Gazeta Transilvaniei, august 1904 (Anul 67, nr. 169-192)
1904-08-01 / nr. 169
Pagina 2: sonanţe, pentru făcut beţe de chibrituri, lemnăria de mesteacăn pentru cuie de cisme, scândurării de tote dimensiunile de paltin, frasin, ulm, întrebuinţate în industrie, dulapi şi cantori de reşinose anume comandaţi, a condiţionat a nu pluti. Transportul cu căruţele se face de 200 căruţaşi cu câte 2 şi 3 cai şi se plătesce pentru lemnul rotund de la 1.5—2 lei metru cub,oi pentru materialul fasonat de la 2—2,50, 3, 4, 6, 7, şi 8 lei de metru cubic după distanţa pănă la gara din Peatra Neamţu. Uluce de vară se întrebuinţază pe acele păraie, unde panta e prea mare, trece peste 25% ?' uluca de ierna pe păraiele cu panta între 15 și 25%. Pe ulucele de vară se dă drumul lemnelor numai vara, avându-se în vedere, că dacă e prea lunecos uluca, se se mai pună pământ pe el, și din contră decă e prea aderent, cu mică pantă In unele locuri, se se îndrepte un curent de apă, care să ude atât lemnul în trecere, cât şi ulucul prin căderea apei pe deasupra. Pe ulucele de ierna se dă drumul lemnelor numai ierna, când timpul e îngheţat şi ulucul plin de ghiaţă sau promoroca. Şi aci când lemnul îşî ia viteză (iuţâlă) mare, în unele puncte se pune pământ pe ulucă, spre a-i domoli viteza. Chilometru de ulucă a costat 3800 lei făcutul. Sesonul de plutărie începe la 15 Martie şi se sfîrşesce la 15 Novembre st. v. Invoelile cu plutaşii se fac de cu ierna Pentru acesta plutaşii sunt constituiţi în cete şi au un vătaf al lor numit dragoman. Dragomanul cunoasce negustorii, trateaza cu ei, stabilesce preţurile pentru plutăria de vară, primesce bani şi face acte autentice în numele plutaşilor din ceata sa. Plutele se forțadză în locuri numite haituri, de unde pe la sfîrşitul lunei Martie, când apa e bună de plutit, începe a li se da drumul, după ce s’au făcut mai întâiu formalităţile, s’a măsurat volumul plutei şi însemnat şi lemnele, ca se se cunosca la spargarea plutei. Pe apa Bistriţei se transportă aproape totă lemnăria, ce se taie în pădurile de pe versantele sale — de pe tot lungul ei, fie a pădurilor din România, fie din Transilvaniaşi Bucovina. Transportul acestei lemnării se face aranjându-se în plute, cari după lungimea şi grosimea lemnului poirtă diferite numiri: galiene, catarguri, catargele, truncheţi, raiele, grindi, butuci etc. Butucii au dimensiuni forte variabile de 6—20 în lungime şi de 0.30 — 0.80 m. grosime. De ordinar se pun 14—16 lemne în plută cu un volum total de 20 m3 pentru a renta munca plutaşilor. Numai lemnăria în brad şi molid se plutesce. Cu plutele nu se transportă lemne niciodată de foidse, ele înseşi confecționate în plute fiind prea grele se afundă, în loc să pluteascá, er grosii de brad de peste 0.80 la. diametru ărășî nu se lega în plute, căci nu ar putea pluti decât în apele mari. Tot-deauna prin plutire, marfa brută este supusă unor pierderi prin legatul în plută, care se cifreaza la 70—80 cm. din lungime. (Va urma.) greu să vadă pe străin, că se amestecă în casa ei; der nicî pe revoluționari n’a putut să-i multuraescă, deoarece ei doreau cel puțin autonomia Macedoniei. Astfel, prin însășî atitudinea celor două părțî, se zădărnicesce aplicarea reformelor. Aceasta stare de lucruri e de natură a enerva populaţiile macedonene, în special pe Bulgari, cari cer cu totul alt-ceva decât o jandarmerie în care ar urma să între şi Români şi Albanese ca mai înainte şi chiar Grecii, actualii inimici de morte ai Bulgarilor. Deci propaganda continuă şi ameninţările de asemenea. Bandele de comitagii, deşi nu au aceeaşi furie ca acum un an, au reapărut în diversele puncte ale Macedoniei şi cu aceeaşi tendinţă de a răscula populaţia, de a