Gazeta Transilvaniei, august 1903 (Anul 66, nr. 170-192)

1903-08-01 / nr. 170

REDACŢIUNEA Adlmin­istraţiunea şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administrative în Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI : In Viena, la M. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Lea­ner., Heinrich Schalek, a.. Op­­pelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. Y. Gold­berger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VIL Erzsébet-körút) PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­rie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă și învoială. — RECLAME pe pagina 8-a o seriă 20 bani ANUL LXVI. „SAZETA“ iese în Se­care­ni. Abonamente pentru Austro-Ungaria Pe un an 24 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 16 cor. N-rii de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România și străinătate. Pe un an 40 franci, pe sese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-ril de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţinea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiuni, sunt a se plăti înainte. Nr. 170. Braşov, Vineri 1 (14) August 19 OS. Adunarea de la Baia-mare. (Reflexiunî). (a) Din dările de seama publi­cate prin fiarele noastre am vecrut, că adunarea generală a Asociaţiunei ţinută în ciilele de 9 şi 10 August­in Baia-mare, a fost bogată în mo­mente înălţătore. Colţul acela de ţară este situat cam la o parte de arterele princi­pale de comunicaţiune, la periferia Românismului. Cum sunt omenii pe acolo? Cu ce se ocupă poporul ? Cari îi sunt aptitudinele și aspirațiunile? La toate aceste întrebări, deca vreun inteli­gent din țara Bârsei ar trebui se răspundă, ar rămâne cam încurcat. Mulți cunosc numai atâta, cât le-a oferit vederea întâmplătore a Ro­mânilor de pe la Chiuzbaie, lucră­tori la fabrica de celulosă din Zer­­nescî, şi cărora pe jumătate în glumă, pe jumătate cu dispreţ le­­fie „amuceni“, fiind­că în dialectul de pe acolo (ca şi în cel din Mol­dova de sus) se 4i°e „amu“, în loc de „acum“. La noi nu se practică din pă­cate frumosul şi utilul obiceiu al Germanilor, de a trimite tinerii încă pe când se află în gimnasiu, cu ra­niţa în spate şi toiagul de turist în mână, ca se studieze de aproape şi se vadă pănă unde se întinde „des Deu­tschen Vaterland“. Şi totuşi ar fi vrednic de stu­diat şi de cunoscut mai de aproape acel colţ de­ ţară în mijlocul căruia se află ca o mireasa frumosă cetatea Băii-marî cu o populaţie rom­â­­nâscă de peste 4000 suflete şi cu o cunună amplă de comune rurale curat românesc!. In comitatul Sătmariului Ro­mânii trăiesc în mase compacte, for­mând 42°/0 a populaţiunei totale. O sută cincî-decî pe mii de Români aproape neamestecaţi cu alte rasse!— pentru­ că Maghiarii sunt în cealaltă parte a comitatului. Apoi la massa aceasta compactă din Sătmariu se alătură comitatul Sălagiului aproape 62°/0 (128.446 R.), Maramureșul cu 25°/0 (75.000 R.), Solnoc-Dobâca cu 77.40°/0 (183.000 R.) după cari urm­eaza apoi comita­tele ardelene şi alte câte­va ungu­­rene în legătură neîntreruptă cu Sătmariul! Multe mii de Români sunt aşa dar, cari trăiesc şi muncesc şi doi­nesc prin satele ce împrejmuesc oraşul, asupra căruia au fost aţintiţi acum, timp de 2—3­4 de ochii tu­turor Românilor. Şi Românii aceştia purta în peptul lor o însufleţire mare pen­tru cultura naţională, însufleţirea aceasta însă este o forţă mai mult virtuală, din cauză că a lipsit pănă acum prilegiul de a o pune în practică. Preoţii, şi învăţătorii confesionali de la şcolele primare, au fost până acum aceia, cari luptându-se cu enorme dificultăţi au salvat stin­dardul culturei naţionale în acele părţi. Resistenţa faţă cu influenţa cul­turei străine va deveni însă din ce în ce mai slabă, dacă nu va primi alimen­taţie de la centrele mai favorisate de serte. Şcolele secundare şi superioare naţionale lipsesc cu desăvârşire, clasa cultă eşită din sânul poporului ro­mân se indeletnicesce cu productele literaturei streine şi mulţi sunt că­rora lî-e ruşine se-şî