Gazeta Transilvaniei, iulie 1905 (Anul 68, nr. 143-168)

1905-07-01 / nr. 143

Răspunsul nostru.#) ii. Am dis de repeţite orî că trebue să se facă lumină despre tote şi pentru toţi în ceea ce privesce situaţiunea poporului nostru dintre Tisa şi Carpaţî şi causa nostră naţională. Ne-am plâns cu deosebire asupra faptului, că foile noastre activiste încurcă minţile oamenilor cu informaţiuni neîntemeiate, false şi tendenţiose asupra stărei lucrurilor în sânul partidului nostru naţional. De 24 de ani, de când acest partid naţional a unit sub flamura solidarităţii naţionale pe toţi Românii pin Transilvania, Bănat şi Ţara unguresca, multe s’au păcătuit contra lui, înăuntru cetăţii ca şi în afară de ea, la multe ispite şi prigoniri a fost el supus, nici-odată însă partidul naţional român, care nu s’a fabricat la 1881 în sala dela „împăratul Romanilor“ din Sibiiu, ci a fost partidul nostru istoric, născut din luptele şi din jertfele seculare ale naţiunei române din aceste ţări — nu s’a aflat într’o stare mai încurcată şi mai periculosă ca acuma. Audi vorbă, — ne răspunde unul dintre vătavii activiştilor de legea nouă — „Gazeta Transilvaniei“ nici acum nu vrea se recunoscu, că conerenţa electorală a delegaţilor alegtorilor români de la 10 ianuarie 1905 a fost „forul competent“ al partidului naţional, care a declarat activitatea,ând mănă liberă tuturor să-şi joace nendrele lor activiste, fiecare după rstul lui, pe spinarea partidului, ici acuma încă „Gazeta“ nu prezentă pe activişti decât ca pe niste resertori de la stegul partidului naţional ! Deputatul Dr. Aurel Vlad — căci le el e vorba — se mai preface a e mira şi a se ciudi, că „Gazetaransilvaniei“ îl mai declară încă de esertor şi adi, când are în buzunar puternicirea amintitei conferenţe in Sibiiu, ca să facă politică actuistă în dietă. Am zis, că joia „Poporul Român“ e când a început a face şi ea polică, încurcă numai minţile oamenilor , articolii ei nesăraţi, nesocotiţi şi lini de neadevăruri. Suntem siguri că toţi cei nepreocupaţi şi cu cunoşinţă de causă, cari vor fi cetit în cea fare întortochierile lui A. Vlad, bmnul colaborator al lui Birăuţiu, ne ar da dreptate. Pentru ca cineva să potă judeca mpede şi drept, trebue să cunoscă erfect în tote amănuntele ei causa despre care tratază. Ei bine! Cel ce a lua în mână numai hotărîrile conrenţei delegaţilor dela 10 Ianuarie c. şi va ceti numai raportul desre şedinţa ei, din care va vedea, că urel Vlad a fost aşa dicend tot-ată mâna dreapta şi stângă a convoitorilor acelei conferenţe, George op de Băseştî şi V. Lucaciu, cu greu , putea trage la îndoială, că tote s’au îtrecut aşa şi numai aşa cum le îscrie Vlad. Dar partidul naţional e vechili tot şi în cele din urmă nici destatul Vlad numai e tocmai copil e vede „Gazeta Trans.“ nr. 133. uţiunile lor a ordonanţei şi au fost nchisoare şi ietă nici partidul că pe banca opt reprede ţîţă. De aceea bunii noştri cetitori să ne dea voie a le reaminti unele şi altele, ce s’au petrecut înainte de mult lăudata conferenţă. Cine din noi nu-şi aduce aminte că trei ani de (zile înainte de conferenţa de la 10 Ianuarie a. c. foile nostre activiste începuseră a striga, şi după ele unisone toţi gură-cască dintre aşazişti activişti, că partidul nostru naţional e ca şi desfiinţat, că în contra ordonanţei lui Hieronymi nu se mai poate face nimic şi că prin urmare nu ne rămâne alta, decât să ne plecăm, să părăsim vechea organizaţie a partidului, precum şi pasivitatea şi să îmbrăţişăm activitatea. Ca să putem face aceasta — scrieau foile activiste unisono — trebue să ne curățim programul național de acele postulate cari, cum e de pildă autonomia Transilvaniei, ar putea să deștepte urgia adversarilor și contra activiștilor. C’un cuvânt, ne spuneau că trebue să ne dăm după păr. O spunea pe şleau foia dela Arad, o spunea şi foia dela Orăştie, al căreia prim colaborator, noul candidat la deputăţie Aurel Vlad, s’a făcut nemuritor cu articolii săi, peste măsură naivi şi hazlii, în cari se vorbea de receta politică, ce o căpătase dela faimosul „tipograf socialist din Viena“ şi ne recomanda pe basadei, ca singur leac de scăpare, şiretenia de a sei ocoli şi legi şi ordonanţe neplăcute. Poate că acestei „şiretenii“ a deputatului