Gazeta Transilvaniei, iulie 1903 (Anul 66, nr. 143-169)

1903-07-01 / nr. 143

Pagina 2. Un răsunet la strigătul de alarmă din Timişora.*) IV. Se trecem acum la statistica ungurescă. Statistica populaţi­unei ne arată pentru anii 1881—90 o scădere nu­merică a populaţiunei pentru Săcele şi fostul scaun al Seliştei cu 3 — 5°/0 şi pentru 1891—900 cu alte 5 —6°/0. Alte recensăminte mai noue, arată că în Săcele în cei 20—30 de anî din urmă s’au derîmat şi pustiit atâtea crecini şi sute de case; la o sută şi mai bine au fost cumpă­rate de Ciangăi de la Românii bo­­eriţî şi numărul alegătorilor maghiari în Săcele s’a înmulţit aşa de tare, în cât coverşesce actualmente cu totul pe cel al Românilor, — limba ma­ghiară se întinde progresiv şi ocupă în continuu teren. Este de prisos a insista mult asupra mortalităţii grozave la Ro­mâni­a copiilor mici sub 7 anî. Putem contesta în parte unele date — dar puţinul progres numeric al populaţiunei de confesiunea gr. ori­entală şi gr. cat. din Ungaria şi Transilvania nu-l putem nega, pe când la confesiunea greco-orientală în Croaţia şi Slavonia el este forte însemnat. Stagnaţiunea este prea micul spor, — evident că la gr.­ori­­entali se referă mai mult la Ro­mâni de­cât la Şerbi, cari sunt mai bine situaţi materialicesce şi pote şi mai culţi, — pe când dintre gr. cat. pote Rutenii stau şi mai rău econo­­micesce, decât Românii. In orî­ce cas trebue se fim cu luare aminte şi se nu ne prea lăudăm cu mulţi­mea de copii, — cari pier înainte de vreme şi se duc şi cheltuelile avute cu ei. Acum ceva despre mijloacele de combatere a miseriei. D-l Lupaş în descrierea Seliştei citată mai sus, reproduce în resumat un proiect al bar. S. Bruckenthal compus la 1795 pentru regularea scaunului Seliştei şi a satelor ce de­pindeau de el. — Trebue să amintim aci, că bar. S. Bruckenthal a fost cel dintâiu și mai vestit economist al Ardealului pănă în cjiua de astăcjî, a căreia sistemă financiară a rămas multă vreme în vigore, pr­ecaretele de gospodărie ale lui au durat mai bine de o sută de anî. Intre altele herghelia statului de la Sâmbăta de jos este adăpostită în palatul, graj­durile şi ecaretele ridicate de Bruc­­kenthal. Pagubă însă, că Românii s’au putut folosi prea puţin de o­pe­rile de cultură ale lui. Pe cât cu­noscem noi ar fi jurstarile de atunci, el a avut o influenţă destul de re­marcabilă — şi între Români cine nu ştie că George Lazar din Avrig a fost sprijinit, ţinut de el la şco­­lele înalte din Viena, înainte de a trece în Muntenia. In planul de organisare al scau­nului Selişte, Bruckenthal arată be­neficiile — noi am crice darurile gra­tuite — ale naturei, ale acelor sate ale Seliştei: 1) Păşuni largi, 2) Pă­duri mari, 3) Viile, cari produc un vin mai slab ca mediocru, 4) Gră­dinile (ferite de venturi), 5) Mori de făină, tescuri şi piue, cu târguri şi 6) Ferestraie de scânduri. Ei ca scăderi acele sate au: 1) hotarul petros şi nisipos, 2) lipsa de semănături, fiind­că nu au loc şes, ci tot dealuri şi văi (pare că­­pe Ardei terenul ar fi mai aşezat) şi al 4-lea nu pot produce atâtea bucate, ca se le ajungă şi trebue se-şî ago­­niseasca hrana din industrie şi negoţ, ori a 5-a lucrând mai cu seama pe hotarul altor sate, în parte. Ei bine în decurs de 108 ani Românii din satele acele din jurul Seliştei, au îmbrăţişat pre cuvintele şi poveţele lui Bruckenthal, ca se se pună cu stăruinţă pe cultura grădini­lor, la care clima o favoriseza în­­tr’un mod escepţional, şi