vorbesca limba şi se cérá se i-o vorbésca şi cei de altă naţionalitate. Etă de ce în părţile acelea, dăcă întri la oficiul postal, la far­macie, în vr’o prăvălie şi vrei se vorbesc! românesce, te crede că vrei se demonstrezi. Pănă acolo au ajuns lucrurile, încât nici nu se poate în­chipui un Român, care portă haine nemţesce şi totuşi se vorbescă româ­nesce cu cei de altă naţionalitate, sau la oficiile publice. Apoi bisencesce nu sunt decât 50 de ani, de când Băimărenii au fost scoşi de sub jurisdicţiunea epar­­chiei rutene de la Muncaciu, de unde la orî­ ce alta, numai la spri­­jinirea culturei naţionale nu se pu­teau aştepta. Au trecut 20 de ani, de când s’a ţinut la Baia-mare adunarea so­cietăţii pentru fond de teatru. Pe­tele de atunci, cari au participat la festivităţile împreunate cu acea adu­nare, astăzi mame, povestesc cu drag copiilor lor cele văzute şi auzite la acele festivităţi. In proporţii mult mai grandiose, decât înainte cu 20 de ani la adu­narea Societăţii pentru fond de tea­tru, s’a manifestat cu ocasiunea adu­nării de la 9 şi 10 August rîvna culturală a poporului român şi a stors respectul chiar şi al Maghiari­­lor, cari de astă-dată s’au purtat mai loial, decât la 1900, când au refusat permisiunea de a se aranja în Baia mare un modest concert românesc. Mult timp se va mai vorbi în cercurile celor ce au avut fericirea se asiste la adunarea Asociaţiunei despre cele petrecute la Baia-mare. Succesul moral nu se poate apre­cia încă în de-ajuns. Ar fi de dorit numai, ca dis­tanţa de la adunarea aceasta şi pănă la cea viitoare se nu fie Grăşî de 20 de ani! aprobarea pentru aceste condiţiuni. De aceea însărcinarea lui Apponyi este forte problematică. Condiţiunile lui Apponyi. In cer­curile politice se svonesce, că Apponyi va primi însărcinarea de a constitui cabi­netul numai In­caşul, când corona i-ar da autorisaţia de a pune în programul seu în mod apodictic toate cele 7 condiţiuni formulate de Szentiványi şi pe lângă ace­lea introducerea limbei maghiare în jus­tiţia militară. In sfîrşit să fie autorizat a declara, că consideră de just şi legal postulatul de a introduce limba maghiară, ca limbă de comandă şi că va pute rea­liza acest postulat la timp oportun. Este însă forte îndoios, decă consi­lierii militari se vor învoi la aşa ceva şi nu se scie decă Maiestatea Sa şi-ar da Situaţia politică. Crisa de cabinet a intrat în stagna­re. Tratativele care trebuie să precedeze formarea cabinetului nu se pot începe până nu se va întorce Majestatea Sa din Isehl. Alăltăierî s’a întors la Viena și mi­nistrul de externe Goluchowsky al cărui glas împreună cu al ministrului de răs­­boiu va trebui ascultat în chestiunea im­portantă, când e vorba de concesiuni în ale armatei. Caracterul de mare putere a monarchiei, alianţele ce le încheie, în sfârşit toţi factorii, de cari ministrul de externe trebue se ţină cont, atîrnă de la calitatea şi hărnicia armatei. Se crede că în prima linie vor fi ascultaţi acei factori cari sunt aşa dieând advocaţii firescî ai monarchiei, şi numai după aceea vor fi ascultaţi bărbaţii de stat ungari. Dintre aceşti din urmă primul va fi ascultat, Khuen Hedervary, care a plecat adî la Viena. Alţi bărbaţi din Ungaria vor fi ascultaţi după ce curtea se va muta în Ungaria. Se scie că M. Sa va merge zi­­lele acestea la Gödöllő şi va petrece cât­va timp şi în Buda.­­ Atenţiunea cercurilor politice ungare este îndreptată asupra persoanelor, cari pot avea şanse la formarea cabinetului. Alăturea cu Apponyi se vorbesce în tim­pul din urmă mult şi de ministrul de fi­nanţe Lukacs. Evenimentele din Balcani Confidenţele Sultanului. Sultanul a însărcinat pe propriul său fiu, principele Aehmed-efendi şi pe preşe­dintele consiliului de stat Turkhan-paşa, ca se-şî esprime în personă regretele adîncî în faţa ambasadorului rusesc din Constan­­tinopol pentru atentatul sângeros din Mo­nastic Ambasadorul Sinowjew a promis, că va aduce la cunoscinţa Ţarului acestă a doua condolenţă şi se aşteptă cu încor­dare răspunsul Ţarului, deoarece la prima