Gazeta Transilvaniei, septembrie 1902 (Anul 65, nr. 191-214)
1902-09-26 / nr. 211
ţ-O« AB°NA ■1 $S,LA „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Octomvrie st. v. 1902 se deschide nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria : Pe un an 24 corone, pe şase luni 12 corone, pe trei lunî 6 corone, pe o lună 2 corone. Pentru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. Abonarea se poate face mai uşor prin mandate poştale. ADMINISTRAŢIUNEA. Redeschiderea dietei. Astăcî se redeschide dieta ungureasca şi se inaugureaza tot deodată noua clădire pomposă şi lucruosă a parlamentului, care a costat atâtea a mai de milioane, ce cad în sarcina contribuabililor din totă ţara. Orgoliul naţional maghiar a dat nascere ideei de a clădi un palat atât de somptuos, menit ca prin strălucirea sa esterioră se înalţe vada dietei şi se premaresca parlamentarismul unguresc. Numai că risipa cea mare, ce s’a făcut cu aceasta clădire peste mesură lucsuosă, nu stă în nici o proportiune cu sărăcia, ce domnesce în ţară. Cei ce au voit se simboliseze astfel importanţa parlamentarismului unguresc nu puteau se semnifice mai nimerit contrastele, ce esistă de fapt între dieta cea totdeuna gata de a fi espresiunea fuduliei şi a esclusivismului rassei dominante maghiare şi între poporaţiunea poliglotă, de a cărei dorinţe şi aspiraţiuni aceasta dietă n’a ţinut şi nu ţine seama mai de loc, ori numai în mesură cu totul nesuficientă. Efectele parlamentarismului modern unguresc le vedem acim pe tote cărările şi nimeni nu ne-ar crede, când am afirma, că popoarele acestor ţerî, se pot bucura de ele, îngâmfarea, sumeţia şi încrederea orbă în sine şi în puterile sale, era timbrul caracteristic ce l’au imprimat acest parlamentarism timpului de faţă, şi cine ar pute nega, că strălucirea atât de costisitoare a noului palat al dietei n’ar fi în consonanţă cu el? Deci de strămutarea magnaţilor şi deputaţilor din vechia clădire în cea nouă pomposă s’ar putea lega cel puţin speranţa, că ei nu vor duce cu sine şi spiritul de intoleranţă, ce a ilustrat pănă acuma toate faptele şi întreprinderile lor! Dar o astfel de speranţă n’are nici un temeiu, ci din contră pare justificat să admitem, că trufia şovinistă va cresce încă cu dimensiunile mai mari şi mai grandiose ale clădirei, care va fi în viitor teatrul spectacolelor ce ni le va oferi. Deja aciî când pentru prima oră s’a auijit glasul şoviniştilor între părerii noului palat, aceştia au dat o probă, că se simt şi mai îndrăzneţi şi mai întreprinzători în noua împrejurime. Discuţiunile dietale s’au început în noul palat c’un atac vehement al oposiţiei kossuthiste în contra guvernului. Dar atacurile n’au fost îndreptate numai în contra guvernului, ci chiar şi contra monarchului, încât preşedintele camerei Apponyi din causa aceasta a trebuit se cheme de done ori la ordine pe unul dintre vorbitori. Eră sub ce auspicii s’a redeschis dieta ungară în nisce momente, când din toate părțile se ridică probleme grele și seriose, cari pentru a putea fi resolvate spre binele statului și a popoarelor lui, ar trebui se întîmpine FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Dama din Tivoli. De Knut Hamsun. — Urmare — Trecu o săptămână. Intr’o seara preumblându-mă pe strada Carol Johann, întâlnii din nou pe dama din Tivoli. Când ne apropiarăm unul de altul, amândoi micșorarăm pașii și înainte de a-mi da bine socoteala, mă trezii, că mergeam alăturea cu densa. Vorbirăm despre nenumărate nimicuri, înaintând încet pe trotuar. Imî spuse cum se numesce — un nume de familie cunoscut, — întrebându-mă și de numele meu. Înainte de ce i-așî fi răspuns, mă prinse de braț dicându-mî: — „A, da! II cunosceam deja“. — „Așa? Intr’adevăr, prietenul meu, e foarte gentil. Permiteți-mî să întreb“... Gândurile ei erau deja departe și arătând spre Tivolidise. Un om se urca cu bicicleta pe-o sârmă în formă de spirală, înotând într’o mare de facle aprinse. — „Să mergem acolo?