mişcă cu o uşurinţă de individiat în înăl-ţime, însă tocmai din aceasta causă la întrebuinţarea în regiunile mai joase înclină spre distonare în sus. Acestă voce rară ar fi vrednică de îngrijirea cea mai mare şi de o cultivare mai departe. „Rosa“ a cântat-o d-sora Simonescu cu o intimitate răpitore şi cu concepţie poetică, or vocea de „alto“ a d-sorei Gunţan în partidele predate cu o siguranţă covârşitore ale reginei dinelor, ale Martei şi morăriţei, au produs mare efect. Aceleaşi dame au cântat cu d-na Crişan spre mulţumirea publicului şi celelalte soluri de sopran şi alto, duete şi terţete. Din potrivă representanţii morarului şi cioclului nuerau încă maturi pentru concert In afară de program a mai cântat d-l Popovici „Du bist die Buh“ de Schubert şi „Mugur Mugurelu de Dima. Ceea ce ne-a rămas dator în primul cântec, ne-a achitat în al doilea din belşug, pentru care a şi secerat furtunose aplause. In partea a doua s’au dat două numere din opera lui Kirchner „Mariora“. „Doina“, a dat ocasiune d-şorei Oniţiu de a brija cu o intonaţiune din cele mai curate şi o abilitate superioră a organului vocei. Inginerul silvic Pop, victima sălbătăciei Bulgarilor, se află grav bolnav la spitalul din comuna Parachiov. Turcia a început să iscălescă convenţiile comerciale, ce le are încheiate încă de anul trecut. Deocamdată Sultanul a dat oradea, ca să se iscălescă convenţia cu Serbia şi este speranţă, că o va iscăli şi pe aceea încheiată cu România. Krüger. Sciri din Colonia anunţă, că acolo se consideră ca absolut sigur, că Krüger nu se va întorce în nici un cas în Africa-de-sud. Fostul preşedinte al Transvaalului primesce din totă lumea mii de scrisori de părere de rău pentru modul cum s’a încheiat pacea. El a declarat, că deocamdată, va rămâne la Utrecht. Prinţul Bulgariei la Petersburg. La Peterhof a avut loc un plonet de gală în onoarea prinţului Bulgariei. Municipalitatea din Petersburg a oferit, prințului daruri pentru fiul său, principele Boris. O arestare. Irlandezul colonel Linc, care a combătut în contra Angliei în răsboiul Sud-African, a fost arestat când a debarcat într’un port al canalului La Manche. Fecunditate. Femeia Etla Thimen din Dorohoi (România) a dat nascere la 4 copii deodată, doi de sex masculin şi doi de sex femenin, aceştia din urmă au murit. Atât mama, cât şi cei doi băeţî sunt sănătoşi. Procesul lui Musolino. Din Roma se telegrafază, că procesul lui Musolino s’a terminat. Faimosul bandit a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă. Bătrânul Krüger a dat jos steagul Transvaalului, care a fâlfâit atâta vreme pe acoperişul casei sale. Caiete de bilete de călătorie la Paris. După ce, cele mai însemnate linii ale căilor ferate din Franţa au intrat în circulaţia călătoriilor de turneu (Rundreise), acum se pot compune caiete de bilete nu numai pănă la frontierele Franţei, ci pănă la Paris şi alte oraşe ale Franţei. Pentru informaţiuni a se adresa la biroul orăşenesc pentru bilete de călătorie, din Braşov. Martea unui milionar. Din Colonia se telegrafază, că automobilul marelui bancher şi milionar Bleichröder ciocnindu-se cu o trăsură, Bleichröder a cădut atât de nenorocit, încât muri îndată. O esplicare. Relativ la scriea nostră întitulată „Rănire“ şi publicată în numărul de eri, observăm, că Nic. Bădiţoiu, despre care e vorba acolo, este lucrător la uzina de gaz şi locuiesce în strada „Podu Dracului“. Bădiţoiu mai este supranumit şi Pârţoliu. Grindină năprasnică. Orăşelul Verboc (Ungaria) a fost bântuit de o teribilă vijelie, urmată de o grindină. Ghiaţa pe câmpuri era în grosime de un metru şi sămenăturile au dispărut de nu se mai vede nicî urmă de ele. Mai mulţi omeni, cari se aflau la munca câmpului, au fost omorîţî de acestă năprasnică grindină, de-orece nu-şî găsiseră loc unde să se refugieze. Viile, de asemenea, au fost complet distruse. Locuitorii nu mai au nădejde şi miseria ce-i ameninţă e teribilă. Bilete de dus şi întors la băile Tuşnad. La biroul pentru bilete de călătorie din Braşov se află bilete de dus şi întors pentru băile din Tuşnand, valabile pentru Dumineci şi sărbători. Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma A. MOLL, literantul curţii c. şi r. din Viena Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de fotografare, articolele sale necesare pentru a fotografa. La cerere trimite liste ilustrate conţinând preţurile. Deposite în Braşov la F. Jekelius, F. Kelemen. Victor Roth farmacişti,deutsch şi Tartler, D. Eremias nepoţi, încoronarea din Londra. Capitala imperiului britanic se pregătesce pentru imposantele serbări de încoronare. Mai toate apartamentele celor 500 de oţeluri din Londra au fost deja oprite pentru diverşi visitatori din străinătate. Ferestrile caselor, din strădile pe unde va trece cortegiul, se închiriază cu sume enorme. Cestiunea toaletelor şi a costumelor e una din cele mai palpitante, care face pe pairii englesî se nu dormă multe nopţi, căcî la mulţi dintre dânşii bogăţia de