distruge căile,serate şi podurile, de a arde oraşe şi sate. Şi pe când Turcia se pregătea să se repauseze, să licenţieze încetul cu încetul armata de ocupaţie a Macedoniei, nu numai că a oprit demobilisarea redifilor, începută în urma unei înţelegeri cu Bulgaria, dar a fost nevoită să formeze un nou corp de nizamî, stabilindu-i centrul de operaţii într’unul din punctele strategice cele mai însemnate din vilaetul Adrianopol. Un pod aruncat în aer a necesitat întinderea de armată turcescă de-a lungul căilor ferate, spre a salvgarda traficul de oameni și călători; or arderea unui sat și invitarea la răscolă, a cerut imperios nevoia de a se stabili posturi importante la debuşeurile văilor balcanice. Turcia, deci, ţine armata de ocupaţie pe picior de răsboiul Bulgaria de asemenea. Albanesii nu voiesc — cu arma în mână — să se ştirbască actuala stare de lucruri. Grecii sunt şi ei cu ochii aţintiţi spre cele ce se petrec. Numai Românii macedoneni sunt în cea mai cumplită nedumerire, aşteptând o soluţie de la cei în drept a li-o da. O asemenea situaţie nu e făcută de sigur spre a linişti lumea asupra celor ce se petrec în Macedonia. — („Conserv.“) Restul ruso-japones. Eşirea flotei rusesc din Port-Arthur. — Luptă navală. Evenimentul sensațional aljilei este, că flota ruseascá a eșit Miercuri din Port-Arthur în largul mărei. Etă telegramele mai nouă asupra acestui eveniment de mare însămnătate. Cu data de 11 Aug. se telegrafieazá din Tokio. Bateria japonesă asedată pe țărmul mării, bombardând neîntrerupt flota ruseasca, a silit-o pe aceasta se iese în largul mării. Amiralul Togo a atacat flota. Lupta a fost forte înverșunată și a durat pănă târdiu noaptea. Mai târziu torpilerele japonese au îndreptat un nou atac contra flotei rusescî. După aceea flota japonesă s-a retras. Togo nu dă informaţiuni despre resultatul luptei. Vasele de resboiu „Retvnsana şi „Fobieda“ au fost vădute dinamăta în apropierea portului. Telegramă din Cifu: Contratorpilorul „Retsitenii“ sosit aici a fost desarmat la cererea amiralului chines. Se asigură, că afară de „Baianu tété vasele mari rusescî au părăsit Port-Arthurul, în timp ce, din mare depărtare, au schimbat pușcăturî cu flota japonesă. Telegramă dinBerlin: Ambasada japonesă de aici confirmi scriea despre eșirea flotei rusescî din Fort-Arthur. A urmat o luptă pe mare, al cărei resultat nu este cunoscut. Se scie numai, că o parte a flotei rusescî a fost respinsă în port. Eră acum ce se telegrafiezá din Londra cu data de 12 August. Se confirmă scriea, că flota ruseascá a eșit din Port-Arthur. Amiralul Togo a urmârit-o, însă nu i-a succes se o ajungă și se o opresea. Aproape întreaga flotă ruseasca s’a dus spre un loc necunoscut. Un raport oficial lipsesce încă. Flotei refugiate i-a aparținut și canoniera „Retsitelni11, care se fice, că a dus cu sine ra-. poartele generalului Stössel cătră Țarul Mașina acestui vas s’a stricat în decursul drumului şi a fost silit să ancoreze în Cifu. Chinesii i-au dat voie să între în portul de la Cifu, însă ofiţerii ruşi au fost desarmaţî. Ofiţerii ruşi au promis, că nu vor mai lupta. In după amiafia fiilei a apărut în portul de la Cifu două torpilere japonese, ei mai târfiiu două crucișătore. Un mare vas de resboiu japones întră în port și deschise un foc teribil asupra canonierei rusescî. Apoi voiră să o arunce în aer. Mulțî dintre Ruși vedând acesta, s'au aruncat în mare. Japonesii au pus mâna pe vasul rusesc și l’au scos din port. Tot din Cifu se vestesce, că crucişătorele rusescî „Askold“ şi „Novik“ şi două contratorpilare s’au veritt intrând în portul de la Cintau (?). Situaţiunea îa Manciuria. Corespondentul din Petersburg al Inamba „Malin“ telegrafieza, că din Liaoyang a sosit scriea, că Kuropatkin a părăsit posiţiunile de la Nonkiangsing şi-şi concentreza grabnic trupele la Liaoyang. „Daily Telegraph“ primesce gonea că Ruşii ţin ocupat Anpingul cu forţe însemnate, şi dispun acolo şi de tunuri cu tir repede. Trupele rusesc,cari ţin drumul lui Kuroki spre Mukden, primesc zilnic întăriri nouă. După „Daily Mail“ în jur de Mukden sunt concentrate forțe rusescî forte numeroase Transportarea trupelor rusescî se face acum mult mai repede. Spre nord de Mukden nu se află trupe japonese. „Köln. Ztg.