“ o întrebam. — „Să ne căutăm mai bine o bancă“, răspunse dânsa. Mă conduse peste strada Drammen. Şi ne aşedarăm în colţul cel mai întunecat al parcului. încercam, fără reuşită, să încep o conversaţie. Ea mă întrerupse cu un gest rugător: — „Ore n’ai fi dispus să faci un moment?“ — „Forte bucuros, cu plăcere“, diseru eu și tocuia. Nu vorbim nimic ca vreo jumătate de ceas. Dama ședea lângă mine, fără să se mișce; cu tot întunerecul îi vedeam albul ochilor întors necontenit spre mine. In sfârșit începu să-mi fie frică de privirea aceasta pătrundetere, bolnavă. Vream să mă ridic, mă stăpânii însă și scoseia numai ceasul. — „Sunt 10 ceasuri“, disera. Nici un răspuns. Ochii ei mă priviau înmărmuriți. Deodată dise, fără să se mișce. — „Ai avea curagiul să desgropî un cadavru de copil ?“ Pe mine mă prinseră fiorii. Fără îndoiela aveam de-a face cu o nebună; totușî curiositatea nu mă lăsa s’o părăsesc. De aceea disera, privindu-o pătrunzător: — „Un cadavru de copil? — de ce nu? Pot să-țî ajut foarte bine!“ — „A fost îngropat de viu, zise ea, și trebue să-l mai văd odată“. — „Da, se ’nțelege, răspunseia eu, trebue să-țî desgropăra copilul. E al d-tale“. O privim fix, ea deveni neliniștită. — „Adecă de ce să fie al meu? Am zis numai, că cunosc pe mama copilului. Ascultă. Am să-țî istorisesc totă întâmplarea“. Și dama aceasta, care de altfel nu era în stare să vorbască un lucru cuminte, logic, începu să povestescă o întâmplare lungă despre un copil, o întâmplare neobicînuită, care mă impresiona adânc. Istorisia foarte natural, fidel și pătrunzător, într’o limbă frumoasă, așa, că nu mi se mai părea, că n’ar fi în toate mințile. „O damă tânără, — fără să spue anume cine e acea damă — a cunoscut nu de mult un domn, de care se îndrăgi nespus şi cu care în sfârşit se logodi. Erau mult înpreună, în public, pe stradă, şi în secret, în locuri ascunse. Veniau unul la altul; el la ea în odaia ei, ea la el în odaia lui, sau se întâlniau în întunerec pe banca aceasta, pe care şedem noi acum. Da, se’nţelege, lucrul stetea rău şi într’o bună Zi cei de-acasă observară în ce stare se afla biata fată. Chemară doctorul — dama îi spuse pe nmne, — unul dintre cei dintâiu doctori ai noştri, şi la sfatul lui fata fu trimisă într’un oraş de provincie la o moşă. Se născu copilul şi curios, că doctorul din Christiania venia şi acolo, în oraşul de provincie, şi tînăra mamă zăcea cu totul alt spirit în dietă, spiritul demn şi conciliant al echităţii şi al dreptăţii. Convocarea „Reichsrath“-ului. „Corespondenzbureau“ din Viena anunţă, că convocarea „Reichsrath“-ului se va face în dilele proxime. Modificarea legei naţionalităţităţilor. In congregaţia de alaltăeri a comitatului Liptau a venit la ordinea dilei rescriptul comitatului Pojun privitor la modificarea legii naţionalităţilor. Congregaţia a primit cu 69 contra 25 voturi propunerea, ca se adreseze dietei o petiţiune asemenea celei de la Pojun. Stefan Rakovsski (partidul poporal) şi I. Rujiak (deputat naţional slovac) au făcut contrapropuneri, dar nu li s’au primit. Pe când se vorbia în congregaţia din Liptau despre modificarea legei naţionalităţilor, asupra rescriptului comitatului Pojun se discuta în representanța comunală a orașului Pojun. Representanța a decis să se treaca la ordinea zilei peste afacerea aceasta. Motivarea Zice, că prin decisiunea aceasta representanța a dorit să fie consecventă, de oarece și înainte cu doi ani a decis astfel, şi ea e convinsă, că dieta din proprie iniţiativă va decide, dacă va fi necesar, în cestiunea modificării, legii naţionalităţilor. Croaţi şi Sârbi. Partidul naţional 9 9 * din Croaţia (guvernamentalii croaţi şi Sârbii) a ţinut alaltăeri o conferenţă în Agram la care a asistat şi ministrul Ervin Ceh. După lungi discuţiunî partidul a luat hotărîrea: 1) Partidul condamnă demonstraţiile şi tulburările de la 30 August, 1, 2 şi 3 Sept. săvîrşite contra Sârbilor. 