Gazeta Transilvaniei, octombrie 1905 (Anul 68, nr. 216-239)

1905-10-01 / nr. 216

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 216.—1905. ca pe cât se pole să margă cu Maghiarii, er nu a­ se pune în serviciul partidelor aus­triace. Observăm, că diarele maghiare coa­­liționiste, cari țin se facă mare tărăboiu cu astfel de scris, nu pot să invoce vre-o faptă îndeplinită, seu enunciation­ obli­­gatore din partea Sârbilor. De aceea in­for­maţiunile lor trebue luate cu reservă. »Novosti« despre alianţa franco-rusă. Taiarul »Novosti« scrie, că nu există abso­lut nici un motiv de a se bănui, că alianţa franco-rusă e slabă. Graţie acestei alianţe Rusia a găsit resursele financiare necesare pentru a susţine un răsboiu lung. Tot gra­ţie acestei alianţe, Rusia a putut dirija în Extremul Orient o parte considerabilă din trupele sale dela frântirea occidentală. Gra­ţie tot acestei alianţe Germania s’a h­otă­­rît să dea o soluţie pacifică conflictului marocan. Acestă soluţie a intervenit de fapt cănd­­Germania a fost convinsă de soliditatea alianţei franco-ruse. A­iatul rus constată ireproşabila corectitudine a con­duitei Franţei faţă de Rusia în timpul res­­boiului, ca şi în timpul negocierilor de la Portsmouth. Existenţa alianţei franco-ruse, adauge ziarul rus, a exercitat indubitabil asupra acestor negocieri o influenţă favo­rabilă Rusiei. Evenimentele din urmă au probat în destul necesitatea de a se întări acestă alianţă, care constitue funda­mentul echilibrului lumei întregi. Toate sgo­­motele privitoare la renunţarea Rusiei de a fi aliata Franciei, sau de vr’o adiţiune la acestă alianţă a unei înțelegeri ruso­­germane, sunt lipsite de temelii. Petiţia consistoriului ev. săsesc * cătră Majsitatea Sa. Consistorul bisericei ev. săsesci în şedinţa sa de la 18 Septemvrie a hotărît a adresa Maiestăţii Sale Mo­­narchului o petiţie, cerând scutul Ma­iestăţii Sale pentru autonomia biseri­cei violate prin cunoscutele ordonanţe ale ministrului de culte în afacerea instrucţiunei primare. Petiţia acesta o vedem publicată în numărul de la 11 Octomvrie al organului bisericesc „Kirchliche­­Blätter“ şi are următorul text: Maiestate imperială şi apostolică­­regăscă! Prea graţiose împărate, Rege şi Stă­pâne ! Ministrul pentru culte şi instrucţiunea publică al Maiestăţii Vostre imperiale şi apostolice regesei sub Nr. 72.000/1905 d. d. Budapesta 15 August a. c. şi Nr. 72.001/1905 cu aceeaşi dată, a publicat două ordina­­ţiunî, una »în causa instrucţiunei în limba maghiară în şcolile primare cu limba de învăţământ nemaghiară«, or cealaltă »în causa instrucţiunei limbei maghiare la pre­parandiile cu limba de învăţământ nema­ghiară«. Consistoriul cu cel mai profund res­pect subsemnat al bisericei ev. de conf. augustană din părţile ardelene ale ţării, se simte jignit prin aceste două ordinaţiunî şi implorăză dela Maiestatea Văstră ocro­tire împotriva violentării. Maiestatea Vostra, ca purtătorul prea înalt al coroanei lui Ştefan, în sensul înte­­meiătorului regatului Ungariei, regele Şte­fan, care a dis (l. Decretum St. Ştefani cap. VI.): »Imperiul de o singură limbă şi de un singur obiceiu este slab şi fragil«, sunteţi aplecat cu inimă părintescă popoa­­relor poliglote ale acestui stat, şi cu fide­litate probată prin secole este supus Ma­iestăţii Vostre imperiale şi apostolice re­gesc­, precum şi casei prea înalte a Maj. Vostre şi poporul ardelean săsesc aflător sub îngrijirea bisericei noastre, şi care nu este nevrednic de ocrotirea prea graţiosă a Maiestăţii Voastre faţă cu nedreptatea şi nimicirea ameninţătore. Adevărat, că Excelenţa Sa d-l minis­tru r. u. al cultelor şi instrucţiunei publice, invoca, că numitele ordinaţiunî nu sunt altceva, decât esecutarea legii,— însă afir­maţiunea acesta stă în contradicţie cu or­­­o­r­dinaţiunile ministeriale.