Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1905 (Anul 68, nr. 240-263)

1905-11-01 / nr. 240

Nr. 240.—1905 GAZETA TRANSILVANIEI, veniturile tutunului cu 4.381 cor. 25 bani. Cu totul 66.874 cor. 7 bani mai mult ca anul trecut. Caracteristice date ! Raportul inspectorului de scoale încă a fost ascultat cu viuă atenţiune. Acest inspector s’a insuit a grăpa în câtva da­tele semnificative ale colegului său de la ■finanţe, pentru­ că în raportul său voia să presinte situaţiunea în culori mai îmbucu­­ratoare, ca şi cum pe terenul instrucţiunei i publice ar fi progrese vădite. A accentuat, că în şcolele confesio­nale şi în­deosebi în cele greco-catolice de sub jurisdicţiunea episcopatului din Lugoşi şi, instrucţiunea se face conform le­gilor şi aşteptărilor lui, întru­cât în a­­m­intite de şcole se pune multă grijă şi pe învăţarea limbei unguresce. Tot inspectorul de şcole a raportat cu multă satisfacţiune, că în cele 54 scale de stat, frecventeză mai mulţi copii de român, de cât de ungur, — a uitat vise să spună, şi motivul, că copii de ungur n’au de unde să umble la şcolele de stat, — căci nu-s. A mai amintit acest inspector, că a adresat un apel cătră institutele de bani, ca acele să contribue cu ajutoare la pre­miile menite a se distribui învăţătorilor mai harnici, — adecă la de aceia, cari s’au dovedit mai buni »patrioţi«. S’a mai relevat o causă, in care un notar a recercat oficios pe un preot gr. or., ca să-i dea ceva date, care însă ar fi remis recercarea, pe motiv, că ar fi fost scris unguresce. Nu s’a putut însă face o discuţiune politică-limbistică, fiind­că ac­tele n’au fost instruite. Ce pagubă !! După amiazi la 3 ore s’a ţinut con­­gregaţiune extraordinară, la care au parti­cipat puţini, atât din partea Ungurilor, cât şi din a Românilor. Obiectul cel mai important a fost scrisorea ministrului preşedinte Fejervary despre reactivarea sa ca ministru preşe­dinte şi a soţilor săi. Protonotarul cetesce propunerea co­­misiunei permanente, ca adecă comitatul Hunedoarei să voteze neîncredere reactiva­tului guvern, ca unuia ilegal, tot­odată să declare, că nu va executa ordonanţele aces­tui ministeriu şi nu se va supune de­cât forţei brute. B’aţă de acesta propunere a vorbit Dr. A. Vlad, susţinând, că nici Românii t-^WNB|»,Î.TI€ri'uCr­e­­ în guvernul actual, dar nu din acele motive, din cari sunt cu ne­încredere membrii maghiari, ci cu totul din alte puncte de vedere. După o desbatere mai lungă și expli­cări reciproce, s’a primit cu unanimitate, ca să se voteze neîncredere guvernului. In decursul acestei desbaterî Dr. A. Vlad a presentat fișpanului o contra-propunere făcută în limba română, care însă nu voia­­s’o primescă şi să­ o alăture la acte. După care s’a încins un alt rând de discuţie a­­supra limbei protocolare a comitatului şi s’a terminat cu aceea, că cuprinsul propu­­nerei s’a esplicat din partea propunătoru­lui şi în limba ungurescă. Contra-propunerea amintită cu a­­căstă ocasiune nu vi-o pot comunica, căci nu am putut’o căpăta. Altă desbatere s’a încins în jurul cu­­rendei oraşului Oradea-Mare în causa vo­tului universal. Curenda de la Oradea­­Mare cere sprijinirea votului universal con­diţionat de la cunoscerea şi scrierea lim­bei maghiare. Comisiunea permanentă a propus a se primi. La acest obiect a vorbit Dr. Victor