Gazeta Transilvaniei, februarie 1905 (Anul 68, nr. 24-46)

1905-02-01 / nr. 24

Nr. 24.—1905, decât prin strîmatoriie Tsoushima şi Tsu­­g­aru din causa gheţurilor. Tote cele­lalte căi sunt impracticabile. Guvernul a anun­ţat, că va stinge farurile strîmtorilor pen­tru a spori greutăţile de a­ se acosta în acest port. Japonesii păzesc cu atenţiune strîmtorile Tsugaru şi Tsoushima. Se crede, că blocarea Vladivostocului este efectuată. SOIRILE DILEI. — 31 Ianuarie v. Comitetul societăţii pentru fond de teatru românî a ţinut adî­nci în Braşov şe­dinţă plenară pentru a lua hotărîrî asupra obiectelor la ordinea dilei anunţate în nr. 19 al »G. Trans.« Şedinţa a fost presidată de d-l Iosif Vulcan. Academia română a ţinut Vineri şe­dinţă publică sub presidenţia d-lui I. Ka­lenderu. D-sa face cunoscut Academiei moartea a doi distinşi academiciani : gene­ral Fălcoianu şi Niculae Ionescu de la Bradu. D-l Gr. Tocilescu pronunţă o cuvântare asu­pra vieţei şi activităţei lui Nicolae Ionescu aducându-i bine-meritate elogii. D-l Slavici a făcut în urmă o comunicare despre aşe­darea cuvintelor în limba română. « Muncă de subminare în România. »M. Szó« publică o corespondenţă din Bucu­­resci, fabricată probabil în Budapesta, în care autorul se jeluesce amar, că în Ro­mânia nu se aranjeză nici o serbare na­ţională seu politică, fără ca oratorii să nu-şî esprime antipatiile faţă cu Maghiarii Aniversarea unirei principatelor a fost un nou prileg.u pentru aşa ceva. D-1 D. On ciul în discursul său solemn a accentuat, că Românii s’au luptat în tot-deauna vite­­jesce contra Maghiarilor și încheie vrând ca să se realiseze în curând unirea tutu­ror Românilor. Apoi s’au cântat diferite cântece toate glorificând aceasta unire. »Co­respondentul« susține mai departe că în capitala României sunt o mulţime de so­cietăţi secrete iredentiste. O astfel de so­cietate ar fi şi „Transilvania“ descope­rită (!) acum de curând de deşteptul »co­respondent« şi care de 38 de ani de când esistă, a ajutorat pe tinerii din Transilva­nia cu 354.618 lei." Deca şi-ar fi deschis ochii m­ai bine, corespondentul numitului diar şovinist ar fi putut afla că »Transilvania« nu e nici societate iredentistă, nici secretă, ci pur şi simplu o societate filantropică naţională, care în fie­care an îşi publică concursurile de stipendii în toate diarele. Nu era nevoie aşa­dar să vie acuma cineva şi să »desco­pere« acestă societate. Petreceri. Sâmbătă sera s-a dat în sala »Redutei« balul sergenţilor majori şi a asimilaţilor din garnisoana Braşov. Cu acestă ocasiune sala a fost frumos deco­rată cu embleme militare. La intrare erau aşedate două tunuri. Balul a fost onorat de presenţa generalului Tappeiner şi a număroşi ofiţeri cu soţiile lor. Remarcăm, că la acest bal vreo 70 părechi au jucat »Romana« cu o precisiune admirabilă, sub comanda românescă a d-lui Petru Cioc, sergent major în artilerie. Publicul distins care nu mai văduse acest dans, a rămas uimit de frumuseţa »Romanei« şi de repe­­ţite ori şi-a dat espresiune admiraţiei sale. — „Serata teatrală“ a rangiată Dumi­necă sera de cătră tinerimea de pe Tocile în sala hotelului »Central« a reuşit forte bine. — Detailuri vor urma în numărul de Duminecă. Sarea românescă în Eulpiia, infiin­ţându-se în Bulgaria monopolul asupra sărei, contractul dintre statul român şi casa Marmorosch-Blanc pe basa căruia acestă casă esporta sare în principatul ve­cin, se resiliază de la sine. Regia română furnisa pe an Bulgariei 21,000 de tone sare, socotindu-se 29,50 lei tona, ceea­ ce represintă suma de opt sute mii lei pe an. Direcţia Regiei a intervenit — cum află diarul »Express« — pe lângă minis­teriell român de externe ca pe cale diplo­matică, prin legaţiunea română să nego­cieze cu guvernul bulgar pentru furnisarea ■directă a cantităţii de sare