­­ Aceste ordinaţiunî nu numai că vio­­lăză legile esistente, ci îşi asumază şi sfera de competenţă a legislativei, luând măsuri pe care a­ le lua după constituţiune şi for­mal, numai legislativa este în drept. De­­oarece unul din factorii legislativei, dieta, actualmente nu e în stare a corespunde înaltelor sale probleme, ne adresăm cu ve­­neraţiune celuilalt factor al legislativei în­trupat în Maiestatea Vostra, ne adresăm Coroanei cu rugămintea de a remedia nu numai o nedreptate, ce ni­ s’a făcut, ci şi o prevaricaţiune în sfera de competenţă a Coroanei, ca unul din factorii legislativei. In ordinaţiunile ministeriale se fixeză ca ţintă a învăţământului pentru elevii şco­lilor primare cu limba de învăţământ ne­maghiară ,­­ca ei să-şi exprime cugetele conform raporturilor de vieţă, corect în limba maghiară, mai departe se sei«, ceti, scrie şi socoti fluent unguresce«. Ţinta acesta de învăţământ nu se întemeiază pe o lege, ci este împrumutată verbal din proiectul de lege »asupra modificării arti­colului de lege XXXVIII din anul 1868, ce tratăză despre învăţământul primar, a articolului de lege XVIII din 1879, ce tra­tăză despre învăţământul limbei maghiare, precum şi a articolului XXVI din 1893, ce trateză despre salarisarea învăţătorilor şi învăţăturelor confesionale­, proiect presen­­tat în dietă de guvernul anterior şi apoi eră şi retras, combătut de majoritatea pa­tronilor de şcoli confesionali. Proiectul de lege, în anul 14 consi­dera de necesar, a fixa prin legislaţiune dispoziţia amintită a ţintei de învăţământ pentru şcolile primare cu limba de învă­ţământ nemagh­iară, pe când actualul domn ministru r. u. al cultelor şi instrucţiunei publice, decretăză numita ţintă de învăţă­mânt şi ordonăză executarea imediată a ei lăsând la o parte legislaţiunea, în vir­tutea unei ordinaţiunî. A mai încercat încă unul din imediaţii antecesori ai dom­nului ministru de culte şi instrucţiune publică prin circulara dela 5 Iulie 1902 Nr. 30.332 a extinde ţinta de învăţământ pentru limba maghiară, dar şi în potriva acestei măsuri s’a făcut protest din partea acestui consistor. Ţinta de învăţământ fixată acum prin ordinaţiunea Nr. 72.000/905 conţine o mo­dificare a legii în vigoare, art. XVIII din 1879, »asupra instrucţiei în limba ma­ghiară în institutele de învăţământ popo­rale«, care în a­ul 4 impune limba ma­ghiară ca obiect obligător de învăţământ în şcolile primare, dar în expunerea de motive declară expres: „A sili pe cetă­ţenii de altă limbă, ca se-şi însuşescă pe lângă limba lor maternă şi limba statului, ar fi o sforţare inutilă“, şi a fost fixată numai pentru preparandii ca ţintă de în­văţământ, pentru­ ca candidaţii de învăţă­tori să-şî însuşescă limba maghiară în vorbire şi scriere, spre a o pută preda în şcolile primare. Ţinta de învăţământ fic­­sată pentru candidaţii de învăţători în pre­parandii se extinde prin ordinaţiunea mi­nisterială Nr. 72.000/905 în esenţă asu­pra elevilor din şcoalele primare cu limba de învăţământ nemaghiară — o disposiţîe de importanţă largă, care abstrăgând de la modificarea unei legi în vigoare, aparţine sferei de competenţă a legislaţiunei şi în virtutea însemnătăţii grave şi bogate în consecinţe, aşa că omiterea intervenţiei le­gislativei nu este admisibilă. Acestă ţintă lărgită a învăţământului, ca se întrebuin­ţăm cuvintele expunerei de motive la art. de lege XXVIII din 1889 asupra instrucţiunei limbei maghiare, — »este o sforţare inu­tilă«, care imposibil să aibă succesul dorit, dar este proprie a nimici şcola primară şi problemele ei. Zilele viitoare va urma reactivarea guvernului Fejervary, pe basa ulti­­­matului dela 23 Septemvrie şi a pro­gramului pe care ministrul preşedinte l’a presentat Coronei în