Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1905 (Anul 68, nr. 240-263)
1905-11-01 / nr. 240
Nr. 240.—1905 GAZETA TRANSILVANIEI, veniturile tutunului cu 4.381 cor. 25 bani. Cu totul 66.874 cor. 7 bani mai mult ca anul trecut. Caracteristice date ! Raportul inspectorului de scoale încă a fost ascultat cu viuă atenţiune. Acest inspector s’a insuit a grăpa în câtva datele semnificative ale colegului său de la ■finanţe, pentru că în raportul său voia să presinte situaţiunea în culori mai îmbucuratoare, ca şi cum pe terenul instrucţiunei i publice ar fi progrese vădite. A accentuat, că în şcolele confesionale şi îndeosebi în cele greco-catolice de sub jurisdicţiunea episcopatului din Lugoşi şi, instrucţiunea se face conform legilor şi aşteptărilor lui, întrucât în amintite de şcole se pune multă grijă şi pe învăţarea limbei unguresce. Tot inspectorul de şcole a raportat cu multă satisfacţiune, că în cele 54 scale de stat, frecventeză mai mulţi copii de român, de cât de ungur, — a uitat vise să spună, şi motivul, că copii de ungur n’au de unde să umble la şcolele de stat, — căci nu-s. A mai amintit acest inspector, că a adresat un apel cătră institutele de bani, ca acele să contribue cu ajutoare la premiile menite a se distribui învăţătorilor mai harnici, — adecă la de aceia, cari s’au dovedit mai buni »patrioţi«. S’a mai relevat o causă, in care un notar a recercat oficios pe un preot gr. or., ca să-i dea ceva date, care însă ar fi remis recercarea, pe motiv, că ar fi fost scris unguresce. Nu s’a putut însă face o discuţiune politică-limbistică, fiindcă actele n’au fost instruite. Ce pagubă !! După amiazi la 3 ore s’a ţinut congregaţiune extraordinară, la care au participat puţini, atât din partea Ungurilor, cât şi din a Românilor. Obiectul cel mai important a fost scrisorea ministrului preşedinte Fejervary despre reactivarea sa ca ministru preşedinte şi a soţilor săi. Protonotarul cetesce propunerea comisiunei permanente, ca adecă comitatul Hunedoarei să voteze neîncredere reactivatului guvern, ca unuia ilegal, totodată să declare, că nu va executa ordonanţele acestui ministeriu şi nu se va supune decât forţei brute. B’aţă de acesta propunere a vorbit Dr. A. Vlad, susţinând, că nici Românii t-^WNB|»,Î.TI€ri'uCre în guvernul actual, dar nu din acele motive, din cari sunt cu neîncredere membrii maghiari, ci cu totul din alte puncte de vedere. După o desbatere mai lungă și explicări reciproce, s’a primit cu unanimitate, ca să se voteze neîncredere guvernului. In decursul acestei desbaterî Dr. A. Vlad a presentat fișpanului o contra-propunere făcută în limba română, care însă nu voias’o primescă şi să o alăture la acte. După care s’a încins un alt rând de discuţie asupra limbei protocolare a comitatului şi s’a terminat cu aceea, că cuprinsul propunerei s’a esplicat din partea propunătorului şi în limba ungurescă. Contra-propunerea amintită cu acăstă ocasiune nu vi-o pot comunica, căci nu am putut’o căpăta. Altă desbatere s’a încins în jurul curendei oraşului Oradea-Mare în causa votului universal. Curenda de la OradeaMare cere sprijinirea votului universal condiţionat de la cunoscerea şi scrierea limbei maghiare. Comisiunea permanentă a propus a se primi. La acest obiect a vorbit Dr. Victor Bontescu, arătând motivele imposibile ale propunerei şi într’un discurs mai lung spune pentru ce Românii nu pot primi, de cât ceea ce d-sa a spus, ca contrapropunere, că adecă acceptă votul universal fără restricţiune. ""Vîrşpanuî a cerut, ca vorbitorul să spună și în unguresc, cele ce a spus românesce. Și cu toate că contra-propunătorul a dat’o şi pe ungurie, majoritatea a primit propunerea comisiunei permanente. S’au mai desbătut şi alte obiecte puse la ordinea zilei şi s’au primit toate (fără multă disensiune. Odeşteanul. SOIRILE DILEI. — Noemvrie 13 n. Un act de înaltă