Gazeta Transilvaniei, august 1904 (Anul 67, nr. 169-192)

1904-08-01 / nr. 169

Pagina 2: sonanţe, pentru făcut beţe de chibrituri,­­ lemnăria de mesteacăn pentru cuie de­­ cisme, scândurării de tote dimensiunile de paltin, frasin, ulm, întrebuinţate în indus­trie, dulapi şi cantori de reşinose anume comandaţi, a condiţionat a nu pluti. Tran­sportul cu căruţele se face de 200 căru­ţaşi cu câte 2 şi 3 cai şi se plătesce pen­tru lemnul rotund de la 1.5—2 lei metru cub,­oi pentru materialul fasonat de la 2—2,50, 3, 4, 6, 7, şi 8 lei de metru cubic după distanţa pănă la gara din Peatra Neamţu. Uluce de vară se întrebuinţază pe acele păraie, unde panta e prea mare, trece peste 25%­ ?' uluca de ierna pe pă­­raiele cu panta între 15 și 25%. Pe ulu­­cele de vară se dă drumul lemnelor nu­mai vara, avându-se în vedere, că dacă e prea lunecos uluca­, se se mai pună pă­mânt pe el, și din contră decă e prea aderent, cu mică pantă In unele locuri, se se îndrepte un curent de apă, care să ude atât lemnul în trecere, cât şi ulucul prin căderea apei pe de­asupra. Pe ulu­­cele de ierna se dă drumul lemnelor nu­mai ierna, când timpul e îngheţat şi ulu­cul plin de ghiaţă sau promoroca. Şi aci când lemnul îşî ia viteză (iuţâlă) mare, în unele puncte se pune pământ pe ulucă, spre a-i domoli viteza. Chilometru de ulucă a costat 3800 lei făcutul. Sesonul de plutărie începe la 15 Martie şi se sfîrşesce la 15 Novembre st. v. Invoelile cu plutaşii se fac de cu ierna Pentru acesta plutaşii sunt constituiţi în cete şi au un vătaf al lor numit drago­man. Dragomanul cunoasce negustorii, tra­­teaza cu ei, stabilesce preţurile pentru plu­­tăria de vară, primesce bani şi face acte autentice în numele plutaşilor din ceata sa. Plutele se forțadză în locuri numite haituri, de unde pe la sfîrşitul lunei Mar­tie, când apa e bună de plutit, începe a li­ se da drumul, după­ ce s’au făcut mai în­­tâiu formalităţile, s’a măsurat volumul plu­tei şi însemnat şi lemnele, ca se se cu­­nosca la spargarea plutei. Pe apa Bistriţei se transportă aproape totă lemnăria, ce se taie în pădurile de pe versantele sale — de pe tot lungul ei, fie a pădurilor din România, fie din Transil­vania­­şi Bucovina. Transportul acestei lemnării se face aranjându-se în plute, cari după lungimea şi grosimea lemnului poirtă diferite numiri: galiene, catarguri, catargele, truncheţi, raiele, grindi, butuci etc. Butucii au dimensiuni forte variabile de 6—20 în lungime şi de 0.30 — 0.80 m. grosime. De ordinar se pun 14—16 lemne în plută cu un volum total de 20 m3 pen­tru a renta munca plutaşilor. Numai lem­năria în brad şi molid se plutesce. Cu plu­tele nu se transportă lemne nici­odată de foidse, ele înseşi confecționate în plute fiind prea grele se afundă, în loc să pluteascá, er grosii de brad de peste 0.80 la. diametru ărășî nu se lega în plute, căci nu ar putea pluti decât în apele mari. Tot-deauna prin plutire, marfa brută este supusă unor pier­deri prin legatul în plută, care se cifreaza la 70—80 cm. din lungime. (Va urma.) greu să vadă pe străin, că se amestecă în casa ei; der nicî pe revoluționari n’a putut să-i multuraescă, deoare­ce ei doreau cel puțin autonomia Macedoniei. Ast­fel, prin însă­șî atitudinea celor două părțî, se zădărnicesce aplicarea re­formelor. Aceasta stare de lucruri e de natură a enerva populaţiile macedonene, în spe­cial pe Bulgari, cari cer cu totul alt-ceva decât o jandarmerie în care ar urma să între şi Români şi Albanese ca mai înainte şi chiar Grecii, actualii inimici de morte ai Bulgarilor. Deci propaganda continuă şi ame­ninţările de asemenea. Bandele de comi­­tagii, deşi nu au aceeaşi furie ca acum un an, au reapărut în diverse­le puncte ale Macedoniei şi cu aceeaşi tendinţă de a răscula populaţia, de