diferite rân­duri. Intre dietă şi guvern s’au rupt ori­ce legături, dovadă şi împrejurarea, că la şedinţa din 10 Oct. guvernul nici nu s’a presentat. După astfel de an­tecedente e o absurditate a­ se mai vorbi despre reluarea firului negocie­rilor între guvern şi majoritate cu scop de a­ se stabili o înţelegere. După tote semnele pausa pană la 19 Decemvrie va folosi-o guvernul în scop de a-şi pregăti nouele mă­suri cu care se-şi asigure dobândirea unei majorităţi, şi a pregăti noua cam­panie electorală, care va urma în urnă. Evenimentul zilei este noua au­dienţă a ministrului preşedinte Fe­jervary la Majestatea Sa. Audienţa a avut loc­eri, joi, la orele 11 a. m. şi a durat 11/2 oră. După o ultimă depeşă Majestatea Sa ar fi primit cu graţie raportul şi propunerile lui Fe­jervary asupra situaţiunei. Decisuime n’a urmat vise. La dorinţa Monar­­ch­ului bar, Fejervary a răm­as în Viena. Alte audienţe nu sunt plă­nuite. După audienţă Fejervary s’a dus la ministeriul de externe, unde a conferit timp mai îndelungat cu contele Goluchowski. Se afirmă, că noua numire a mi­­nisteriului se va publica în numărul de mâne al fetei oficiale. De­odată cu numirea se va publica şi un mani­fest al Maj. Sale, care va conţine programul guvernului. „Neue Fr. Presse“, care de obi­cei, e bine informat şi orientat des­pre cele ce se petrec în cercurile curţii şi la Budapesta, zice că pro­blema guvernului Fejervary va fi, ca cu programul său se trântescă ma­joritatea actuală la viitoarele alegeri, cari vor urm­a îndată după disolva­­rea camerei. Ca scrie nouă mai înregistrăm, că după informațiunile cercurilor po­litice diriguitoare maghiare sunt es­­cluse ori­ce tratări cu coaliția. Mo­­narchul nici că vrea să mai audă des­pre astfel de tratări. Intr’aceea deputații partidelor coaliate s’au împrășciat care în că­­trău prin provincie, ca să organiseze mişcarea de resistenţă pasivă contra guvernului. La Terestopol a fost con­vocată pe Dumineca viitoare o mare adunare de protestare. Vor participa Kossuth, Apponyi, Barabas şi alţi de­putaţi. Congregaţia comitatului Caraş-Severin. La 11 Octomvrie n. s’a ţinut în Lu­­goşi, congregaţia de tomna a comitatului Caraş-Severin. La ordinea Zilei se pusese aducerea la cunoscinţă a numirei minis­­teriului Fejervary, apelul admo­dator al a­­cestui ministeriu cătră municipii, şi curen­­dele municipale referitoare la alăturarea la resistenţă pasivă. Toate aceste obiecte co­mitetul permanent le-a îmbinat intr’o sin­gură moţiune, prin care se voteză neîn­credere ministeriului Ferervary şi enunţă resistenţă pasiva. De remarcat este, că însuşi vicespanul Carol Medica a presen­­tat, în numele său propunerea privitoare la resistenţă pasivă. Membrii români ai congregaţiei au dat prin d-l Dr. G. Dobrin o declaraţie subscrisă de d-nii: Dr. G.Dobrin, Coriolan Brediceanu, Dr. Valeriu Branisce, Nicolae Bircescu, Dr. Petru Barbu, Dr. Cornel­­Turca Dr. L­idor Pop, Titu Haţieg, Dr. George Popoviciu, Virgil Thomicî, George Tatucu, Dr. Ştefan Petrovicî, Pavel Craşovan şi Dr. Aurel Valean. Declaraţiunea acesta se întroduce”cu constatarea, că de oare­ce cele două direc­ţiuni, a căror luptă înverşunată a provo­cat asupra ţârii o crisă grea şi incalcula­bilă în urmările ei, se unesc în ideia fun­damentală a nenorocitei politice de stat, ce pornesce din concepţia, că Ungaria nu­mai aşa poate exista, decă toate popoarele ţării se vor contopi în rassa maghiară şi întreaga populaţiune a Ungariei va deveni o naţiune unitară consolidată, după­ ce prin urmare ambele direcţiuni ved în con­topirea artificială de rassă, garanţa de e­­xistenţă a Ungariei, i­ar Românii nu văd în acestă contopire de rassă nici o garan­ţie da existenţă, ci o primejdie seriosă pentru Ungaria, divisând în mod artificial în două tabere