2) Partidul declară, că de dragul păcii şi în interesul ţârii se va da un vot în dieta regatelor Croaţiei, Slavoniei şi Dalmaţiei pentru despăgubirea celor ce au suferit pagube; 3) Partidul aşteptă de la toţi membrii lui, să lucreze într’acolo, ca evenimentele neplăcute din Agram să fie uitate şi între Croaţi şi Sârbi să se restabilească concordia. »gazeta« iese în Metreni, Abonamente pantru vistto-Dnzaria: Pe un an 24 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fr. pe an. Pentru România si străinătate: Pe un an 40 franoî, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franoî. Se prenumeră la tote ofierele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşet Administraţiunea, Piaţa mare. Târgul Inului Nr. 30, etaiiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă . Pe un an 24 cor., pe 8 luni 12c., pe trei luni 6 corone. — Un exemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA., Ministraţiunea şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. SO. Scrisori nefrancate nu se primesc.— Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI: în Viena: la N. Dukes Naehf., Nux. Augenfeld & Emeric Leaner, Heinrich Schalek, A. Oppelik Naehf, Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Goldberger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VH Erzsebet-körút). PREŢUL INSERŢIUNILOR: o peria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifa şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani... Nr. 211. Braşov, Joi 26 Septemvrie (9 Octomvrie). 1902. Generalii buri în Bruxel ll Alatăerî, 6 Oct., generalii buri Bennett, Botha şi Belarey au sosit în capitala Belgiei, unde au fost primiţi de poporaţiune cu mare însufleţire. Bemeit a ţinut de pe balconul otelului, în care a descins, o vorbire. El a declarat, că generalii n'au venit in Europa spre a cere o sprijinire pentru nedobîndirea independenţei, ci spre a cere ajutor pentru a lecui pagubele causate de resboiți. — Seara s’a ținut în ondrea generalilor buni o mare adunare poporală. Dewett a declarat: In fața puternicei însuflețiri, ce-o vedem aici, ne întrebăm, de ce n’a intervenit nimeni ? Rumnedeu a voit să ne pierdem independența. Vom rămâne credincioși nouei patrii, deea se vor esecuta în mod real condiţiunile de pace. Englesii nu mai sunt inimicii noştri. Eu am subscris tratatul de pace şi-mi voi prine cuvântul. De la Bruxella generalii buni au plecat la Gent, la Utrecht, unde vor visita pe Krueger etc. In 17 Octomvrie st. n. vor sosi la Berlin. Din congregaţiunile comitatense: Sibiiu şi Ilugoşiu. La 6 Octomvrie n. s’au ţinut congregaţiile de tomna ale comitatelor Sibiiu (în Sibiiu) şi Caraş-Severin (în Lugoşin). Dăm următorele amănunte : In congregaţia comitatului Sibiiu, membrul român Dr. Bran de Lemenyi a adresat vice-spanului o interpelare în causa apariţiunei foii „Szeben és Fogaras vármegye“ ce apare în Sibiiu. In fiecare număr foata aceasta se ocupă cu politica militantă în direcţia celui mai aprig şovinism, condusă de cea mai mare reavoinţă faţă cu naţionalităţile cari, locuesc în cele două comitate. Prin soirile sale tendențiose vrea să conturbe pacea şi liniştea, ce relativ domnesce în aceste părți ale țării, semena discordie şi otrăvesce inimile. Numita fdie, deşi mereu face politică, n’a depus cauțiunea prescrisă prin lege. Intreba deci pe vice-span, deci are cunoscința de aceasta și ce are de gând să facă pentru ca foaia numită să fie trasă la răspundere și supusă legii?