Gazeta Transilvaniei, mai 1905 (Anul 68, nr. 96-119)

1905-05-03 / nr. 97

Nr. 97.—1905. SOIRILE DILEI. — 2 (15) Main. DistincţiUîîI. S’a conferit medalia Bene- Merenli cl. 1. d-lor: loan Puşcarm membru al Academiei române, ales la 4 Aprilie 1900, pentru lucrările sale literare.; A. M. Moirienescu membrul al Academi române ales la 26 Martie 1881, pentru lucrările sale literare; Ioan M. Moldovanu membru al Academiei române ales la 11 Aprilie 1894, pentru lucrările sale literare; Florian Porcius membru al Academiei române, ales la 10 Martie 1872, pentru lucrările sale scientifice și Nicolae Teclu membru al Academiei române ales la 2 Iulie 1879, chimist distins profesor la Academia Co­­mercială din Viena pentru lucrările sale scientifice. Moartea primului ajutor de primar al Ilenei. Sâmbătă a încetat din viaţă, Iosif­­Strobach primul ajutor de primar al Vie­­nei în vârstă de 53 ani, în urma unei grave bole de ficat. Graţie energiei şi pri­­ceperei sale, Strobach se îmbogăţi şi în­cepu a juca un rol însemnat între cetă­ţenii sei. La 1893 el a fost reales in mai multe rânduri. La reconstituirea consiliului comunal în 1896, Strobach în urma re­­fuzului lui Lueger, fu­ ales primar,er Lue­ger prim-ajutor. In Aprilie 1897 Strobach r­enunţă la acesta înaltă demnitate în fa­vorul lui Lueber, actualul primar, româ­neiul numai prim-ajutor. Defunctul era şi deputat în dieta Austriei şi în parlament. Listele electorale. De mâne 16 Main st. n. încolo se începe terminul legal pen­tru observările la reclamațiunile ce s’au făcut asupra listelor provisorice ale ale­gătorilor dietalî pe anul 1906, care termin dureza pană la 25 Mafii inclusiv. Încasarea dărilor în ex-lex. Cât de slab intră dările în ex-lex, se vede din ta­bloul despre încasările în comitatul Pestei. In acest comitat s’au încassat în Aprilie numai 126,097 cor. dare directă cu 417,500 cor. mai puţin decât în aceeaşi lună a anului precedent, in cele 4 lunî ale anului 1905 încassările s’au redus numai în acest comitat cu 768,000 coroane. Inaugurarea statuei lui Vasils Alexan­dri la Iaşi, a fost hotărîtă definitiv pentru zina de 22 Mai, st. v. Serbările vor înce­pe la 21 şi vor dura trei zile. D-l Răşca­­nu, profesor universitar, a fost însărcinat cu redactarea actului comemorativ. Trupe turcesci la graniţa Greciei.!­a Politische Corespondenze află, că Poarta­­ grămădesce puternice trupe la granița gre­­ceasca, spre a împiedeca trecerea bandelor,­­ceea­ ce produce iritare în pressa din Atena. — Noua bandă greceasca organisată de ofițerul Demetriu Vomedi, n’a putut încă trece granița. Deschiderea exposiției societăței »Fur­, fiica«. Vineri s’a deschis în aula palatului­ Atheneului din Bucuresci, exposiţia anuală a societăţei »Furnica«. Ca şi în anii pre­cedenţi exposiţia presintă un deosebit in­teres. Ea cuprinde două secţii: In aula A­­theneului sunt expuse un mare număr de­­costume naţionale, bărbătesc­ şi femeiesc!, cari represintă portul românesc din toate judeţele României şi din împrejurimi, oi în bibliotecă, tot felul de cămăşi, broderii, bluze brodate, batiste, marame, covoare, rochi, mantile de o frumuseţe sclipitoare şi de o fineţe şi colorit frapant. E de no­tat, că obiectele