ostile popoarele Ungariei destinate a trăi împreună în plină înţele­gere pacinică, după­ ce ambele direcţiuni amintite se deosebesc în privinţa acestei politice de stat numai prin aceea, că una din ele este gata a arăta de­ocamdată de cura ideia independenţei de stat şi a susţine după putinţă legătura existentă cu Austria, ca în chipul acesta se poat a­duce cu succes în îndeplinire marea operă a acestui pro­ces de contopire de rasse, pe când cea­laltă direcţie voesce se desfacă alianţa e­­xistentă cu Austria, tindând spre uniunea personală, vărând în armata ungară inde­pendentă un nou instrument eficace al con­­topirei artificiale de rasse, or în indepen­dența de stat a Ungariei cucerirea popoa­­relor ei pentru rassa maghiară; după­ ce deosebirea între cele două direcțiuni în cestiunea armatei este numai, că una din ele vede în armata comună, or cealaltă în armata ungară independentă cel mai puternic sprijin al politicei de stat îndreptate în contra existenţei naţio­nale a popoarelor nemaghiare, or noi Ro­mânii, fără de a comite un act de sinuci­dere naţională, nu ne putem alătura nici uneia, nici alteia din aceste doue direcţi­uni; — pe lângă esprimarea profundei în­grijiri patriotice şi pentru precisarea po­­siţiei ce o iau în actuala crisă serioasa, amintiţii membrii români ai congregaţiei dau următorea declaraţie: »Tocmai precum am fost necesitaţi şi pănă acum a lua posiţia celei mai de­clarate oposiţiuni faţa de toate guvernele din causa acestei politice destructive de stat a lor, tot aşa luăm aceeaşi posiţie de­clarat oposiţională şi faţă de ministeriul Fejervary, care deja în scurtul timp al existenţei sale de pănă acum a dat probe suficiente, că — asemenea antecesorilor săi — se mişcă în aceleaşi ape ale aces­tei politice destructive de stat. Dar tot­o­­dată declarăm expres, că noi — pe lângă acestă posiţie a nostru declarat oposiţio­nală faţă de guvernul Fejervary — nu ne identificăm de loc cu politica majorităţii coalisate şi nu ne alăturăm la acel fel de luptă, care împinge ţara spre anarchie şi care trebue să umple pe fie­care patriot liniştit cugetător cu cele mai seriose în­grijorări. De aceea nici nu putem lua din parte-ne răspunderea pentru un asemenea fel de luptă, care deja de mult nu se mai mişcă pe terenul luptelor normale consti­tuţionale de partid«. înainte de a­ se ceti acestă declaraţie membrii români ai congregaţiunei au fă­cut prin rostul d-lui Dr. G. Popovici în­cercarea de a­ se lua odiosul obiect de la ordinea zilei, propunând — cum rapor­­teză „Drapelul* — esmiterea unei anchete speciale, care să studieze cestiune­a şi să vină în una din congregaţiile viitoare cu o propunere, care să corespundă adevărate­lor intenţii şi sentimente ale poporaţiunei comitatului. Pentru propunerea d-lui Po­povici a votat şi membrul camerei mag­naţilor C. Şvab, baronul Bruckenthal, ma­rele proprietar Hussar şi alţi bărbaţi in­dependenţi maghiari. N’a folosit însă ni­mic faţă de voturile armadiei de notari comunali şi funcţionari comandaţi de vice­spanul. Din partea Românilor d-l Coriolan Brediceanu a desfăşurat consecenţele ine­vitabile ale jocului hazard ce se face în mod aşa de uşuratic de aceia, cari ar tre­bui să fie păzitorii ordinei şi liniştei în comitat. Din partea Maghiarilor cu vederi independente mai seriose marele proprie­tar Hussar a dovedit, că nu este admisi­bil, ca vicespanul unui comitat să facă o propunere aşa de adânc tăiătore în vieţa politică a ţării, cum este propunerea re­­sistenţei pasive prin care se părăsesc e te- (Va U’ tr.a.) După amânarea dietei. Evenimentele, ce s’au petrecut în şedinţa dela 10 Octomvrie a die­tei, par a confirma prezicerile acelora, cari susţin, că sartea acestei diete e pecetluită şi că la 19 Decemvrie ea va fi disolvată.

Next