se îmbră­ţişeze cu duiumul meseriile şi negoţul ei, sau cari nu au păment suficient de hrană. Acestea la Sălişteni şi probabil altele la fel altora la Fă­­gărăşeni şi Olteni, puşi în condiţiuni analoge au fost poveţele lui Bruc­kenthal acum o sută şi mai bine de ani. (Va urma.) Boia papei. A trecut deja o săptămână de când a sosit prima scrie despre boia gravă a papei. De atunci se luptă bătrânul ponti­fice cu moartea şi îndată ce venea o solre favorabilă, numai decât sosia altă scrie des­pre agravarea belei. In cjiua de 10 Iulie i­ s’a făcut a doua operaţie, în urma căreia sf. părinte s’a uşurat întru câtva, aşa că ultimul buletin anunţă o îndreptare. Cu tote acestea în­grijirile continuă, de­oarece după consta­tarea profesorului Rossoni, care a aprobat întru toate tratamentul lui Lapponi şi Maz­­zoni, inima şi rărunchii funcţionăză defec­tuos. Catastrofa se poate aştepta în fie­care moment şi numai organismul fisic extra­­ordinar al Papei mai întârzie desnoda­­mentul. Călătoria la Paris a regelui Victor Emanuel s’a amânat pe timp nedeter­­■ minat. O telegramă de la 12 Iulie anunţă, că în Vatican e linişte. Papa dorme, din care causă profesorul Mazzoni nu l’a mai visitat. înainte de a adormi, papa a ru­gat pe Lapponi se se retragă şi densul şi să se odihnăscă. Medicii declară, că papa, dăcă nu se va întîmpla vr’o complicaţiune, în starea în care se află actualmente, va pută trăi încă multe zile şi chiar septemânî. Diarului „Beri. Tgbl.“i­ sejdepeşăză din Roma . In vatican nu vedi decât figuri obo­site şi deprimate. Soldaţii, servitorii, gen­­darmii, cu un cuvânt toţi din Vatican sunt istoviţi de insomnie şi mâhnire. Gardiştii elveţieni, cari vegheză în anticamerile pa­pei, au trebuit să-şi cedeze priciurile mon­seniorilor şi prelaţilor,­ăr ei petrec nop­ţile cum pot, pe scaune, ori în piciore. Nu-i mai cunosc­ pe aceşti gardişti, cari altădată erau aşa de voinici. Jurnaliştii stau şi mai rău. Un reporter englez a că­pătat friguri şi a fost transportat la spi­tal. Trimisul special al unui diar din Mi­lano după două nopţi nedormite s’a în­­bolnăvit şi a fost internat într’un spital. Un reporter local din­­Roma n’a dormit cinci nopţi după­olaltă şi în ziua de 11 Iulie a cădut lovit de apoplexie în faţa porţii de bronz a Vaticanului. Telegramele ce sosesc zilnic în Va­tican le duc la cancelaria secretarului de stat în coşuri. Toţi suveranii chiar şi cei ne­­creştini, au cerut informaţii. Intre aceştia se află şi sultanul. Se înţelege că nu se pot da răspunsuri decât telegramelor, ce sosesc de la suverani, cardinali sau persoane prea înalte. In Roma sosesc zilnic sute şi mii de omeni. In hoteluri nu mai este loc. Consiliul liberal al provinciei Neapol şi-a esprimat simpatiile faţă cu sf. Părinte Regretele în Italia sunt unanime. In ziua de 11 Iulie au sosit la Va­tican 11.000 telegrame. Chiar şi patriar­­chii gr. orientali din răsărit încă au tri­mis telegrame cu urări de însănătoşare. Doctorilor Lapponi şi Mazzoni le sosesc zilnic numeroase daruri şi bani cu rugă­mintea de a vindeca pe papa. Alţii le trimit reţete şi sfaturi telegrafice. Din America s’a anunţat espedarea unor me­dicamente, picături şi alifii, pe cari dacă le vor întrebuinţa, trimiţetorii asigură, că papa se va vindeca. Mulţi pictori şi sculp­tori s’au oferit să-i facă portretul său masca mortuară. Peste 200 de chemiştî şi farmacişti s’au oferit să-l îmbălsă­meze. *) A se vedea n-rele Gazetei 138, 139 şi 141, ce