se vând eftin, ceea­ ce face de altminteri, ca şi amatorii de artă naţio­nală să-şî poata satisface cu uşurinţă gu­­sturile. La deschiderea exposiţiei a asistat şi Regina Elisabeta a României, care a so­sit la orele 5 p. m. însoţită de d-na Zoe Bengescu. Suverana a fost întîmpinată la intrare de către d-na Cornescu, presidenta societăţei »Furnica«, de membrele comite­tului, precum şi de un mare număr de doamne, membre ale societăţei, şi asistente 720, mii corone pierdute la cărţi. La casina naţională din Budapesta Bela Justh, a pierdut la cărţi 720 mii de coroane, ju­când cu contele Pani Szapary şi cu Ni­colae de Szemere. Se stie că Szemere a câştigat anul trecut la cărţi la Jokey-tilu­­­bul din Viena, un milion de coroane, date de contele polon Iosif Potocky. »Popor’Ul Român«, fete săptămânală ce apare în Budapesta, anunţă, în numărul din urmă, că depunând cu ajutorul mai multor bărbaţi fruntaşi cauţiunea de 11.000 co­roane, se va ocupa în viitor şi cu politica. Programul politic al său va­ fi »cel adop­tat de conferenţa din Sibiiu ţinută la 10 Ia­nuarie 1905«. Jules Verne —Leh Olsevitz? Cu oca­­siunea morţii neîntrecutului scriitor Jules Verne, tote ziarele i-au publicat biografia: „Luceafărul“. Numărul 8 este de­dicat aproape întreg lui G. Coşbuc, cuprin­­dând atât în text, cât şi în ilustraţiuni momente din vieţa şi activitatea renumi­tului nostru poet. Numărul are următorul conţinut: 1) Aşteptare (poesie) de Octavian Goga. 2) Coşbuc (analit) de Dr. Sextil Puşcariu. 3) Despre Coşbuc (amintiri) de Russu-Şirianu. 4) Împăcare, de I. Agârbi­­ceanu. 5) La »Badea George«, de V Cioflec. 6) George Coşbuc (schiţă biografică şi bibliografică de Oct. C. Tăslăuanu. 7) Fire de tort (poesie) dedicată lui G. Coşbuc, de Maria Cunţan. Adresa »Luceafărului«. Bu­dapesta IV. Str. Zöldfa 7. N-rul 9 al »Luceafărului« primit as­­tăzi este dedicat unui scriitor classic ger­man, Schiller, a cărui aniversare s’a ser­bat săptămâna trecută nu numai de con­generii lui, ci aşa dicând de tot­ lumea civilisată, căci operele lui Schiller, idealiste şi inspirate de dorul libertăţii, au devenit o moştenire universală a tuturor popoarelor. Coperta Luceafărului este împodobită cu portretul lui Schiller, care se mai află şi în lăuntru după, Graff, apoi vedem în a­­cest număr casa, în care s’a născut, statua duplă de la Weimar, bustul după Danne­­cker, mormântul lui, şi Schiller călare. O acest Vasile este urmă­torul: 1.­­Schiller la Români, de G. Bogdan­din Fr. Schiller. 3. Dăscăliţa, de Al. Ciura. 4. în­mormântarea lui Schiller, de G. Murnv ,îl asasin turbat. Din Madrid se te­­­legrafieză: Pe când un asasin, Agnar, era dus de la Inchisoarea din Bilbao la locul de execuţie, a lovit pe temnicer cu o sticlă ! singură ilustraţie românescă este în un cap, trăgând pumni şi piciore în gar-­­ număr, cea a regretatului pedagog client. Intervenind soldaţii, cu mare greu- i Petri. Sumarul acestui număr tare l’au putut tîrî pană la locul de exe-­­ cuţie. Pe drum asasinul a spart cu pumnul un ochiu al unui soldat, apoi lovi şi pe călău. Abia în cele din urmă a putut fi legat. Duică. 