Gazeta Transilvaniei, octombrie 1905 (Anul 68, nr. 216-239)
1905-10-01 / nr. 216
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 216.—1905. ca pe cât se pole să margă cu Maghiarii, er nu a se pune în serviciul partidelor austriace. Observăm, că diarele maghiare coaliționiste, cari țin se facă mare tărăboiu cu astfel de scris, nu pot să invoce vre-o faptă îndeplinită, seu enunciation obligatore din partea Sârbilor. De aceea informaţiunile lor trebue luate cu reservă. »Novosti« despre alianţa franco-rusă. Taiarul »Novosti« scrie, că nu există absolut nici un motiv de a se bănui, că alianţa franco-rusă e slabă. Graţie acestei alianţe Rusia a găsit resursele financiare necesare pentru a susţine un răsboiu lung. Tot graţie acestei alianţe, Rusia a putut dirija în Extremul Orient o parte considerabilă din trupele sale dela frântirea occidentală. Graţie tot acestei alianţe Germania s’a hotărît să dea o soluţie pacifică conflictului marocan. Acestă soluţie a intervenit de fapt căndGermania a fost convinsă de soliditatea alianţei franco-ruse. Aiatul rus constată ireproşabila corectitudine a conduitei Franţei faţă de Rusia în timpul resboiului, ca şi în timpul negocierilor de la Portsmouth. Existenţa alianţei franco-ruse, adauge ziarul rus, a exercitat indubitabil asupra acestor negocieri o influenţă favorabilă Rusiei. Evenimentele din urmă au probat în destul necesitatea de a se întări acestă alianţă, care constitue fundamentul echilibrului lumei întregi. Toate sgomotele privitoare la renunţarea Rusiei de a fi aliata Franciei, sau de vr’o adiţiune la acestă alianţă a unei înțelegeri rusogermane, sunt lipsite de temelii. Petiţia consistoriului ev. săsesc * cătră Majsitatea Sa. Consistorul bisericei ev. săsesci în şedinţa sa de la 18 Septemvrie a hotărît a adresa Maiestăţii Sale Monarchului o petiţie, cerând scutul Maiestăţii Sale pentru autonomia bisericei violate prin cunoscutele ordonanţe ale ministrului de culte în afacerea instrucţiunei primare. Petiţia acesta o vedem publicată în numărul de la 11 Octomvrie al organului bisericesc „KirchlicheBlätter“ şi are următorul text: Maiestate imperială şi apostolicăregăscă! Prea graţiose împărate, Rege şi Stăpâne ! Ministrul pentru culte şi instrucţiunea publică al Maiestăţii Vostre imperiale şi apostolice regesei sub Nr. 72.000/1905 d. d. Budapesta 15 August a. c. şi Nr. 72.001/1905 cu aceeaşi dată, a publicat două ordinaţiunî, una »în causa instrucţiunei în limba maghiară în şcolile primare cu limba de învăţământ nemaghiară«, or cealaltă »în causa instrucţiunei limbei maghiare la preparandiile cu limba de învăţământ nemaghiară«. Consistoriul cu cel mai profund respect subsemnat al bisericei ev. de conf. augustană din părţile ardelene ale ţării, se simte jignit prin aceste două ordinaţiunî şi implorăză dela Maiestatea Văstră ocrotire împotriva violentării. Maiestatea Vostra, ca purtătorul prea înalt al coroanei lui Ştefan, în sensul întemeiătorului regatului Ungariei, regele Ştefan, care a dis (l. Decretum St. Ştefani cap. VI.): »Imperiul de o singură limbă şi de un singur obiceiu este slab şi fragil«, sunteţi aplecat cu inimă părintescă popoarelor poliglote ale acestui stat, şi cu fidelitate probată prin secole este supus Maiestăţii Vostre imperiale şi apostolice regesc, precum şi casei prea înalte a Maj. Vostre şi poporul ardelean săsesc aflător sub îngrijirea bisericei noastre, şi care nu este nevrednic de ocrotirea prea graţiosă a Maiestăţii Voastre faţă cu nedreptatea şi nimicirea ameninţătore. Adevărat, că Excelenţa Sa d-l ministru r. u. al cultelor şi instrucţiunei publice, invoca, că numitele ordinaţiunî nu sunt altceva, decât esecutarea legii,— însă afirmaţiunea acesta stă în