a distruge căile,se­­rate şi podurile, de a arde oraşe şi sate. Şi pe când Turcia se pregătea să se re­­pauseze, să licenţieze încetul cu încetul armata de ocupaţie a Macedoniei, nu nu­mai că a oprit demobilisarea redifilor, începută în urma unei înţelegeri cu Bul­garia, dar a fost nevoită să formeze un nou corp de nizamî, stabilindu-i centrul de operaţii într’unul din punctele stra­tegice cele mai însemnate din vilaetul Adrianopol. Un pod aruncat în aer a necesitat întinderea de armată turcescă de-a lungul căilor ferate, spre a salvgarda traficul de oameni și călători; or arderea unui sat și invitarea la răscolă, a cerut imperios ne­voia de a se stabili posturi importante la debuşeurile văilor balcanice. Turcia, deci, ţine armata de ocupa­ţie pe picior de răsboiul Bulgaria de ase­menea. Albanesii nu voiesc — cu arma în mână — să se ştirbască actuala stare de lucruri. Grecii sunt şi ei cu ochii aţin­tiţi spre cele ce se petrec. Numai Româ­nii macedoneni sunt în cea mai cumplită nedumerire, aşteptând o soluţie de la cei în drept a li-o da. O asemenea situaţie nu e făcută de sigur spre a linişti lumea asupra celor ce se petrec în Macedonia. — („Conserv.“) Restu­l ruso-japones. Eşirea flotei rusesc­ din Port-Arthur. — Luptă navală. Evenimentul sensațional al­­jilei este, că flota ruseascá a eșit Miercuri din Port-Arthur în largul mărei. Etă telegra­mele mai nouă asupra acestui eveniment de mare însămnătate. Cu data de 11 Aug. se telegrafieazá din Tokio. Bateria japonesă asedată pe țărmul mării, bombardând neîntrerupt flota ruseasca, a silit-o pe aceasta se iese în lar­gul mării. Amiralul Togo a atacat flota. Lupta a fost forte înverșunată și a durat pănă târdiu noaptea. Mai târziu torpilerele japonese au îndreptat un nou atac contra flotei rusescî. După aceea flota japonesă s-a retras. Togo nu dă informaţiuni des­pre resultatul luptei. Vasele de resboiu „Retvnsana şi „Fobieda“ au fost văd­ute dinam­ăta în apropierea portului. Telegramă din Cifu: Contratorpilo­­rul „Retsitenii“ sosit aici a fost desarmat la cererea amiralului chines. Se asigură, că afară de „Baianu tété vasele mari rusescî au părăsit Port-Arthurul, în timp ce, din mare depărtare, au schimbat puș­­căturî cu flota japonesă. Telegramă din­­Berlin: Ambasada ja­ponesă de aici confirmi scriea despre eși­rea flotei rusescî din Fort-Arthur. A ur­mat o luptă pe mare, al cărei resultat nu este cunoscut. Se scie numai, că o parte a flotei rusescî a fost respinsă în port. Eră acum ce se telegrafiezá din Lon­dra cu data de 12 August. Se confirmă scriea, că flota ruseascá a eșit din Port-Arthur. Amiralul Togo a urmârit-o, însă nu i-a succes se o ajungă și se o opresea. Aproape întreaga flotă ruseasca s’a dus spre un loc necunos­cut. Un raport oficial lipsesce încă. Flotei refugiate i-a aparținut și canoniera „Retsi­telni11, care se fi­ce, că a dus cu sine ra-. poartele generalului Stössel cătră Țarul Mașina acestui vas s’a stricat în decursul drumului şi a fost silit să ancoreze în Cifu. Chinesii i-au dat voie să între în portul de la Cifu, însă ofiţerii ruşi au fost desarmaţî. Ofiţerii ruşi au promis, că nu vor mai lupta. In după amiafia fiilei a apărut în portul de la Cifu două torpi­­lere japonese, ei mai târfiiu două cruci­­șătore. Un mare vas de resboiu japones întră în port și deschise un foc teribil asupra canonierei rusescî. Apoi voiră să o arunce în aer. Mulțî dintre Ruși ve­dân­d acesta, s'au aruncat în mare. Ja­­ponesii au pus mâna pe vasul rusesc și l’au scos din port. Tot din Cifu se vestesce, că cruci­­şătorele rusescî „Askold“ şi „Novik“ şi două contratorpilare s’au veritt intrând în portul de la Cintau (?). Situaţiunea îa Manciuria. Corespondentul din Petersburg al In­amba „Malin“ telegrafieza, că din Liaoyang a sosit scriea, că Kuropatkin a părăsit posiţiunile de la Nonkiangsing şi-şi concentreza grabnic trupele la Lia­oyang. „Daily Telegraph“ primesce gonea că Ruşii ţin ocupat Anpingul cu forţe însemnate, şi dispun acolo şi de tunuri cu tir repede. Trupele rusesc­,cari ţin drumul lui Kuroki spre Mukden, primesc zilnic întăriri nouă. După „Daily Mail“ în jur de Mukden sunt concentrate forțe rusescî forte numeroase Transportarea trupelor rusescî se face acum mult mai repede. Spre nord de Mukden nu se află trupe japonese. „Köln. Ztg.