pietate. Din Timişorani se scrie: In 6 i. c. a reposat la Toracul mare parochul şi vicarul protopopesc gr. -or. român Paul Tempea, deplâns de neconsoarbila sa soţie doamna Anastasia n. ■Suciu. Câţi l'au cunoscut în viaţă pe defunctul, râu solut de adevărat preot român, de bărbat cu vederi largi şi pururea de muncitor, or vieţa conjugală a ambilor afost o armonie perfectă sufletescă isvorîtă din cele mai nobile sentimente omenesc. Defunctul nu a lăsat testament şi aşa în lipsa descendenţilor, doamna văd. Anastasia Tempea a eremit şi jumătatea soţului ei din irumoasa avere agonisită la olaită. Aceşti omeni de gândiri superioare, încă pănă era fericitul soţ în viaţă s'au decis, ca partea cea mai mare a averei lor s’o testeze bisericei şi neamului lor. Doamna văd. Anastasia Tempea a dus îndeplinire acestă mărătâ hotărîre astfel, că în 9. c. a subscris înaintea notarului public documentele, prin care a donat înfiinţândei episcopii gr. or. române din Timişoara 40,000 cor., or Alumneului gr. or. român tot 40,000 cor., atât în numele său, cât şi în al fericitului ei soţ ; din restul averei s’a mai format o fundaţiune de 2000 cor. pe seama bisericei gr. or. române din Toracul-mare, or o sumă frumuşică vor moşteni rudele din ambele părţi. Documentele necesare ie-a făcut în faţa locului d-l advocat din Timişoara Dr. Aurel Cosma, care le va şi presenta forurilor interesate. Stim bine, că doamna Tempea n’a rîvnit nici când după măriri lumesci, ci pătrunsă de adevărata nobleţă a inimei sale românesc! a voit să contribue la ridicarea aşedămintelor nemului său pentru care cu fericitul ei soţ a muncit o viaţă întregă, totuşi însă dăm publicităţii acest act de înaltă pietate creştinăscă şi naţională, ca tot suflarea românască se aducă acestor soţi prinosul de recunoscinţă binemeritată, or exemplul lor măreţ se afle imitare în cercuri cât mai largi. Visul bănăţenilor s’a apropiat cu un pas gigantic spre realizare şi câtă vreme noi Românii vom avea astfel de caractere nobile, se nu ne temem de sartea poporului nostru, căci har Domnului, avem omeni, cari deja în viaţă îşi ridică un monument aere perennius. Acest monument şi l’a ridicat în inima neamului românesc doamna văd. Anastasia Tempea. — El. Bill Blaşiu. Cetim în »Unirea« . Duminecă a sosit la Preaven. Ordinariat lista preoţilor împărtăşiţi cu subsidiu erarial pe anul 1905. Suma ce se va distribui e de : 222.665 cor., cu 18 mii mai mare ca anul precedent. Sunt împărtăşiţi 614 preoţi. Suma maximală e de 1200 cor., cr cea minimală de 35 cor. Peste tot se observă o crescere de 20—30—40 cor. faţă cu trecut. Cu toate acestea n’au fost împărtăşiţi nici de data acăsta toţi preoţii propuşi. Câţiva neimpărtăşiţî în 1904 sunt trecuţi acuma. Eliminarea studentului Melba. Consiliul disciplinar de la universitatea din Budapesta s’a ocupat alaltăieri cu afacerea studentului Melha Armand şi soţi şi pe motivul, că acesta s’a purtat nerespectuos faţă de rectorul Lang, cu ocasiunea cunoscutului »háborúság« al studenţilor coaliţionişti, a decis să elimineze pe Melha pentru totdeauna dela universitatea din Budapesta. Probabil ca resolvându-se astfel afacerea demonstraţiune studenţesc, cursurile la universitate se vor redeschide săptămâna acăsta. Procesul asasinilor protopopului Cupşa. La curtea cu juraţi din Deşiu s’a judecat în 27 i. c. procesul asasinilor bătrânului protopop Samuil Cupşa din Cupşeni. Tribunalul a condamnat pe Ioan Cupşa şi Sofronie Filip la câte 9 ani, pe Alexandru Cupşa la 5 ani temniţă grea, şi pe servitoarea Maria Cupşa la 3/2 luni închisore. Acusaţii loan Curău , Petri şi Samuil Cupşa, în lipsă de probe, au fost achitaţi.