contradicţie cu orordinaţiunile ministeriale. Aceste ordinaţiunî nu numai că violăză legile esistente, ci îşi asumază şi sfera de competenţă a legislativei, luând măsuri pe care a le lua după constituţiune şi formal, numai legislativa este în drept. Deoarece unul din factorii legislativei, dieta, actualmente nu e în stare a corespunde înaltelor sale probleme, ne adresăm cu veneraţiune celuilalt factor al legislativei întrupat în Maiestatea Vostra, ne adresăm Coroanei cu rugămintea de a remedia nu numai o nedreptate, ce ni s’a făcut, ci şi o prevaricaţiune în sfera de competenţă a Coroanei, ca unul din factorii legislativei. In ordinaţiunile ministeriale se fixeză ca ţintă a învăţământului pentru elevii şcolilor primare cu limba de învăţământ nemaghiară ,ca ei să-şi exprime cugetele conform raporturilor de vieţă, corect în limba maghiară, mai departe se sei«, ceti, scrie şi socoti fluent unguresce«. Ţinta acesta de învăţământ nu se întemeiază pe o lege, ci este împrumutată verbal din proiectul de lege »asupra modificării articolului de lege XXXVIII din anul 1868, ce tratăză despre învăţământul primar, a articolului de lege XVIII din 1879, ce tratăză despre învăţământul limbei maghiare, precum şi a articolului XXVI din 1893, ce trateză despre salarisarea învăţătorilor şi învăţăturelor confesionale, proiect presentat în dietă de guvernul anterior şi apoi eră şi retras, combătut de majoritatea patronilor de şcoli confesionali. Proiectul de lege, în anul 14 considera de necesar, a fixa prin legislaţiune dispoziţia amintită a ţintei de învăţământ pentru şcolile primare cu limba de învăţământ nemaghiară, pe când actualul domn ministru r. u. al cultelor şi instrucţiunei publice, decretăză numita ţintă de învăţământ şi ordonăză executarea imediată a ei lăsând la o parte legislaţiunea, în virtutea unei ordinaţiunî. A mai încercat încă unul din imediaţii antecesori ai domnului ministru de culte şi instrucţiune publică prin circulara dela 5 Iulie 1902 Nr. 30.332 a extinde ţinta de învăţământ pentru limba maghiară, dar şi în potriva acestei măsuri s’a făcut protest din partea acestui consistor. Ţinta de învăţământ fixată acum prin ordinaţiunea Nr. 72.000/905 conţine o modificare a legii în vigoare, art. XVIII din 1879, »asupra instrucţiei în limba maghiară în institutele de învăţământ poporale«, care în aul 4 impune limba maghiară ca obiect obligător de învăţământ în şcolile primare, dar în expunerea de motive declară expres: „A sili pe cetăţenii de altă limbă, ca se-şi însuşescă pe lângă limba lor maternă şi limba statului, ar fi o sforţare inutilă“, şi a fost fixată numai pentru preparandii ca ţintă de învăţământ, pentru ca candidaţii de învăţători să-şî însuşescă limba maghiară în vorbire şi scriere, spre a o pută preda în şcolile primare. Ţinta de învăţământ ficsată pentru candidaţii de învăţători în preparandii se extinde prin ordinaţiunea ministerială Nr. 72.000/905 în esenţă asupra elevilor din şcoalele primare cu limba de învăţământ nemaghiară — o disposiţîe de importanţă largă, care abstrăgând de la modificarea unei legi în vigoare, aparţine sferei de competenţă a legislaţiunei şi în virtutea însemnătăţii grave şi bogate în consecinţe, aşa că omiterea intervenţiei legislativei nu este admisibilă. Acestă ţintă lărgită a învăţământului, ca se întrebuinţăm cuvintele expunerei de motive la art. de lege XXVIII din 1889 asupra instrucţiunei limbei maghiare, — »este o sforţare inutilă«, care imposibil să aibă succesul dorit, dar este proprie a nimici şcola primară şi problemele ei. Zilele viitoare va urma reactivarea guvernului Fejervary, pe basa ultimatului dela 23 Septemvrie şi a programului pe care ministrul preşedinte l’a presentat