Vlad să fie a i se atribui faptul, că el şi cu soţii săi au isprăvit-o în adevăr cu ordonanţa lui Hieronymi şi „au îngropat-o“, cumjic, „pentru totdeuna“ lăpădindu-se cu desăvîrşire de programul partidului naţional român şi închinându-se prin nenorocitul lor proiect de adresă, presentat dietei în 5 Mai şi 1905, flamurei legilor dela 1848 şii 1867, cari nu cunosc şi nu admit decât o singură naţiune maghiară unitară şi indivisibilă. Cei ce le-au ajutat să inaugureze acesta tristă şi fatală activitate, singurii cari erau în drept ete a se mai gera ca representanţi ai Vechiului comitet al partidului naţional, convocatorii conferenţei G. Pop» de Bâsescu şi V. Lucaciu, cu pree n’au putut scăpa de urg reînviarea lui Hieronyim de curând condamnaţi la amendă în bani. Aşadar, pe când în pomenire nu se mai face naţional român, cu toate oile de sus din centrul ei sentanţi ai „activităţii nici de ordonanţa lui și poate fi vorba, pre atât dietă partidul naţional ca şi mai ’nainte şi cei damnaţi au trebuit se res răspundere au luat asa într’un moment de incont de slăbiciune, au dat coi desertorilor şi malcontenţii partidului, ca, ducend lumi să facă pozna ce au făcut momentul naţiune, şi a solicit a cinstei naţionale! Iată de ce „Gazeta din cunoscendu-şî omenii şi prevăd sastrul şi ruşinea ce va ave pată partidul nostru naţional în prin urmare ' mi mai ain de piciore şi crinmire când a săriu invrat activităţii pregătită cu trei ani înainte de Vlad şi tovarăşii săi, a atras de cu vreme atenţiunea tuturor Românilor de bine asupra uneltirilor lor, tratându-i cum se cuvenea, ca pe nisce deserturi dela steagul partidului. N’a fost deci şi n’a putut fi vorba — cum dice Vlad în „Pop. Rom.“ — de aceea, că are conferenţă electorală dela 10 Ianuarie a. c. a „declarat“ activitatea şi câţi alegători români au aprobat hotărîrile ei, ci a fost vorba pentru întâiu, de aceea, deci în genere acea conferenţă era în drept să ia hotărîrî valide în numele partidului naţional român, apoi în special, déci activitatea ce a „declarat-o“, a fost şi este observată corect şi conscienţios, conform hotărîrilor ei, de către deputaţii aleşi? Când a susţinut vreodată „Gazeta“, că nu ar putea decide orice conferenţă a partidului naţional român, cu drept de a-l representa şi de a lua hotărîrî valide pentru el, părăsirea pasivităţii şi participarea la alegeri? Când, mai departe, a afirmat „Gazeta“, că la desnumita conferenţă electorală n’au luat parte şi mulţi sinceri aderenţi ai partidului naţional şi ai programului său, cari erau de părerea, că activitatea ar fi de acum mai priincioasa partidului, decât pasivitatea? „Gazeta“ a avut în vedere şi a combătut întotdeauna numai pe aceia, cari în adevăr au deşertat din rondurile partidului, lucrând făţiş în contra programului naţional. Aceştia în frunte cu fostul deputat al Dobrei sunt, cari cu intenţiune au făcut ca la adunarea dela 10 Ian. să nu poată fi representat întreg partidul; aceştia sunt car în ascuns linguşindu-se pe lângă d-l George Popp de Băsescu, au reuşit a-l trage în partea lor, ca se le facă posibil a întruni o conferenţă care se le dea brevetul, ce le trebuia pentru a se putea presenta înaintea alegătorilor român din diferite cercuri, bine sciind, că aceşti alegători numai atunci le vor de votul lor, deci vor fi încredinţaţi că acesta se face cu scriea ei la dorinţa partidului naţional român. I-au şi ales alegătorii români din opt cercuri în buna credinţă, că vor representa partidul şi vor respecta programul lui adoptat şi de conferenţa electorală dela 10 Ianuarie a. c. Omenii cu judecată din totă Româiamea sciu adî deja, cum au răsplătit pănă acuma cei aleşi buna credinţă a alegătorilor lor. Nu vom mai frunzări mult în acest dureros capitol al rătăcirilor activiştilor noştri din dietă. De au lucrat în conscienţă ori inconscient, de şi-au dat seama ori nu de ceea ce fac, de au avut simţul de respurnare înaintea istoriei noastre ori nu, rănite indiferent faţă cu însuşi faptul gr zav, că prin ignoranţă, uşurinţă, timiditate ori laşitate, au compromis, ti r’un moment de mare cumpănă în istria poporului nostru, causa lui sfântă iţională înaintea adversarilor săi slab şi a străinătăţii. Este ma ' mult ridicul decât naiv bând depui..; il