“ e informat din Petersburg, că Japonesii recruteaza trupe în Corea. Ei au dispărut drăși din Ninswang, Coreea sub protectoratul Japoniei. Corespondentul fiiarului „Mesagerul Oficial“ telegrafieza din Mukden, că un fiiar chines publică următoirea solie: După reîntorcerea la Tokio a ministrului plenipotențiar japones acreditat pe lângă împăratul Coreei, Consiliul de stat s’a întrunit spre a lua hotârârile în privința politicei ulterioare de urmat în Coreea. Membrii Consiliului au decis: 1) Coreea va rămâne definitiv sub protectoratul Japoniei. 2) Un ministru japones va resida la Seul și va trebui să obţină puteri depline în tote afacerile militare şi politice ale acestei ţări. Nu s’a primit încă confirmarea oficială a acestor decisiunî importante. Pierderile ruse şi japonese. Conform datelor basate pe informaţiunile trimise de statul major rusesc şi japones la Petersburg şi Tokio, lista pierderilor pe ambele părţi pănă inclusive . Iulie a. c. se presentă astfel: Ruşii au avut în primele 5 luni ale răsboiului urmatorele pierderi : în armată 36 ofiţeri şi 980 soldaţi morţi, 103 ofiţeri şi 2080 soldaţi răniţi, 20 ofiţeri şi 690 soldaţi făcuţi prisonierî. Din flotă: 44 ofiţeri şi 920 marinari morţi, 13 ofiţeri şi 220 marinari răniţi şi 4 marinari prinşi. Japonesii au de înregistrat următorele pierderi: Din armată 159 ofiţeri şi 3750 soldaţi morţi, 320 ofiţeri şi 6810 soldaţi răniţi, 7 ofiţeri şi 28 soldaţi făcuţi prisonieri. Din flotă: 57 ofiţeri 1144 marinari morţi, 16 ofiţeri şi 840 marinari răniţi şi 2 ofiţeri şi 15 marinari prinşî. In total au cădut pe ambele părţi 296 ofiţeri şi 6794 soldaţi, au fost răniţi 452 ofiţeri şi 9950 soldaţi, au fost prinşi 29 ofiţeri şi 743 soldaţi. Suma totală a celor scoşi din luptă e de 18.264 combatanţi. Situaţiunea în Macedonia. 1 Formula dată de diplomaţia europeana în aranjarea vieţii din Peninsula balcanică se dovedesce pentru a treia oră a nu fi suficientă, oricât de intelepta a putut să pară la început. A le acorda jumătăţi de soluţii şi a le executa cu prudenţa caracteristică oamenilor bolnavi, pentru poporele din Balcani însemnă că a nu le cunoste firea. Pilda cea mai vie am avut-o cu ultima soluţie a diplomaţiei europene, faţă cu revoluţia din anul trecut. S-a formulat la Mirzsteg de către representanţii Austriei şi Rusiei un plan de reforme, ce urmează să se aplice poporelor din Macedonia. Aceste reforme perfect de bune în închipuirea diplomaţilor, s’au dovedit a fi cu totul insuficiente spre a produce liniştea, de care Europa are atâta nevoie. Aceste reforme au avut darul de a nu fi pe placul Turciei, pentru că îi e negreşit gazeta transilvaniei. Nr. 169.