2. Câte­va traduceri vechi, GAZETA TRANSILVANIEI. Nimic nu era misterios în acea biografie, cu toate acestea — foile jidovesc! din Ger­mania au scornit ulterior, că romancierul frances ar fi de origine jidov din Polonia şi în copilăria lui a fost chiar »bocher« la o scoala talmudistă. Şi pe ce basă sus­ţin numitele diare asemenea lucruri? Pe basa spuselor unei babe, care afirmă, că l’a cunoscut pe Verne, când se numia încă Leb Olsevitz şi purta perciun­. Diarul »Egyenlőség« reproducând acest svon adauge: »Se poate că pe babă nu o fi înşelat memoria, nu înţelegem însă de ce atâta bucurie în presa evreasca din Germania. Verne însuşi a tăgăduit. (Dar cine a în­­drăsnit a-i afirma aşa ceva fiind în vieţa?), că ar fi jidov şi atâta e de ajuns ca să nu-l mai numărăm între ai noştri. El a murit creştin şi noi nu reclamăm pe re­negat­. In sf­irşit nu ducem lipsă de băr­baţi mari. Avem destui, car! persevereză pe lângă credinţa lor şi n’am ajuns pană acolo se vînăm pe la alte confesiuni, or! se-i reclamăm pe cei ce ne-au părăsit«. EsCursiUîlS. Ni­ se comunică: Casina maghiară din Braşov va aranja Marţ! în 16 Mai, după amedî o escursiune în Nou. Inaugurarea cablului Constanţa—Con­stantin­op­ol se va face în 25 Mai.­­v. (7 iu­nie n.) La solemnitate vor lua parte nu­­măroşi miniştri, ministrul german la Bu­­curesci de Kinderlen-Rüchter şi represen­­tantul Turciei Kiazim-Bey. Mare nenorocire pe caia ferată în A­­mierica. Din New-York se telegrafieza. La Harrisburg, în Pensilvania un tren expres s’a­ ciocnit un vagon încărcat cu dinamită. A urmat o spăimântătore espresie. Sunt 50 de morţi şi 100 răniţî grav.­­ Din Harrisburg sosesc următorele a­­mănunte asupra acestei ciocniri de trenuri: Mai Intâiu a plesnit căldarea locomotivei trenului expres așa că cele două vagone încărcate cu dinamită ale trenului de mar­fă au făcut expresie. Toate vagoanele trenu­­­lui expres, rupte în bucăți, s’au aprins. Ca­davrele călătorilor au fost asvîrlite pe șine și în rîul Susquehanna. Au fost scene ori- i bile. Răniţii de sub sfărâmăturile ardânde,­­ urlau de durere. Mulţi din ei, neputând să iesa afară, au murit cu încetul, arşi, în ţi­pete sfăşieare. O sută de răniţi au fost transportaţi la spital. Tulburările antisemite din Melitopol. ziarul »Berliner Tagblat« primesce din Petersburg următorele amănunte asupra esceselor antisemite din Melitopol: Foarte multe case evreesci, au fost jefuite. Ca­sele de pe strade întregi, ca în strada Ki­­siarskaia bună­ oră au fost dărîmată, unse cu gaz și apoi incediate. In total au fost arse 42 de magazine cu mărfuri în va­­loare de peste un milion de mărci. Pe strade au fost lupte teribile, la cari au luat parte in special lucrători de prin fa­brici şi ţărani înarmaţi cu drugi de fier. Nu se cunosce pană acum numărul victi­melor. Incendiile în pădurile statului român. Cetitorii noştri îşi amintesc de marile in­cendii, cari au devastat in cursul anului 1903 pădurile statului român. In total au fost incendiate 152 păduri, pârjolindu-se o suprafaţă de 5338 hect. 3850 m. p., adu­când statului un prejudiciu de 322.153 lei 70 bani. Cele mai multe incendii au avut loc în regiunea­­ silvică Slatina, ci cele mai puţine în reg. 1 silvică Iaşi. Cel mai mare prejudiciu au suferit pădurile din reg. VII Piteşti