Bontescu, arătând motivele imposibile ale propunerei şi într’un discurs mai lung spune pentru­ ce Românii nu pot primi, de cât ceea ce d-sa a spus, ca contrapro­punere, că adecă acceptă votul universal fără restricţiune. ""Vîrşpanuî a cerut, ca vorbitorul să spună și în unguresc, cele ce a spus ro­­mânesce. Și cu toate că contra-propunăto­­rul a dat’o şi pe ungurie, majoritatea a primit propunerea comisiunei permanente. S’au mai desbătut şi alte obiecte puse la ordinea zilei şi s’au primit toate (fără multă disensiune. Odeşteanul. SOIRILE DILEI. — Noemvrie 13 n. Un act de înaltă pietate. Din Tim­işora­­­ni­ se scrie: In 6 i. c. a reposat la Toracul mare parochul şi vicarul protopopesc gr. -or. român Paul Tempea, deplâns de ne­­consoarbila sa soţie doamna Anastasia n. ■Suciu. Câţi l'au cunoscut în viaţă pe de­functul, râu solut de adevărat preot ro­­­mân, de bărbat cu vederi largi şi pururea d­e muncitor, or vieţa conjugală a ambilor a­­fost o armonie perfectă sufletescă isvorîtă din cele mai nobile sentimente omenesc­. Defunctul nu a lăsat testament şi aşa în lipsa descendenţilor, doamna văd. Anastasia Tempea a eremit şi jumătatea soţului ei din irumoasa avere agonisită la olaită. Aceşti omeni de gândiri su­perioare, încă pănă era fericitul soţ în viaţă s'au decis, ca partea cea mai mare a averei lor s’o testeze bisericei şi neamului lor. Doamna văd. Anastasia Tempea a dus în­deplinire acestă mărătâ hotărîre astfel, că în 9­­. c. a subscris înaintea notarului public do­cumentele, prin care a donat înfiinţândei episcopii gr. or. române din Timişoara 40,000 cor., or Alumneului gr. or. român tot 40,000 cor., atât în numele său, cât şi în al fericitului ei soţ ; din restul averei s’a mai format o fundaţiune de 2000 cor. pe seama bisericei gr. or. române din To­­racul-mare, or o sumă frumuşică vor moş­teni rudele din ambele părţi. Documentele necesare ie-a făcut în faţa locului d-l ad­vocat din Timişoara Dr. Aurel Cosma, care le va şi presenta forurilor interesate. Stim bine, că doamna Tempea n’a rîvnit nici când după măriri lumesci, ci pătrunsă de adevărata nobleţă a inimei sale românesc! a voit să contribue la ridicarea aşedămin­­telor nem­ului său pentru care cu fericitul ei soţ a muncit o viaţă întregă, totuşi însă dăm publicităţii acest act de înaltă pietate creştinăscă şi naţională, ca tot­ suflarea românască se aducă acestor soţi prinosul de recunoscinţă binemeritată, or exemplul lor măreţ se afle imitare în cer­curi cât mai largi. Visul bănăţenilor s’a apropiat cu un pas gigantic spre realizare şi câtă vreme noi Românii vom avea astfel de caractere nobile, se nu ne temem de sartea poporului nostru, căci har Domnului, avem omeni, cari deja în viaţă îşi ridică un monument aere perennius. Acest monu­ment şi l’a ridicat în inima neamului ro­mânesc doamna văd. Anastasia Tempea. — El. Bill Blaşiu­. Cetim în »Unirea« . Du­minecă a sosit la Preaven. Ordinariat lista preoţilor împărtăşiţi cu subsidiu erarial pe anul 1905. Suma ce se va distribui e de : 222.665 cor., cu 18 mii mai mare ca anul precedent. Sunt împărtăşiţi 614 preoţi. Suma maximală e de 1200 cor., cr cea mi­nimală de 35 cor. Peste tot se observă o crescere de 20—30—40 cor. faţă cu trecut. Cu toate acestea n’au fost împărtăşiţi nici de data acăsta toţi preoţii propuşi. Câţi­va neimpărtăşiţî în 1904 