fel de erou este el — Migunow. De diminăţa pănă săra, lihnit de foame şi de­gerând de frig, cutrieră târgul şi se încercă a-şî povesti faptele răsboinice. Tot mereu începe să povestescă şi nici­odată nu sfâr­­şesce. Nu e nimeni în târg, care să-i as­culte poveştile. Şi bătrânul Migunow, vădând că a ajuns de prisos şi că nimeni nu mai are trebuinţă de el, vădându-se părăsit şi ui­tat, — este copleşit de o ciudă straşnică împotriva acestor oameni. Trecând printre ei îi ghiontesce, la început par’că din în­tâmplare, apoi mai dinadins, îi ghiontesce şi asta-i uşurăză sufletul. Intră câte­odată şi prin crâşme. Chelnerii însă-l primesc cu rîsete şi-l bat­­jocuresc. Dăcă se întâmplă să nu-l batjocu­­răscă, atunci bătrânul soldat se duce de la o masă la alta căutând mereu pe cine­va, care să aibă răbdarea de a-l asculta. Şi dăcă se întâmplă să găsăscă vre­un­ul, a cum i­ se transfigurăză faţa, cum i­ se da­­pănă vorbele de pe buze, cum îi strălu­cesc ochii ! Atunci să-i vedeţi cum îşi umflă fălcile, când vrea să imiteze bubui­tul tunurilor şi strigătele de comandă! .. Omenii rîd de bietul moşneag, dar el nu aude rîsetul lor, căci se află de­parte de aceşti omeni, departe.... dincolo de Balcani, unde pământul i-a beut din sânge şi unde era să-şi piardă viaţa!... — „Ia plăcă de-aicî! Nu ne mai toca atâta la urechi!“ Şi chelnerii îl dau afară de spate. El însă se mai opreşce un moment şi dă cu piciorul lui de lemn mânios în podele. Apoi iese încet şi ruşinat. Dar inima lui vibrăză încă de amintirile, ce i­ s’au răscolit. El stă în gazdă la un păsărar şi-şi are colţul lui după cuptor. In colţul acesta întunecos se retrage el şi se bucură că are căldură, ără când vine acasă mâhnit, că nu şî-a găsit pe cine­va, care să-i as­culte povestirile, îl audî mormăind: „Ce diavoli, ce diavoli! Nici nu vrău să mă asculte!... Ce draci împeliţaţî!“ Horia. GAZETA TRANSILVANIEI. SOIRILE DILEI. — 30 Iunie v. Secţiunile scientifice-literare ale „ Asociaţiunei" vor ţină o şedinţă plenară în 14 Iulie n. la Sibiiu. Intronisarea episcopului Dr. De­­metriu Radu­. Vicariul capitular din Ora­­dea-mare Dr. Augustin Lauran prin cir­culara Nr. 2192/903 aduce la cunoscinţa clerului diecesei, că la 2 August va avă loc întronişarea solemnă a noului episcop, şi în diua următăre 8 August, se va ţină un consistoriu plenar, la care sunt invitaţi toţi asesorii consistoriali. Cu acăstă oca­­siune vicariul capitular mulţumesce cle­rului pentru sprijinul, ce i-l-a dat în timpul vacanţei scaunului, întru guvernarea pro­­visorică a diecesei. După cum aflăm din „Unirea“, epis­copul Dr. Radu, înainte de a-şî ocupa scaunul, a visitat comuna sa natală Ui­­falău­­(Alba-inferioră), şi a petrecut o zi­­n casa părinţilor săi, amândoi în viaţă, unde a fost obiectul unor entusiaste ovaţiuni din partea poporului. Din archidiecesa de Alba-Iulia. Dr. Aug. Bunea a fost numit administra­tor al domeniilor fundaţionale şi fisc con­sistorial. Dr. Victor Smigelski a fost numit inspector şcolar archidiecesan şi preşedinte la reuniunea bisericescă şi de asigurare. Ales. Urlacan, fii numit administrator ad­junct al domeniilor. Dr. Isidor Marcu membru în comisiunea pentru revizuirea cărţilor bisericesc], şi Silvestru Nestor şi Emiliu Viciu, prof., au fost numiţi asesori consistoriali. Legea colonisărilor. Foile unguresce spun, că ministrul de agricultură Daranyi va presenta în curând dietei proiectul de lege asupra colonisărilor­­ şi parcelărilor. Că ce fel