şi anume 84 410 lei. Din toate aceste incendii, 13 s-au comunicat de la pădurile vecine ale particularilor, 36 au fost puse de rău­făcători, 43 au luat nas­­cere din negl­igen­ţa ciobanilor şi a drume­ţilor, 9 din scânteile locomotivelor C. F. R. şi 36 provenienţă necunoscută, Japonesii şi Schiller. Din Tokio se telegrafieză, că universităţile, şcolele supe­­rioare şi ziarele japonese au serbat în mod solemn aniversarea a suta a morţii poe­tului german Schiller. Oraş polones distrus de incendiu. Din Varşovia se telegrafieză: Oraşul Checiu din Polonia rusescă, a fost distrus de un incediu. 234 case au fost prefăcute în ce­­nuşe. Locuitorii sunt tăbărîţî pe câmp. Nu se cunosc până acum căuşele incendiului. GrapOIÎ ÎS Zürich. »Daily Presse« află din Zürich, că preotul Gapon a presidat acolo o întrunire a capilor revoluţionarilor ruşi, pentru organisarea unei impunatoare demonstraţii religiose în Rusia de sud, cerând sfîrşitul răsboiului. Un sarcofag din secolul III. in Lam­­brate nu departe de Milano s’a desgropat mai deunădî un sarcofag al cărui capac purta inscripţia grecescă Otlectoma. Ridi­­cându-se capacul s’a găsit apă noroiosă la suprafaţa căreia înotau soirenţe textile de nerecunoscut, amestecate cu fire de aur, er în fund ese omenesc­. Sarcofagul este de 2­45 m. lungime şi 2'/.2 înălţime şi P45 lărgime şi e făcut din marmoră albă. Ar­­cheologii nu pot desluşi nimic din inscrip­ţie, dau însă cu socotala,că dateză din epoca de decadenţă a imperiului roman, secolul IIi seu IV al erei creştine. Sarcofagul a fost cumpărat de municipiul Milano cu preţul de 6000 lire pentru museul archeo­­logic. Portretul sarcofagului se află repro­dus în »L’Illustrazione Italiana«. O ascesiune aeronautică a avut loc la 11 Mai, în Viena. Balonul »Jupiter« s’a ridicat din incidentul ascesiunilor interna­ţionale simultane cu doi domni anume: Dr. Anton Schlein şi Rudolf Hubel, cu scop de exploatare scientifică. Ascesiunea a fost favorisată de un timp admirabil. Conside­rând că »Jupiter« este de 1200 m. cubici şi avea doi ascensori, el s’a ridicat la înăl­ţimea enormă de 6100 m. La înălţimea aceasta temperatura era de 20' sub zero. Descensiunea s’a făcut după o aeronavi­­gație de 2*/2 ore aproape de Laxenburg. Circul Schmidt. Sâmbătă seara s’a dat prima representațiune de cătră trupa cir­cului Schmidt. Representațiunea a fost bine succesa și a satisfăcut publicul nu­­meroas. Un deosebit punct de atracţiune au fost representaţiunile date de artiştii în gimnastică şi echilibristică. Era, Duminecă, circul a fost archiplin. Representaţiunile urmeză sora de sară. Preţul locurilor e următorul: Cercle 2 cor., locul prim 1 cor. 40 b., locul al doilea 1 cor., locul al Ill-lea 60 b., galeria 40 bani. Copii sub 10 ani şi soldaţi de la sergenţi în jos plătesc ju­mătatea preţurilor, începutul la orele 8 sera. Mulţumită.. Bunii amici şi cunoscuţi, cari au bi­nevoit a participa la actul înmormântării neuitatului meu soţ şi prin calduroase condolente au contribuit la alinarea du­­rerii mele profunde, sunt rugaţi să pri­­mescă şi pe acesta cale sincerele mele mulţămite. Haţeg, 13 Maiu 1905. Văd. Penciu. Literatură. Pagina 3. (după K. I. Meyer.) 5. Premiul Luceafărului (III). 