Coronei în diferite rânduri. Intre dietă şi guvern s’au rupt orice legături, dovadă şi împrejurarea, că la şedinţa din 10 Oct. guvernul nici nu s’a presentat. După astfel de antecedente e o absurditate a se mai vorbi despre reluarea firului negocierilor între guvern şi majoritate cu scop de a se stabili o înţelegere. După tote semnele pausa pană la 19 Decemvrie va folosi-o guvernul în scop de a-şi pregăti nouele măsuri cu care se-şi asigure dobândirea unei majorităţi, şi a pregăti noua campanie electorală, care va urma în urnă. Evenimentul zilei este noua audienţă a ministrului preşedinte Fejervary la Majestatea Sa. Audienţa a avut loceri, joi, la orele 11 a. m. şi a durat 11/2 oră. După o ultimă depeşă Majestatea Sa ar fi primit cu graţie raportul şi propunerile lui Fejervary asupra situaţiunei. Decisuime n’a urmat vise. La dorinţa Monarchului bar, Fejervary a rămas în Viena. Alte audienţe nu sunt plănuite. După audienţă Fejervary s’a dus la ministeriul de externe, unde a conferit timp mai îndelungat cu contele Goluchowski. Se afirmă, că noua numire a ministeriului se va publica în numărul de mâne al fetei oficiale. Deodată cu numirea se va publica şi un manifest al Maj. Sale, care va conţine programul guvernului. „Neue Fr. Presse“, care de obicei, e bine informat şi orientat despre cele ce se petrec în cercurile curţii şi la Budapesta, zice că problema guvernului Fejervary va fi, ca cu programul său se trântescă majoritatea actuală la viitoarele alegeri, cari vor urma îndată după disolvarea camerei. Ca scrie nouă mai înregistrăm, că după informațiunile cercurilor politice diriguitoare maghiare sunt escluse orice tratări cu coaliția. Monarchul nici că vrea să mai audă despre astfel de tratări. Intr’aceea deputații partidelor coaliate s’au împrășciat care în cătrău prin provincie, ca să organiseze mişcarea de resistenţă pasivă contra guvernului. La Terestopol a fost convocată pe Dumineca viitoare o mare adunare de protestare. Vor participa Kossuth, Apponyi, Barabas şi alţi deputaţi. Congregaţia comitatului Caraş-Severin. La 11 Octomvrie n. s’a ţinut în Lugoşi, congregaţia de tomna a comitatului Caraş-Severin. La ordinea Zilei se pusese aducerea la cunoscinţă a numirei ministeriului Fejervary, apelul admodator al acestui ministeriu cătră municipii, şi curendele municipale referitoare la alăturarea la resistenţă pasivă. Toate aceste obiecte comitetul permanent le-a îmbinat intr’o singură moţiune, prin care se voteză neîncredere ministeriului Ferervary şi enunţă resistenţă pasiva. De remarcat este, că însuşi vicespanul Carol Medica a presentat, în numele său propunerea privitoare la resistenţă pasivă. Membrii români ai congregaţiei au dat prin d-l Dr. G. Dobrin o declaraţie subscrisă de d-nii: Dr. G.Dobrin, Coriolan Brediceanu, Dr. Valeriu Branisce, Nicolae Bircescu, Dr. Petru Barbu, Dr. CornelTurca Dr. Lidor Pop, Titu Haţieg, Dr. George Popoviciu, Virgil Thomicî, George Tatucu, Dr. Ştefan Petrovicî, Pavel Craşovan şi Dr. Aurel Valean. Declaraţiunea acesta se întroduce”cu constatarea, că de oarece cele două direcţiuni, a căror luptă înverşunată a provocat asupra ţârii o crisă grea şi incalculabilă în urmările ei, se unesc în ideia fundamentală a nenorocitei politice de stat, ce pornesce din concepţia, că Ungaria numai aşa poate exista, decă toate popoarele ţării se vor contopi în rassa maghiară şi întreaga populaţiune a Ungariei va deveni o naţiune unitară consolidată, după ce prin urmare ambele direcţiuni ved în contopirea artificială de rassă, garanţa de existenţă a Ungariei, iar Românii nu văd în acestă contopire de rassă nici o garanţie da existenţă, ci o primejdie seriosă pentru Ungaria, divisând în mod artificial în două tabere