“ e informat din Peters­burg, că Japonesii recruteaza trupe în Corea. Ei au dispărut drăși din Ninswang, Coreea sub protectoratul Japoniei. Corespondentul fiiarului „Mesagerul Oficial“ telegrafieza din Mukden, că un fiiar chines publică următoirea solie: După reîntorcerea la Tokio a mi­nistrului plenipotențiar japones acreditat pe lângă împăratul Coreei, Consiliul de stat s’a întrunit spre a lua hotârârile în privința politicei ulterioare de urmat în Coreea. Membrii Consiliului au decis: 1) Coreea va rămâne definitiv sub protectoratul Japoniei. 2) Un ministru japones va resida la Seul și va trebui să obţină puteri depline în tote afacerile militare şi politice ale acestei ţări. Nu s’a primit încă confirmarea ofi­cială a acestor decisiunî importante. Pierderile ruse şi japonese. Conform datelor basate pe informa­­ţiunile trimise de statul major rusesc şi japones la Petersburg şi Tokio, lista pier­derilor pe ambele părţi pănă inclusive . Iulie a. c. se presentă astfel: Ruşii au avut în primele 5 luni ale răsboiului urmatorele pierderi : în armată 36 ofiţeri şi 980 soldaţi morţi, 103 ofiţeri şi 2080 soldaţi răniţi, 20 ofiţeri şi 690 soldaţi făcuţi prisonierî. Din flotă: 44 ofi­ţeri şi 920 marinari morţi, 13 ofiţeri şi 220 marinari răniţi şi 4 marinari prinşi. Japonesii au de înregistrat următo­­rele pierderi: Din armată 159 ofiţeri şi 3750 soldaţi morţi, 320 ofiţeri şi 6810 sol­daţi răniţi, 7 ofiţeri şi 28 soldaţi făcuţi prisonieri. Din flotă: 57 ofiţeri 1144 ma­rinari morţi, 16 ofiţeri şi 840 marinari ră­niţi şi 2 ofiţeri şi 15 marinari prinşî. In total au cădut pe ambele părţi 296 ofiţeri şi 6794 soldaţi, au fost răniţi 452 ofiţeri şi 9950 soldaţi, au fost prinşi 29 ofiţeri şi 743 soldaţi. Suma totală a celor scoşi din luptă e de 18.264 com­batanţi. Situaţiunea în Macedonia. 1 Formula dată de diplomaţia euro­­peana în aranjarea vieţii din Peninsula bal­canică se dovedesce pentru a treia­ oră a nu fi suficientă, ori­cât de intelepta a pu­tut să pară la început. A­ le acorda jumă­tăţi de soluţii şi a­ le executa cu prudenţa caracteristică oamenilor bolnavi, pentru po­­porele din Balcani însemnă că a nu le cu­­noste firea. Pilda cea mai vie am avut-o cu ul­tima soluţie a diplomaţiei europene, faţă cu revoluţia din anul trecut. S-a formulat la Mi­rzsteg de către representanţii Aus­triei şi Rusiei un plan de reforme, ce ur­­mează să se aplice poporelor din Macedo­nia. Aceste reforme perfect de bune în închipuirea diplomaţilor, s’au dovedit a fi cu totul insuficiente spre a produce liniş­tea, de care Europa are atâta nevoie. Aceste reforme au avut darul de a nu fi pe placul Turciei, pentru­ că îi e negreşit gazeta transilvaniei. Nr. 169.