Vlad susţine, că, fiindă d-1 or au aflat de bine a se suturi e dictatul, adversarilor noştri napnal! şi a da legaţi în manile IV, renunţăm la orice postulat na li‘fiui român, „Gazeta“ a rămas cu cei câţiva aderenţi ai ei pe drumuri, nesocotită sau chiar huiduită de partidul naţional român! El ne vorbesce de o conducere, de o organisare şi de o validitate cu totul a parte a partidului național pe basa activității, reclamând numai pentru sine și pentru ai săi toate acestea, ei pe noi ne declară de resviretitori, cum au fost bunăoră marinarii de pe vasul de resboiu „Potemkin“. Curios mod de cugetare și de judecare! „Gazeta“, care din jumătatea întâiu a veacului trecut stătue şi luptă necurmat pentru aceea ce este adevărata problemă a partidului naţional român, să fie huiduită din sânul acestui partid, fiindcă vreo câţiva advocaţi şi gazetari aventurieri ar fi gata şi dispuşi a conduce acest partid până ce îl vor da bine de mal cu naţiune cu tot. Mare îndrăsnălă, care nu să unesce de loc cu timiditatea, ca să nu dicem laşitatea, ce o dovedesce tovărăşia, despre care vorbim, chiar şi prin aceea, că nu cuteza a-şi justifica purtarea în faţa criticei, ce a făcut-o atitudinei sale întreaga pressă independentă națională. „Gazeta“ a fost şi va fi totdeauna una cu partidul naţional şi deci acest partid esistă şi întru cât esistă, nu se va putea abate de la principiile naționale, ce le profesează diacul nostru. A. Vlad ar face bine să fie mai puțin îndrăsneţ față cu conaționalii săi, căci nu e scris nicăiri că totdeauna s’ar adeveri dicala. Obraznicul mănâncă praznicul. Deci Dr. A. Vlad este aşa mare aderent al partidului naţional român, atunci să lumineze naţiunea română, de ce a subscris proiectul de adresă al aşa zisului club naţionalist? Ce nu va face acesta şi de nu se va sei justifica înaintea opiniei publice române, de giaba se zdrohăesce în faia lui Birăuţu, să se arate mare naţionalist şi conducător, căci se face numai de rîs. Se mai poate încă ca noi cei dela „Gazetă“ să ne înşelăm cumva, şi partidul naţional într’o causă sau alta totuși să nu vrea a se solidarisa cu noi. Dar cu totul eschis și pentru totdeauna imposibil este, ca acest partid să fie vre odată în tabăra acelora, cari se însuflețesc pentru politica lui Kossuth şi Deak și sunt gata a face concesiuni în detrimentul iubirii de neam. (Număr de Duminecă 27.) „gazeta" iese in fissare fii Atasmte pentru Ausn^Unitar. Pe un an 24 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. K-ril Q9 Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România și străinătate. Pe un an 40 franci, pe sese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. K-rll de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la dnii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea. Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă : Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Redacţiinea, Ministraţilmea şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Norişori nefrancate nu se primesc* Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Admini8«aţlui»8 în Braşov şi la urmatoarele 35ROURI tre ANUNŢURI: Iu Viena: la M. Dukes Nacht.. Nus. Augenfeld & Emeric Leaner., Heinrich Schalek, A. Oppelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. Y. Goldberger, Ekstein Bemat, lulia Leopold (YI1 Erzsebet-körut). PREŢUL INSERŢIUNILOR : o aerie garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoiala. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani Nr. 143.—Anul LXVIII. Brașov, Joi-Vineri 1 (14) Iulie 1905. Revista politici In decursul acestei săptămâni nu s’a petrecut vr’un eveniment mai de seamn în situaţiunea politică internă. Ministrul preşedinte Fejervary a fost primitfilele trecute în audienţă de către Majestatea Sa în Ischl. Se dice, că cu ocasiunea aceasta Fejervary a presentat planurile guvernului. Guvernul, spune o telegramă din Viena, nu speră, ca din dările directe, ce le vor plăti contribuabili de bună voie, se potă încassa atâta, încât se ajungă pentru acoperirea cheltuelilor de stat. Pentru toamna s’a stabilit convocarea dietei pe dina de 15 Septemvrie. In cazul când guvernul nu și-ar ajunge nici atunci scopul, dieta va fi din nou amânată pe timp nedeterminat.