necesară. D-l N. Mişu a şi început tratările şi se speră că ele vor reuşi. In preţul de 1 29,50 pe tonă se cuprinde transportul franco pănă la toate porturile bulgare pe Dunăre sau mare. Institut internaţional de agricultură. Regele Italiei a adresat d-lui Giolitti, prim ministru, o scrisoare prin care recomandă atenţiunei guvernului proectul pentr­u în­fiinţarea unui institut internaţional de agri­cultură. Institutul ar ave să studieze con­­diţiunile agricole din toate statele lumei, semnalând neîncetat cantitatea şi calitatea recoltei astfel ca să se înlesnască produc-­­­ţiunea, şi comerţul se devină mai puţin­­ costisitor şi mai expeditiv. El va fixa pre­ţurile cele mai convenabile. In urma a­­cestei scrisori, guvernul a invitat pe re­­presentanţii Italiei în străinătate se explice acest proiect guvernelor respective şi să le invite să trimetă delegaţi să ia parte la­­ prima adunare care va ave loc la Roma în Main­ viitor. Gausele scumpirei pescelui, d-l Dr Gr. Antipa, inspectul general al pescăriilor Statului, a adresat d-lui ministru de do­menii un raport asupra căuşelor scumpirei peşcelui la noi. d-l Gr. Antipa explică ur­carea preţurilor peştelui în ultimii doi ani din cause independente de activitatea servi­ciului pescăriilor şi anume: 1) specula­­ţiunea comercianţilor detailişti, cari fac carteluri între ei, şi 2) scăderea producţiei din causa secărei bălţilor, căci de 4 ani Dunărea nu s’a mai revărsat pentru ca să se pătă preveni apele din bălţi. Peştele vândându-se prin licitaţie publică, preţurile variază după cerere şi ofertă. Există însă o speculaţiune a detailiştilor cu peştele sărat care întră în alimentaţia ţăranului. In contra acestei speculaţiunî, încheie d-l Dr. Antipa raportul său, s’au luat măsuri ca în timpul muncei agricole să se trimetă orî­ce cantitate de pesce sărat cerut de agricultori cu rambursă şi cu preţurile obţinute la licitaţii. Alegerile generale in România. Mâne Marţi se încep alegerile generale în toata România. Sunt anunţaţi aproape 650 de candidaţi pentru ambele corpuri legiuitoare, în toate colegiile. Se vorbesce că d-l general Manu, ministru de răsboii, a dat un ordin confidenţial ca toţi ofiţerii să se abţie de la politică şi chiar de la vot. Din Gherla ni­ se trimite o invitare ungurescă la o serată a societăţii indus­triale din acel oraş. In programul seratei vedem şi pe Pordea Gyula dr. cu o con­­ferenţă (felolvasás) şi pe Pordea Gusztáv contribuind la succesul seratei cu concur­sul dat la un quartett unde va cânta pe violon. Notăm că numele d-lui Dr. Pordea (a cărui promoţie» sub auspiciis« am înre­gistrat-o mai deunădî ca o distincţie la care participă tot neamul românesc din care s’a născut) nu l’am vădut pănă acuma nicăiri în vr’un program românesc. Am primi cu plăcere, decă ne-ar desminţi ci­neva . Studenţii români din Braşov invită şi pe calea acesta la serata dansantă, ce se va arangia sub patronagiul ştim. doamne Maria G. Dima, Mercurî în 2 (15) Faur 1905 în sala hotelul »Central« (Nr. 1). În­ceputul la 8 ore sera. Taxa de persoana 2 cor., de familie 5 cor. — Conulului aran­jator. Representanţa comunală a oraşului BraşoV este convocată în adunare generală ordinară pe Mercurî 15 eventual joi în 16 Februarie orele 3 p. m. în sala de la casa »Sfatului«. La ordinea c­ilei: alegerea unui oficial cl. I. şi alegerea veterinarului la abatorul oraşului. Şcoala comercială de fete, d-l ministru român al instrucţiunei publice Vlădescu proiecteză a se înfiinţa o şcolă comercială anume pentru fete. De­ocamdată va fi nu­mai una, în Bucuresc, cu curs complet întocmai şi cu acelaşi program ca la băieţi. Pentru cantina poporală întreţinută de »Crucea roşie« au contribui: Doamnele K. şoric, Aronsolm 8 1. linie, Hirsch Má­tyás 10 kg. mazere, soţia preşedintelui de tribunal Weér cârnaţi, Firma