sunt trecuţi acuma. Eliminarea studentului Melba. Consi­liul disciplinar de la universitatea din Bu­dapesta s’a ocupat alaltăieri cu afacerea studentului Melha Armand şi soţi şi pe motivul, că acesta s’a purtat n­erespectuos faţă de rectorul Lang, cu ocasiunea cunos­cutului »háborúság« al studenţilor coali­­ţionişti, a decis să elimineze pe Melha pen­tru totdeauna dela universitatea din Bu­dapesta. Probabil ca resolvându-se astfel afacerea demonstraţiune studenţesc­, cur­surile la universitate se vor redeschide săptămâna acăsta. Procesul asasinilor protopopului Cupşa. La curtea cu juraţi din Deşiu s’a judecat în 2­7 i. c. procesul asasinilor bătrânului protopop Samuil Cupşa din Cupşeni. Tri­bunalul a condamnat pe Ioan Cupşa şi Sofronie Filip la câte 9 ani, pe Alexandru Cupşa la 5 ani temniţă grea, şi pe servi­­toarea Maria Cupşa la 3­/2 luni închisore. Acusaţii loan Curău , Petri şi Samuil Cupşa, în lipsă de probe, au fost achitaţi.— Crima acesta, săvîrşită prin luna Martie, a provo­cat la timpul său o sensaţie durerosă, mai ales că bestialii făptuitori, cari au săvîrşit omorul cu gândul de a jefui, erau nu nu­mai fiii sufletesc! ai victimei, dar îi dato­­r­au recunoscinţă şi prin faptul că mai toţi fuseseră mai nainte în serviciul pro­topopului, şi precum se vede, mai toţi fac parte din familia Cupşeştilor. Soţia proto­popului, maltratată, trăieste şi acuma pur­tând urmările schingiuirilor din noaptea fatală. Inspectorul Dr. Vertessy răspunde. Ce­torii noştri cunosc părerile şovinistului inspector şcolar al Sibiului din articolul publicat în »Eds« apreciat şi de noi. Ace­laşi articol a fost apreciat (cu mănuşi) şi de »S. D. T.« din Sibiiu sub titlul »() d­e­­tailare« Voinicosul inspector resplătesce politeţa ziarului săsesc cu nouă isbucnirî şoviniste publicate în ultimul număr al lui »Eds«. Asupre răspunsului acestui in­spector vom reveni. Incendiu în Braşov. Sâmbătă spre Du­minecă liniştea nocturnă a Braşovenilor fu tulburată prin semnalul de foc dat din turnul Sfatului. Pe promenada de sub Tâmpa se vedeau flăcări mari, cari lumi­nau sinistru crengile despoiate de podebea frunzelor. Ardea mica bucătărie dela chioş­cul cofetarului Flagner. Chioşcul însuşi­­ fiind de fier a rămas întreg, mistuindu se­­ numai bucătăria şi ce se afla întrânsa. Focul trebue ca a fost pus de cineva. Sucursala »Racoţanei« în Mediaş, in­stitutul de credit şi economii »Racoţana« din Şeica­ mare a deschis pe dina de 1 No­­vembrie o sucursală în Mediaş. Conduce­rea acestei sucursale a fost­ încredinţată advocatului Dr. Dionisie Roman, bine cu­noscut publicului din acel oraş şi împre­jurime. Sucursala are pe lângă diriginte: 2 funcţionari : un cassier şi un comptabil. Impedecarea emigrării din România în America. Prefecţii judeţelor Tulcea şi Constanţa au fost telegrafic invitaţi de către ministrul român de interne se ia de urgenţă măsuri pentru împedecarea emigrării ţăranilor în America. De asemeni s’au luat dispoziţii pentru prinderea şi da­rea în judecată eventual expulsarea agen­ţilor de emigrare, cari cutreeră Dobrogea. Un oraş român din Macedonia incen­diat de Greci. O telegramă din Grebena anunţă că oraşul român Abelia a fost in­cendiat Vineri săra­ce greci, casele, mo­rile şi ferăstraele Românilor au fost cu desăvârşire arse. O altă telegramă din Grebena ves­­tesce, că