6. Amintiri, de M. Cunţan. 7. Icoana acoperită din Sals (după Schiller), de I. Borcia. Cronică, etc. Necrolog. In Mediaş a răposat la 14 Maiu în etate de 43 ani Ilie Ilopp inginer de comasare. înmormântarea i­ se va face mâ­ne Marţi, în 16 Maiu, în cimiterul comun din Mediaş. — Fie-i ţărîna uşoră ! — In Sinteu a încetat din viaţă Paulina Borgovan­u. Moldovan la 10 Maiu în al 29 an al vieţii şi al 5-lea al căsătoriei. înmormântarea i­ s’a făcut Sâm­bătă în 13 Maiu în cimiterul bisericei gr. cat, din Şinteu. O jelesc Vasile Borgovan preot ca soţ, loan Moldovan protopop ca tată, fraţi, surori, cumnaţi şi cumnate şi alte rudenii. ULTIME SCIRI. Bucur­e­SCI, 14 Maiu. Sesiunea or­dinară a sf. Sinod al României a fost deschisă astăzi prin mesagiu regal, pe care l-a cetit ministrul cultelor. Sf. Sinod este presidat de metropo­­litul primat Iosif Georginan. Berlin, 14 Maiu. „Lokalanzeiger“ primesce din Petersburg scriea, că după rapoartele sosite de pe câmpul de resboiț, Japonesii înainteză ne­contenit. Mareşalul Oyama şi-a trans­pus cartierul general în Clancing. Londra, 14 Main. Guvernele en­­egles şi japones au hotărît în prin­cipiu reînoirea tratatului de alianţă. Budapesta, 15 Maiu. In situațiu­­nea politică nici o schimbare. —1500 de lucrători dela fabricele de ferărie s’au pus în grevă. Acesta va avea, probabil, ca resultat, că vr’o 20.000 de lucrători dela fabricele de mașine vor rămâne fără lucru. Atîbazia, 15 Maiu. Eri s’a deschis în Volosca congresul diariştilor slavi. D­i­vers e: împărăţia spălătoreselor. Să nu credeţi, că împărăţia spălătoreselor e la Paris, şi mai puţin la Londra, ci ea este la Troy în Statele-Unite şi nu exagerăm de loc, deca vom spune, că la Troy lasă să i­ se spele rufele tot­ lumea elegantă din New-York şi din Chichago. Troy e tot­odată şi împărăţia albiturilor, deoare­ce acolo mai mult de 10.000 de lucrători sunt ocupaţi cu confecţionarea trusourilor pentru cele două sexe, apoi cu călcarea şi aranjarea lor. Aceşti lucrători sunt în ge­neral foarte bine plătiţi. Salariul lor începe cu 50 franci pe săptămână şi se urcă apoi rapid la 75 până la 125 franci săptă­mânal. E de notat, că la Troy femeiie câş­tigă mai mult decât bărbaţii ocupaţi în aceeaşi industrie, deoare­ce salariul bă­r­baţilor în industria spălătoriei şi­­ tărie nu trece nici­odată peste 60 franci pe săptămână. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil : Traian H. Pop. Stabilimentul de băi al provinciei Stiria Baiu Neuhaus lângă Cilii, recunoscută ca Acratothermă de 37° Celsius, şi isvor de apă cu con­­ţinut de oţel, 397 metri deasupra mării. Staţia calei ferate Cilii, depărtare de Viena şi Budapesta 8 ore, de Agram 4'/s, de Triest b'/., ore. Băi termale, cură de beat, băi electr. Hydro şi Thermotherapie, massage, gimnas­tică svediină, electroterapie etc. Resultate eminente ale cură la bele femeesci şi de nervi, şoldină, reumatism, suferinţă de bă­şică etc. Toate felurile de amusante şi petreceri. Restaurante escelente. Parc minunat. Staţie de poşte şi te­legraf. Preţuri moderate. Director şi medic balnear Dr. Hieb­a­um. Infor­maţii şi prospecte gratis de la direcţia băi. Seson de la 1 Mai, până în Oct.

Next