ostile popoarele Ungariei destinate a trăi împreună în plină înţelegere pacinică, după ce ambele direcţiuni amintite se deosebesc în privinţa acestei politice de stat numai prin aceea, că una din ele este gata a arăta deocamdată de cura ideia independenţei de stat şi a susţine după putinţă legătura existentă cu Austria, ca în chipul acesta se poat aduce cu succes în îndeplinire marea operă a acestui proces de contopire de rasse, pe când cealaltă direcţie voesce se desfacă alianţa existentă cu Austria, tindând spre uniunea personală, vărând în armata ungară independentă un nou instrument eficace al contopirei artificiale de rasse, or în independența de stat a Ungariei cucerirea popoarelor ei pentru rassa maghiară; după ce deosebirea între cele două direcțiuni în cestiunea armatei este numai, că una din ele vede în armata comună, or cealaltă în armata ungară independentă cel mai puternic sprijin al politicei de stat îndreptate în contra existenţei naţionale a popoarelor nemaghiare, or noi Românii, fără de a comite un act de sinucidere naţională, nu ne putem alătura nici uneia, nici alteia din aceste doue direcţiuni; — pe lângă esprimarea profundei îngrijiri patriotice şi pentru precisarea posiţiei ce o iau în actuala crisă serioasa, amintiţii membrii români ai congregaţiei dau următorea declaraţie: »Tocmai precum am fost necesitaţi şi pănă acum a lua posiţia celei mai declarate oposiţiuni faţa de toate guvernele din causa acestei politice destructive de stat a lor, tot aşa luăm aceeaşi posiţie declarat oposiţională şi faţă de ministeriul Fejervary, care deja în scurtul timp al existenţei sale de pănă acum a dat probe suficiente, că — asemenea antecesorilor săi — se mişcă în aceleaşi ape ale acestei politice destructive de stat. Dar totodată declarăm expres, că noi — pe lângă acestă posiţie a nostru declarat oposiţională faţă de guvernul Fejervary — nu ne identificăm de loc cu politica majorităţii coalisate şi nu ne alăturăm la acel fel de luptă, care împinge ţara spre anarchie şi care trebue să umple pe fiecare patriot liniştit cugetător cu cele mai seriose îngrijorări. De aceea nici nu putem lua din parte-ne răspunderea pentru un asemenea fel de luptă, care deja de mult nu se mai mişcă pe terenul luptelor normale constituţionale de partid«. înainte de a se ceti acestă declaraţie membrii români ai congregaţiunei au făcut prin rostul d-lui Dr. G. Popovici încercarea de a se lua odiosul obiect de la ordinea zilei, propunând — cum raporteză „Drapelul* — esmiterea unei anchete speciale, care să studieze cestiunea şi să vină în una din congregaţiile viitoare cu o propunere, care să corespundă adevăratelor intenţii şi sentimente ale poporaţiunei comitatului. Pentru propunerea d-lui Popovici a votat şi membrul camerei magnaţilor C. Şvab, baronul Bruckenthal, marele proprietar Hussar şi alţi bărbaţi independenţi maghiari. N’a folosit însă nimic faţă de voturile armadiei de notari comunali şi funcţionari comandaţi de vicespanul. Din partea Românilor d-l Coriolan Brediceanu a desfăşurat consecenţele inevitabile ale jocului hazard ce se face în mod aşa de uşuratic de aceia, cari ar trebui să fie păzitorii ordinei şi liniştei în comitat. Din partea Maghiarilor cu vederi independente mai seriose marele proprietar Hussar a dovedit, că nu este admisibil, ca vicespanul unui comitat să facă o propunere aşa de adânc tăiătore în vieţa politică a ţării, cum este propunerea resistenţei pasive prin care se părăsesc e te- (Va U’ tr.a.) După amânarea dietei. Evenimentele, ce s’au petrecut în şedinţa dela 10 Octomvrie a dietei, par a confirma prezicerile acelora, cari susţin, că sartea acestei diete e pecetluită şi că la 19 Decemvrie ea va fi disolvată.