—1904. Cercul electoral Pecica din co­mitatul Aradului a devenit, cum seim, va­cant în urma morţii deputatului său L. Vásárhelyi, care se făcuse remarcabil prin şovinismul şi ura lui faţă cu Românii. Mandatul decedatului vine a fi ocupat acum cât mai curând prin alegere suple­­mentară. Guvernamentalii, cât şi kossu­­thiştii şi apponyiştii (Vásárhelyi a fost apponyist) s’au pus deja în mişcare, spre a face propagandă pentru viitorii lor can­didaţi. A fost conchemată şi comisiunea permanentă a comitatului Arad, pentru a lua dispoziţiile faţă cu alegerea de între­gire din Pecîca. Se vorbesce, că va păşi în Pecîca şi un candidat de deputat român şi încă „dintre partidul nostru naţional“. Acesta fără de voie ne aduce aminte de „vic­toria“ de la Nădlac. Sărman partid, cât te mai îmbulzesc candidaţii noului curent, deşi de mult ei şi-au întors faţa de la tine SOIRILE DUEL — 31 Iulie v. Recruţii. Ministrul comun de rasboiu a dat du­ele acestea un ordin cu privire la intrarea recruţilor sub steag. Terminul e fixat pe cjiua de 10 Octomvrie. Volun­tarii pe un an şi recruţii pentru marină vor fi chemaţi pe ziua de 3 octomvrie. Reserviştii de întregire vor fi chemaţi la eserciţii pe 8 săptămâni. Osândit. Din Eperjes să scrie, că tribunalul de acolo a osândit la patru luni închisore pe slovacul Miriam Krober pen­tru „agitaţiune“ contra naţionalităţii ma­ghiare. Krober se fi­­fis într’o cârciumă din Somos: „Da ca să se înveţe aici un­­guresce, căci cu limba maghiară nicăirî nu poţi se trăesci, pe când cu limba slo­vacă da. Ţera acesta a fost şi este slovă­­cesca“. Pentru răniţii ruşi, Regele şi Re­gina României, în amintirea confraterni­­tăţei de arme, care a unit pe Ruşi şi pe Români pe câmpiile Bulgariei într’un sen­timent de solidaritate pentru desrobirea poporelor creştine, s’au gândit la copiii acelora, cari au luptat împreună în resbo­­iul din 1878 şi le vor trimite în Estremul Orient, unde luptă pentru gloria drapelu­lui imperial, mai multe obiecte utile şi de rugăciune. Suveranii români vor espedia Sâmbăta viitoare două vagone cu efecte pentru răniţii din Manciura, M/S. Regina , pe lângă lucrurile folositoare, a adaus ima­gini şi relicve sfinte, cari vor întări cre­dinţa luptătorilor. Cele două vasiene vor fi trimise prin Ungheni la Petersburg. Moartea lui Waldeck , Rousseau. Miercuri a încetat din viaţă la Paris, re­gretat de întreaga Franţă republicană, unul dintre cei mai însemnaţi bărbaţi ai ei, fostul prim-ministru Waldeck-Rousseau, autorul faimosei legi asupra congregațiu­­nilor. El suferea de o bola de ficat, care a necesitat două operațiuni după a doua operațiune a murit. Totă vieța lui Waldeck-Rousseau a fost plină de fapte. Dar cea mai însemnată activitate a sa, a desfășurat-o Waldeck- Rousseau in perioada de la 1899 —1902, când a ţinut preşedenţia consiliului. Ve­nirea lui la cârmă atunci, după ce cădu­­seră rotid pe rând şapte ministere în doi ani pe nenorocita afacere Dreyfus, a fost aproape o surprindere- In acest timp el a provocat revizuirea procesului lui Dreyfus, care a fost din nou condamnat de tribu­nalul din Rennes, apoi graţiat de d. Lou­bet. In urmă a dat în judecata înaltei Curţi pe fruntaşii partidului naţionalist* sub apusare de complot contra statului* cu totă crâncena oposiţie, care i­ s’a făcut el a făcut se i­ se treca legea prin care educaţia şi instrucţia copiilor erau inter­­zise congregaţiilor religiose, desfiinţând puterea acestora. După ce a nimicit con­gregaţiile şi a mai săvârşit câteva reforme, Waldeck-Rousseau, deşi la nouele alegeri din 1902 repurtase o strălucită victorie, s’a retras de la guvern pentru a-şî căuta de sănătate. Notificare. Regele Carol a pri­mit din partea împăratului Francisc Iosif o scrisoare, prin care-i notifică că archidu­­cesa Augusta, soția archiducelui Iosif- August, a dat nascere unui principe. D. marchiz Pallavicini, ministru plenipoten­ţiar al Austro Ungariei, a avut ontre a remite Regelui scrisoarea de notificare. Bucurie familiară în palatul Ţa­rului. Din Petersburg se telegrafeză, că Ţarina a dat nascere unui băiat. Acest eveniment a produs mare bucurie în în­treg imperiul. Din toate părţile imperiului Ţarul primesce felicitări. Din cercurile diplomatice. D-l Ar­gintoianu secretar la ambasada română din

Next