două none asasinate au fost co­mise de Greci. Românii Nicolae Petcu şi Mitacu au fost omorîţi. E un adevărat răs­­boiu de exterminare dus de Greci in con­tra Românilor macedoneni. Exposiţia contesei Varinkov va mai sta 3­­file deschisă (Marţi, Mercurî, Joi). Tablourile, ce au mai rămas, se vor vinde încă şi mai ieftin, decât până acuma. Pu­blicul iubitor de artă să nu scape ocazia de a-şi procura cu preţ neînsemnat ade­vărate opere de artă. (Villa Kertsch etaj I. Nr. 0. Intrarea gratis. Orele II—4) Evenimentele din Rusia. Guvernul rusesc îşi dă cea mai ma­re silinţă pentru a potoli patimile, cari au pricinuit jafurile şi omorurile din zilele trecute Un comunicat al guvernului ape­­lăză din nou la poporul rusesc, ca să aju­toreze guvernul în lucrarea sa pentru re­­alisarea reformelor constituţionale. Consi­­liul­ de miniştri — dice apelul guvernului — îşi va da fără silinţa să realiseze ma­nifestul Ţarului. Guvernul va ordona o cercetare severă contra acelor organe po­­liţiale, cari s’au făcut vinovate de o pro­­cedere provocătăre şi va pedepsi pe cei vinovaţi. In sensul acesta au adresat po­­poraţiunei apeluri număroşî guvernori ruşi şi şi sf. Sinod al Rusiei. Asupra evenimentelor ultime înregis­trăm ur­mătore­le amănunte: Restabilirea ordinei in Kronstadt. In urma jafurilor, omorurilor şi in­cendierilor puse la cale în Kronstadt de către marinarii revoltaţi, guvernul a diri­­giat la faţa locului mai multe detaşamen­te de trupe, cari ocupând oraşul au res­tabilit ordinea. O telegramă de Sâmbătă se va descrie situaţiunea din Kronstadt în următorul mod: Ordinea şi liniştea e res­tabilită, oraşul oferă însă un tablou trist al devastării. Numerose edificii au ars pâ­nă în fundament; 200 de locuinţe sunt total jefuite şi numeroşii individi vând pe străzile oraşului obiecte scumpe cu pre­ţuri ridicute. Numărul morţilor şi răniţi­lor încă nu s’a putut constata. In spitale zac peste 100 răniţi. Marinarii revoltaţi au fost desarmaţî şi internaţi în temniţele oraşului. Astăzi (Sâmbătă) se întrunesce tributului de răsboiă. Feste 300 marinari vor fi, precum se­dice, osândiţi la morte. Situaţia la Petersburg. In urma unor svonuri despre esce­se iminente contra Evreilor din Petersburg s’au luat de cătră autorităţi cele mai în­tinse măsuri de siguranţa. Poliţia a pri­mit cele mai severe ordine, să suprime ori­ce încercare de jaf sau omor. Totuşi po­­pulaţiunea evreescă se simte foarte agitată şi caută să-şi asigure vieţa şi averea. Băn­cile particulare deabea mai pot lua în pri­mire obiectele şi banii, ce li se dau spre păstrare. Comercianţii evrei îşi ţin prăvă­lii­le închise. Scrii liniştitore din provincie. Agenţia telegrafică rusăscă comunică, că în Moscva s’au deschis din nou prăvă­liile, teatrele şi restaurantele. Circulaţiunea pe căile ferat a devenit normală şi lucră­torii grevişti şi-’au reluat munca. NECROLOG- Subscrişii cu inimă înfrân­tă de durere, aduc la cunoscinţa tuturor cunoscuţilor, cum că prea iubitul lor frate, cumnat unchiu, şi nepot, Petru Uilâcan, protopop gr. cat. al Reghinului, assesor consistorial, Directorul despărţămîntului Reghin al Asociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului român etc. etc. după un morb greu şi îndelungat, împărtăşit cu ss. taine ale muribunzilor, şi-a dat nobilul său suflet în mânile creatorului