—1904. Cercul electoral Pecica din comitatul Aradului a devenit, cum seim, vacant în urma morţii deputatului său L. Vásárhelyi, care se făcuse remarcabil prin şovinismul şi ura lui faţă cu Românii. Mandatul decedatului vine a fi ocupat acum cât mai curând prin alegere suplementară. Guvernamentalii, cât şi kossuthiştii şi apponyiştii (Vásárhelyi a fost apponyist) s’au pus deja în mişcare, spre a face propagandă pentru viitorii lor candidaţi. A fost conchemată şi comisiunea permanentă a comitatului Arad, pentru a lua dispoziţiile faţă cu alegerea de întregire din Pecîca. Se vorbesce, că va păşi în Pecîca şi un candidat de deputat român şi încă „dintre partidul nostru naţional“. Acesta fără de voie ne aduce aminte de „victoria“ de la Nădlac. Sărman partid, cât te mai îmbulzesc candidaţii noului curent, deşi de mult ei şi-au întors faţa de la tine SOIRILE DUEL — 31 Iulie v. Recruţii. Ministrul comun de rasboiu a dat duele acestea un ordin cu privire la intrarea recruţilor sub steag. Terminul e fixat pe cjiua de 10 Octomvrie. Voluntarii pe un an şi recruţii pentru marină vor fi chemaţi pe ziua de 3 octomvrie. Reserviştii de întregire vor fi chemaţi la eserciţii pe 8 săptămâni. Osândit. Din Eperjes să scrie, că tribunalul de acolo a osândit la patru luni închisore pe slovacul Miriam Krober pentru „agitaţiune“ contra naţionalităţii maghiare. Krober se fifis într’o cârciumă din Somos: „Da ca să se înveţe aici unguresce, căci cu limba maghiară nicăirî nu poţi se trăesci, pe când cu limba slovacă da. Ţera acesta a fost şi este slovăcesca“. Pentru răniţii ruşi, Regele şi Regina României, în amintirea confraternităţei de arme, care a unit pe Ruşi şi pe Români pe câmpiile Bulgariei într’un sentiment de solidaritate pentru desrobirea poporelor creştine, s’au gândit la copiii acelora, cari au luptat împreună în resboiul din 1878 şi le vor trimite în Estremul Orient, unde luptă pentru gloria drapelului imperial, mai multe obiecte utile şi de rugăciune. Suveranii români vor espedia Sâmbăta viitoare două vagone cu efecte pentru răniţii din Manciura, M/S. Regina , pe lângă lucrurile folositoare, a adaus imagini şi relicve sfinte, cari vor întări credinţa luptătorilor. Cele două vasiene vor fi trimise prin Ungheni la Petersburg. Moartea lui Waldeck , Rousseau. Miercuri a încetat din viaţă la Paris, regretat de întreaga Franţă republicană, unul dintre cei mai însemnaţi bărbaţi ai ei, fostul prim-ministru Waldeck-Rousseau, autorul faimosei legi asupra congregațiunilor. El suferea de o bola de ficat, care a necesitat două operațiuni după a doua operațiune a murit. Totă vieța lui Waldeck-Rousseau a fost plină de fapte. Dar cea mai însemnată activitate a sa, a desfășurat-o Waldeck- Rousseau in perioada de la 1899 —1902, când a ţinut preşedenţia consiliului. Venirea lui la cârmă atunci, după ce căduseră rotid pe rând şapte ministere în doi ani pe nenorocita afacere Dreyfus, a fost aproape o surprindere- In acest timp el a provocat revizuirea procesului lui Dreyfus, care a fost din nou condamnat de tribunalul din Rennes, apoi graţiat de d. Loubet. In urmă a dat în judecata înaltei Curţi pe fruntaşii partidului naţionalist* sub apusare de complot contra statului* cu totă crâncena oposiţie, care i s’a făcut el a făcut se i se treca legea prin care educaţia şi instrucţia copiilor erau interzise congregaţiilor religiose, desfiinţând puterea acestora. După ce a nimicit congregaţiile şi a mai săvârşit câteva reforme, Waldeck-Rousseau, deşi la nouele alegeri din 1902 repurtase o strălucită victorie, s’a retras de la guvern pentru a-şî căuta de sănătate. Notificare. Regele Carol a primit din partea împăratului Francisc Iosif o scrisoare, prin care-i notifică că archiducesa Augusta, soția archiducelui Iosif- August, a dat nascere unui principe. D. marchiz Pallavicini, ministru plenipotenţiar al Austro Ungariei, a avut ontre a remite Regelui scrisoarea de notificare. Bucurie familiară în palatul Ţarului. Din Petersburg se telegrafeză, că Ţarina a dat nascere unui băiat. Acest eveniment a produs mare bucurie în întreg imperiul. Din toate părţile imperiului Ţarul primesce felicitări. Din cercurile diplomatice. D-l Argintoianu secretar la ambasada română din