condolenţă esprimată de marele vizir şi ministrul de externe, răspunsul contelui Lamsdorff a provocat o adevărată panică in Yldiz­kiosk. Tot­odată s’a instituit un tribunal marţial, care să judece pe asasi­nul Halim şi complicii lui. Acest tribunal va ave datoria a descoperi pe adevăraţii autori morali ai atentatului. Numirea in­spectorului de reforme Hussein Hilmi paşa ca guvernator interimistic în Monastir pare a fi o garanţie suficientă, că cercetările se vor face cu cea mai mare energie. Voci de pressă. Diarele din Rusia califică uciderea consulului din Monastir drept consecință a fanatismului turcesc. Intrega Turcie tre­bue făcută responsabilă şi o satisfacţie extraordinară trebue cerută. Cele mai violente articole contra Turciei le-a publicat­­ziarul „Swjet“ şi „Pe­ter­sburgskju Wjedomosli“. „Ori face parte Turcia — dice „Swjet“ — din concertul european, şi atunci nu e permis să se potă întîmpla asemenea evenimente, ori Turcia a încetat de a esista ca putere şi nu este decât o jucărie în mânile unor trupe cu porniri animalice, şi atunci nu i­ se mai cuvine loc pe harta Europei. Turcii n’au soitit se aprecieze nici măcar sentimentul de milă al Ţarului, care­ l’a rugat pe Sultan să graţieze pe asasinul lui Scerbina. Acum nu mai trebue să fie menajată Turcia! „Petersburgskija Wiedomosta­dice, că ar fi timpul suprem a isgoni pe aceşti atentatori neruşinaţi din Europa, cari au năvălit odinioră într’un continent strein, ca o câtă de lupî flămând­ şi timp de cinci secole au asuprit nisce rasse, cari atât în privinţa culturală, cât şi fisică le sunt mult superioare. Decă un detaşament internaţional a putut să ocupe Greta, de ce se nu potă ocupa Macedonia armata bulgară, sprijinită de un corp internaţio­nal al puterilor interesate? Turcia trebue să se învoiescă la acesta, altmintrea ris­­chéza un resboiu, ultimul pe teritoriu eu­ropean. Atentat asupra podului din Gevgeli. In diua de 11 August s’a săvîrșit un atentat de dinamită asupra podului liniei orientale (9 m. lungime). Podul a fost de­teriorat. S’au început imediat lucrările de reparaţie. — Staţiunea Gevgeli este situată între Salonic şi Veskueb. Scopul atentatului a fost împedecarea transpor­ted de trupe din vilaetul Kossovo la Monastir. Uriaşa catastrofă suteranâ. De când cu catastrofa întâmplată înainte de asta cu șese ani în bazarul de caritate din Paris, nu s’a mai audit de atâtea persoane cari să-şi fi pierdut vieța de-odată, ca acuma pe linia ferată sute­­rană numită „Metropolitain“ între Belle­ville și Menilmontant. Catastrofa s’a în­tâmplat în­­fiua de 11 August la orele 8 sera. Victimele sunt în mare parte lucră­tori, cari mergeau din fabrici acasă la fa­miliile lor. La început nu se cunosceau propor­ţiile catastrofei. In fumul grozav nimeni nu putea să se apropie de tunel şi prin urmare nu se soia, dăcă au rămas în viaţă din pasagerii trenului electric. In di­ferite rânduri s’au încercat pompieri şi soldaţi să între în tunel, tot-deuna au tre­buit însă să se retragă dinaintea fumului înăduşitor. Abia pe la orele 4 dimineţa a putut străbate în tunel câţî­va pompieri curagioşî, cari imediat la scările staţiunei au dat peste cadavrele a trei femei şi pa­tru bărbaţi. Nenorociţii aceştia ajunseră pănă aproape de eşire, când în urma fumu­lui şi spaimei îşi perduse ultimul rest al puterilor şi au leşinat în momentul, când era se pună piciorul pe teren liber, la aer liber. De la patru pănă la şase ore dim, au găsit 45 cadavre, pănă la 8 opt­­decî şi patru. La intrarea tunelului se aglomerase o mulţime uriaşă de omeni, între cari femei desperate şi copii, cari aşteptau cu inima strînsă să vadă deca nu cumva sunt bărbaţii sau părinţii lor printre cadavre. Se petreceau scene sfă­­şietare, de câte­ orî aduceau nouă victime la lumină. După ultimele scriî, numărul victimelor este 84. Catastrofa s’a produs prin faptul, că s’a aprins un vagon și din acel vagon alte vagone. Trenul într’aceea înainta cu re­peziciune nebună, ca să iasă de sub pă­mânt. Intr’aceea însă s’a întrerupt curen­

Next