de disposiţiunî se iau în acest proiect, am arătat într’unul din numerile trecute ale fetei noastre. Nouă fundaţiune. Răposatul preot în Ticvaniul-mare (diec. Lugoşului) So­­fronie Pascu şî-a testat totă averea, care se ridică la suma de 20.000 cor., ca fun­daţiune pentru stipendii. Kossuth şi Barabas. Doi adversari în acelaş partid. Amândoi umblă pe ca­pete să-şi întărăscă posiţiunea în partid. S’au certat şi s’au desfăcut unii de cătră alţii în urma faimoasei învoeli dintre Kos­suth cu Hedervary. Barabas a convocat pe flina de mâne. Marţi, o conferenţă la care a invitat 60 de independişti. In conferenţă acesta se va decide asupra sorţii obstrucţiunei. Francisc Kossut încă a convocat pe diua de mâne şi la aceeaşi oră o conferenţă. Kossuth face apel la toţi câţi vrău să-l asculte, ca să lupte în interesul teritoriului vamal independent. E curios, că tot asta o cere acum şi Banffy. Sentinţa în procesul fraudelor. Tribunalul Ilfov secţia 1, presidat de d-l Mavrodin, prima-preşedinte, asistat de d-nii Balş şi Schina membrii, după o deliberare de 4 ore, s-a pronunţat Sâmbătă în afa­cerea fraudelor de la ministeriul român de finanţe la orele 5 şi 45. Prin acestă sentinţă sunt condamnaţi: Al. Parisianu: la 5 ani. 124 cu 40 c. p. 2000 lei amendă. Vasilie Dumitrescu: 124, 40 şi 60, la 4 ani. Dan Albahari: 3 ani. 2000 amendă. Aron Behar: 3 ani. Rafael Bally: 1 an şi 6­ luni Moreno Albahari: 1 an şi 6 luni. Obligă pe toţi să plătescă solidar statului 500.000 lei daune. Sentinţa s’a dat cu drept de apel pentru toţi şi cu drept de opoziţie pentru Parisianu. Bokányi — candidat de deputat. In urma demisiunei fostului ministru de honvedi dr. Geza Fejervary şi a eşirii lui din partidul liberal, mandatul de deputat din Timişora a rămas vacant. Timişorenii gu­vernamentali au oferit mandatul noului ministru president Khuen­ Hedervary. Ale­gerea se va face în curând. Hedervary are ca adversar pe Bokányi Dezső unul din conducătorii partidului social-democrat. Socialiştii din Timişora au pus candidatura acestuia, şi se organiseză pentru lupta electorală decisivă. — Interesant!­­„Sem­nele timpului“. In ultimul număr al revistei literare „Luceafărul“ din Budapesta cetim o poesie, care îşi bate joc de credinciosul care îngenunche umilit înaintea lui Dumnezeu, şi apoteo­­săză pe ateul, care blastămă pe Dumnedeu. Poesia este semnată cu trei stele şi poftă titlu! „De aş fi“. O lăsăm să urmeze: De aş fi eu Dumnedeu în cer, Celor ce mila mea o cer, Cu umilit cucernic gând, — Ţărinii fruntea aşternând, Eu le-aşi trimite tuturor Un fulger pe aripi de nor, Genunchii lor de cerşitor Străfulgerând. De-aş fi eu Domnul Dumnedeu, Osîn­­ditorului ateu, De rostul meu a căutat, Şi rostul meu a blăstămat — De dup’o aripă de nor, O radă i-aş trimite ’n sbor, Se-l pot privi pe ’nvingetor Încununat. Şi revista acăsta este organul literar al „tinerei noastre generaţiuni“... Regularea păşunatului. Magistratul oraşului Braşov va prezenta în şedinţa din iulie un proiect de statut pentru regularea păşunatului. Cei interesaţi pot consulta acest proiect în biuroul magistratului (des­părţământul pentru administrarea reali­tăţilor.­ Petreceri. Inteligenţa rom. din Ciuda şi împrejurime va aranja o petrecere la 19 iulie din incidentul adunării desp. „Hida- Huedin“ al Asociaţiunei. Venitul curat e destinat bisericei gr. cat. din Ciucea. Pre­ţul de intrare: de personă 2 cor., de fa­milie cu 2 membri 3­50, și de la doi ! Nr. 143.—1903.

Next