Sâmbătă în 11 Novembre st. n. 1905 la 3 /2 ore dimi­­naţa, în anul 57 al etăţii şi 32 al preoţiei. Înmormântarea va fi Luni în 13 Novembre 1905 la 2 ore p. m. Rugaţi-vă lui Dudău pentru el. Reghinul săsesc la 11 Novembre 1905. Alesandru, canonic metropo­loan, medic, cerc. Danilă, cantor bis. Anica, Maria ca fraţi şi surori. Valeria n. Bian, Helena n. Moldovan, Ana n. Macsin, Vasilie Angliei ca cumnate şi cumnaţi. Petru Pop prepo­­sit cap. în Lugoş ca unchiu. Valeria, Ge­orge, Petru, Cornelia, Valeria, loan, Mar­gareta, Alesandru, Anica, loan, Dănilă ca nepoţi şi nepoate. Pagina 3. In Odesa s’au deschis din nou şcolii© oraşului. I,ziua de Sâmbătă a fost liniştită. Populaţiunea agitată totuşi se teme de nouă excese, deşi noul guvernor general a luat cele mai energice măsuri de si­guranţă. Noul guvern al Rusiei. Un ucaz imperial publică numirea­­ următorilor miniştri: Sipov la finanţe, Ti- I­mirjazev la comerciu, Nemeşajev la comu­­nicaţiune, Filosofov la controlul imperial şi Rutier la agricultură. Principele Trubetz­­koi a declarat, că nu pote primi în împre­jurările actuale vreun portofoliu de minis­tru, pe motiv, că aparţinând unui partid constituţional democrat, nu poate intra în ministeriul actual, care în stadiul său de transiţie nu se poate lega de nici un partid. Trubetzkoi apeleză apoi în scrisoarea adresată lui Witte, la toţi cetăţenii paci­­nici, ca să sprijinăscă pe Witte întru rea­­lizarea manifestului din 30 Oct. Witte a destituit pănă acum pe gu­­vernorul din Kiev, general Bessonow, şi pe şeful poliţiei Zichorsky, apoi pe guvernorii din Minsk, Kurlow, Tver, Sleptzov, Iaros­­lav şi Rugavits, trimiţându-i în judecată. Măsurile aceste au produs mare mulţumire şi liniştire în sînul poporaţiunei. Un nou apel al Sf. sinod. Sinodul a adresat un nou apel cătră credincioşii ortodoxi, îndemnându-­ se nu să folosăscă de libertăţile acordate pen­tru provocarea unui răsboi­ civil şi se se parte cu dragoste şi iubire faţă de con­locuitorii lor de alte confesiuni. O demonstraţiune a evreilor din Cernăuţi. »N. Fr. Pr.« primesce din Cernăuţi scriea, că o miie de lucrători jidani demon­strând înaintea consulatului rusesc din Cer­năuţi, au spart geamurile consulatului. ULTIME SCIRI. Budapesta, 12 Noemv. Miniştrii Lukacs (culte şi instrucţie) şi Vörös (comerciu) au ţinut azi în cercurile electorale I şi, III de aici discursuri, în care candideaza ca deputaţi. Amân­doi au parafrasat programul guver­nului. Ministrul Lukacs a zis între altele, că naţionalităţile n’au motiv de a se teme în privinţa limbei lor materne, în urma nouei legi şcolare ce se va aduce(!) N­ştinţa guvernu­lui este, ca toţi cetăţenii se-şi însu­­şescA limba statului (!) Londra, 12 Noemvrie. „Standard“ primesce din Petersburg scriea, că răsboiul civil este inevitabil în Rusia. Aproape toţi evreii din Petersburg au fugit. GincHîiSeriCi, 13 Nov. La sosi­rea lui Apponyi şi Wlassics s’au in­­tîmplat ciocniri sângerose între so­cialişti şi koşutişti. La dorinţa koşu­­tiştilor poliţia a chemat în ajutor mi­liţie. Când Apponyi şi Wlassics şi-au făcut intrarea în oraş, trăsurile lor au fost bombardate cu pietrii. Adu­narea s-a putut ţine numai cu asis­tenţă militară. Socialiştii au făcut mare gălăgie. Proprietar: Dr. Aurel Mureșianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop.

Next