odinioră a ajuns un mit. Coronele de aur şi mantiile de purpură, căptuşite cu hermelin, sunt obligatorii. Numai cumpărarea acestor lucruri cere sacrificarea unei mici averi, mai ales decâ i vorba, ca hermelinul să fie veritabil. Nu e însă esclusă posibilitatea, ca să se vadă unii patri şi soţiile lor venind îmbrăcaţi cu mantii şi corone de teatru. Un punct de atracţie al programului serbărilor e marea revistă a flotei dela tipithead. In interval de câteva ceasuri, vor pleca într’acolo 64 de trenuri speciale. Pentru ca la o asemenea extraordinară circulaţie să nu se întâmple accidente, se fac de pe acum călătorii de probă, deprindându-se personalul cu semnalele speciale. Regina va avea adaptat la corona ei vestitul diamant Kohinoor. Tânăra ducesă de Marlborough va purta un șirag de mărgele, al căror preț nici nu se poate calcula. Numai o singură perlă din acest şirag a costat trei milone de franci! Acest şirag de mărgele aparţinea odată Măriei Antoanetta. Regina a făcut atente pe damele ei de curte, ca toaletele ce au să le îmbrace în ziua de 26 iunie, să şi le pregătescă în Anglia. Cu tote acestea ea însăşi, după cum scrie „Figaro“, şi-a comandat toaleta în Paris. Toaleta va şi fi espusă în Paris, înainte de a se trimite în Anglia, ceriul senin, aerul prospăt şi curat. Din depărtare se vede apropiindu-se o trupă mare de soldaţi. Mergeau încet spre o farmă în apropiere de Houtkop, au descălecat şi aşteptau pe generalul Louis Botha. In curând sosi cu statul său major, pe un tren separat, Bruce Hamilton şi Botha. Pe Botha l-au primit comandantul Alberts şi adjutantul Jooste, însoţindu-1 la Buri. Scurt timp în urmă un lung şir de cai şi care se postă în ordine, trecui peste linia ferată şi se opri. Mişcările lor erau perfecte, ca ale unui regiment pe câmpul de eserciţii. înainte mergeau călări comandanţii în frunte cu generalul Botha. La un semn al conducătorilor, trupa întregă se opri ca un om. Burii s’au dat jos de pe cai şi se postară fiecare lângă calul său. Generalul Botha călări tăcut mai departe și ajungând la Bruce Hamilton, conferi cu acesta timp mai îndelungat. Botha se reîntorse apoi erăsî și comandă plecare. Ordinul fu esecutat momentan și omenii se postară în semicerc, dinaintea celor doi generali. Generalul Botha se urcă pe o stâncă mică și provocă pe omenii lui, să asculte pe generalul Bruce Hamilton, care rosti o vorbire. Botha o tălmăci. In vorbirea lui, generalul engles crise: „Intrega naţiune englesă admiră curagiul, ce l’aţi dovedit voi în răsboiul, ce s’a sfîrşit norocos. Guvernului englez i-ar plăca să vă transporte cât mai curând la farmele noastre şi vă va sprijini cu toate mijloacele, ce-i stau la disposiţie. Am venit aici, ca să aud,că voi recunosceţî de domnitor legal pe regele Eduard VII, şi să vă salut, ca pe niste fraţi“. Generalul a esplicat apoi în ce chip voesce guvernul engles să plaseze pe Buri şi cum are de gând a-i duce pe la farmele lor, înainte de-a pleca, esprima convingerea, că Burii vor fi supuşi tot atât de fideli regelui Eduard, pe cât de credincioşi au fost guvernului trecut. După vorbirea acesta Burii s’au împrăşciat, au luat cu mare poftă mâncarea şi cafeaua, ce li s’a dat, şi şi-au hrănit şi caii. Omeni şi cai erau destul de puternici, nu se vede la ei urmele fatigiilor mari, ce le-au avut în decursul răsboiului. După mâncare, Burii au făcut o retragere pe dinaintea lui Botha şi Hamilton. Liniştiţi au depus puşcile, revolverele, şi tot ce aveau ca armament, apoi s’au suit pe cai şi s’au dus în Heidelberg. Erau cam 800. Bruce Hamilton şi Botha s’au dus apoi la Standerton, ca să asiste la depunerea armelor din partea comandelor Transvaalului de sud-est. Burii sunt suprinşî, că nu trebue să depună armele înaintea vre-unei trupe englese, ci numai în faţa unui general engles. Burii depunend armele. Eră câteva amănunte interesante despre chipul cum s’a făcut în Heidelberg depunerea armelor din partea Burilor. Burii din districtele Standerton şi Heidelberg au depus armele înaintea generalului Bruce Hamilton. Era dimineţa. Pagina 8. Insdinţare. Din incidente neprevăzute şi împrejurări nedelăturabile, adunarea generală a reuniunea învăţătorilor rom. gr. cat. din jurul Gherlei, neputându-se ţine la terminul şi locul indicat, în Mintiul Gherlei, pe 17 Iunie, — pentru sciinţă şi acomodare se aduce la cunoscinţa on. membri ai reuniunei, cu acel adaus, că terminul convocărei de nou se va publica la timpul său pe cale competentă. Gherla, la 6 Iunie st. n. 1902. Pentru comitetul central al „Reuniunei învăţătorilor gr. cat. din jurul Gherlei“. Ioan Papiu, Iosif Damian, preşedinte, secretar. Sosiţi în Braşov. Pe diua de 12 Iunie 1902. Hotel Pomir-verde: Peligrini, Fontenoy antreprenori, Galaţi; Duschek, controlor, Cluşin. Hotel Bucurescu: Horak, căpitan c. şi r. T. Mureşului; Bretter, T. Mureşului; Roth Viena; Krauss, Kolbán, Körner, Budapesta, toţi voiagiorî. Proprietar: dr. Aurel Iătureşianu. Redactor responsabil: Traian PT. Pop.