Wilhelm Scherg & Comp. 40 cor. Preşedinta adreseză tu­turor contribuenţilor mulţumiri căldurose. Contribuirî ulterioare primesce : d-na Frieda Schnell. Un Maghiar ardelean — ministru de Culte? »Kolozsv. Hirlap« aduce scriea, că între diferitele combinaţii ce se fac cu pri­vire la formarea noului cabinet ungar, pentru portofoliul cultelor cea mai vero­similă este numirea lui Victor M­olnar se­cretar de stat. Molnár este de origine din comitatul Braşov şi se dice că n’ar suferi de boia şovinismului în măsură aşa mare ca foştii titulari la acest portofoliu. O Spire sensaţională venise prin Lon­dra din Petersburg. Noul ministru de in­terne Buligiu ar fi dat ordin să se facă o perchiziţie domiciliară la­ presidenţial con­siliului de stat Witte. Mai mulţi funcţio­nari din ministeriul de interne însoţiţi de o gardă de poliţişti s-ar fi dus la locuinţa lui Witte, unde ar fi pus sechestru pe toate odăile. Unul din funcţionari a provocat pe Witte să dea cheile de la toate odăile și dulapurile, apoi au sechestrat toate hârtiile și scrisorile­ aflate. In tot timpul acestei perchisiții, Witte a stat acasă. Polițiștii s’au depărtat cu un pachet uriaș de scrisori și acte. — Scriea e bine ticluită în fanta­sia cutărui corespondent engles, dar are cusurul de a fi luată din vânt. Agen­ţia telegrafică din Petersburg o desminte dicând că e o minciună. Linia maritimă Berlin-Constantinopol-Alexandria. La primăvară se va inaugura noua linie maritimă Constanţa-Constanti­­npol-Alexandria. Serviciul va fi făcut de vase ale serviciului maritim român. Acestă cale va fi cea mai scurtă de la Berlin în Egipt, Gabiul Constanţa-Constantinopol. La 1 Aprile viitor Constanţa va fi legată prin­­tr’un nou cablu sub­marin cu capitala im­periului otoman. Guvernul va fi invitat la inaugurare. GAZETA TRANSILVANIEI. Accidentul vaporului „Resolution“. Despre accidentul vaporului »Resolu­­ţion« se scrie din Constanţa. Vaporul „Resolution“ sosind cu po­rumb la Plata, adus de casa Logaride şi Seni pentru stat, s’a pus pe stâncă, între farul Tuzla şi cătunul Mangea-Punar, în golful format de capul Tuzla. Lă proră adâncimea apei e de 5 m. er la pupă trece de 6 m. Vasul clăcând aproape 8 metri, pentru a putea fi scos la larg — și deci ridicat de cu aproape 2 m. — ar trebui să se arunce cel puțin jumă­tate din porumbul încărcat. D-l comandant Boerescu de pe­­Prin­cipesa Maria«, care văduse posiţia critică a vasului »Resolution«, a anunţat acciden­tul imediat ce a sosit în port. Ora precisă a accidentului pare a fi pe la 8 şi jumătate —9 sara, în noaptea de 7 spre 8 Februarie In diua de 9 Februarie a plecat cu remorcherul »Julieta« d-l comandor Cătu­­tuneanu, căpitanul portului Constanţa, pi­loţi şi alţi agenţi de pe la casele de va­­pore, spre a lua înţelegere cu comandantul vasului »Resolution« pentru a se lua mă­suri de salvare. Cercetându-se fundul, s’a stabilit, că e pe stâncă şi că vaporul presintă două spărturi apreciabile la proră, unde are tancurile cu apă dulce, — şi că salvarea lui necesită urgente măsuri, întru cât după modul cum se află pus pe uscat, o furtună ar primejdui complect, fără speranţă de salvare, bastimentul. S’au făcut încercări desperate, dar ne­­eficace de a se trage vaporul ,la larg cu ajutorul remorcherului »Julieta«, vas mic și impropriu pentru aşa serviciu. S’a avisat imediat telegrafic sosirea din Constantinopole a vaporului, — spe­cial construit pentru salvare. In cas când ar putea fi salvat vaporul, pagubele s’ar urca totusi la 200.000 lei. 1904 23 ianuarie 102.448,804 3.074,300 42.716,673 8.894,136 11.999,980 13.839,240 1.732,546 5.567.308, 567,912 193.262; 80.917,625; 17.182,978; 289.134,764 12.000,000 18.209,715 2.740,900, 174.504, 0OOJ 129,899 80.917,625 632,625 Pasiv Capital......................................................... Fond de reservă........................................ Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune. . . . Profituri şi perderi................................. Dobândi și beneficii diverse................... Deposite de retras.................................... Comptur! curint!...................................... *) Scomptul 5°/() Dobânda 6% Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop. Banca Naţională a României. Nititațiiine sumar­ă. 1905 15 ianuariu 22 ianuariu 72.119,000 70.962,757 3.279,193 3.366,256 43.142,641 40.931,900 9.608,058­ 11.999,940­­14.732,273 1­1 704,546 5.638,849 588,950 107,369 79.206,385 17.777,075 16.649,564 276.554,044 12.000,000; 12.000,000 19.546,217 2.923,784 162.787,640 19.546,217 2.923,784 162.516,290 90,018 132.698 79.206,385 80.398185 276.554,044 277.517174 289.434,764 ctiv (71.938,304 Reserva metalică aur . 50.928,757) (30.510,500 » Trate » . 20.034,000) Argint și diverse monete ................................. Portofoliu Român și Strein................................. (* Impr. contra ef. publice .... 6.218,200) ( » » » »în cont curent 3.120,548) Fonduri publice......................................................... Efectele fondului de reservă................................. » » » amortisarea imob. și material Imobil­....................................................................... Mobilier și Maşini de Imprimerie........................ Cheltueli de Administraţiune................................. Depozite libere........................................................ Comptur! curint!.................................................... Comptur! de valor!............................................... 9,338,748 11.999,940 14.732,273 1.704,546 5.638,849 569,051 193,993 80.398,485 20.607,520 17.073,156 277.517.474 Rugina 3. ULTIME SCIRI. Viena, 12 Februarie. — Francisc Kossuth a fost primit acţi la orele 11 în audienţă de Majestatea Sa. Au­dienţa a durat 3/4 oră. După audienţă Kossuth însuşi a declarat, că Majes­tatea Sa a vorbit cu el forte afabil. Convorbirea a decurs mai întâiu în limba maghiară, apoi în limba fran­­cesă. Budapesta, 12 Februarie. Cores­pondentul din Viena al chiarului „Ma­­gyarorszag“ depeșază acestei foi, că nu crede se-i fi succes lui Kossuth a convinge pe Majestatea Sa despre necesitatea întroducerei limbei de comandă în armata ungară. Nu este esclus înse, ca Majestatea Sa se nu ridice greutăţi faţă cu separaţiunea vamală, deci guvernele Austriei şi Ungariei ar­mei pe cale pacînică se ducă în deplinire separaţiunea. Kossuth s’a reîntors acim la Bu­dapesta. Despre resultatul audienţei a telegrafiat contelui Apponyi. New-York, 12 Februarie. Presi­­dentul Roosevelt a declarat cailele a­­ceste, că mai curând de vara viitoare nu se poate vorbi despre încheierea unei păci între Rusia și Japonia. Londra, 12 Februarie. Marchisul Hayashi a făcut acum declaraţiunea, că resboiul se va continua. Japonia e aplecată a încheia pacea şi totdeauna e gata a asculta propunerile Rusiei. Condiţiile păcii trebue se fie de na­tură, încât se garanteze raporturi a­­micale între Rusia şi Japonia. Varşovia, 12 Februarie. In Lodz s’a întîmplat erî o ciocnire sânge­­­rosă între grevişti şi miliţie. 19 oameni au fost ucişi, 118 răniţi. Salonic, 12 Februarie. De câte­va zile trupe numerose sunt trimise spre graniţa bulgară. Acâstă trimi­tere de trupe se face în cea mai mare taină. In timp de cinci c­ile au fost trimişi 15.000 soldaţi la gra­niţa spre Bulgaria. Liban, 13 Februarie. Escadra a primit ordin de plecare. Bibliografie. A­­a­părut la Bucuresci: Sistema ortografică a limbei ro­mâne de Nic. Densuşianu, o broşură de 73 pagina si sa aflu, de vedcire la libră­ria Leoa Alcalay din Bucuresci cu prețul de 1 leu, trimisă cu posta 1 leu 15 bani seu 1 cor. Io fii.

Next