— Crima acesta, săvîrşită prin luna Martie, a provocat la timpul său o sensaţie durerosă, mai ales că bestialii făptuitori, cari au săvîrşit omorul cu gândul de a jefui, erau nu numai fiii sufletesc! ai victimei, dar îi datorau recunoscinţă şi prin faptul că mai toţi fuseseră mai nainte în serviciul protopopului, şi precum se vede, mai toţi fac parte din familia Cupşeştilor. Soţia protopopului, maltratată, trăieste şi acuma purtând urmările schingiuirilor din noaptea fatală. Inspectorul Dr. Vertessy răspunde. Cetorii noştri cunosc părerile şovinistului inspector şcolar al Sibiului din articolul publicat în »Eds« apreciat şi de noi. Acelaşi articol a fost apreciat (cu mănuşi) şi de »S. D. T.« din Sibiiu sub titlul »() detailare« Voinicosul inspector resplătesce politeţa ziarului săsesc cu nouă isbucnirî şoviniste publicate în ultimul număr al lui »Eds«. Asupre răspunsului acestui inspector vom reveni. Incendiu în Braşov. Sâmbătă spre Duminecă liniştea nocturnă a Braşovenilor fu tulburată prin semnalul de foc dat din turnul Sfatului. Pe promenada de sub Tâmpa se vedeau flăcări mari, cari luminau sinistru crengile despoiate de podebea frunzelor. Ardea mica bucătărie dela chioşcul cofetarului Flagner. Chioşcul însuşi fiind de fier a rămas întreg, mistuindu se numai bucătăria şi ce se afla întrânsa. Focul trebue ca a fost pus de cineva. Sucursala »Racoţanei« în Mediaş, institutul de credit şi economii »Racoţana« din Şeica mare a deschis pe dina de 1 Novembrie o sucursală în Mediaş. Conducerea acestei sucursale a fost încredinţată advocatului Dr. Dionisie Roman, bine cunoscut publicului din acel oraş şi împrejurime. Sucursala are pe lângă diriginte: 2 funcţionari : un cassier şi un comptabil. Impedecarea emigrării din România în America. Prefecţii judeţelor Tulcea şi Constanţa au fost telegrafic invitaţi de către ministrul român de interne se ia de urgenţă măsuri pentru împedecarea emigrării ţăranilor în America. De asemeni s’au luat dispoziţii pentru prinderea şi darea în judecată eventual expulsarea agenţilor de emigrare, cari cutreeră Dobrogea. Un oraş român din Macedonia incendiat de Greci. O telegramă din Grebena anunţă că oraşul român Abelia a fost incendiat Vineri sărace greci, casele, morile şi ferăstraele Românilor au fost cu desăvârşire arse. O altă telegramă din Grebena vestesce, că două none asasinate au fost comise de Greci. Românii Nicolae Petcu şi Mitacu au fost omorîţi. E un adevărat răsboiu de exterminare dus de Greci in contra Românilor macedoneni. Exposiţia contesei Varinkov va mai sta 3file deschisă (Marţi, Mercurî, Joi). Tablourile, ce au mai rămas, se vor vinde încă şi mai ieftin, decât până acuma. Publicul iubitor de artă să nu scape ocazia de a-şi procura cu preţ neînsemnat adevărate opere de artă. (Villa Kertsch etaj I. Nr. 0. Intrarea gratis. Orele II—4) Evenimentele din Rusia. Guvernul rusesc îşi dă cea mai mare silinţă pentru a potoli patimile, cari au pricinuit jafurile şi omorurile din zilele trecute Un comunicat al guvernului apelăză din nou la poporul rusesc, ca să ajutoreze guvernul în lucrarea sa pentru realisarea reformelor constituţionale. Consiliul de miniştri — dice apelul guvernului — îşi va da fără silinţa să realiseze manifestul Ţarului. Guvernul va ordona o cercetare severă contra acelor organe poliţiale, cari s’au făcut vinovate de o procedere provocătăre şi va pedepsi pe cei vinovaţi. In sensul acesta au adresat poporaţiunei apeluri număroşî guvernori ruşi şi şi sf. Sinod al Rusiei. Asupra evenimentelor ultime înregistrăm următorele amănunte: Restabilirea ordinei in Kronstadt. In urma jafurilor, omorurilor şi incendierilor puse la cale în Kronstadt de către marinarii revoltaţi, guvernul a dirigiat la faţa locului mai multe detaşamente de trupe, cari ocupând oraşul au restabilit ordinea. O telegramă de Sâmbătă se va descrie situaţiunea din Kronstadt în următorul mod: Ordinea şi liniştea e restabilită, oraşul oferă însă un tablou trist al devastării. Numerose edificii au ars până în fundament; 200 de locuinţe sunt total jefuite şi numeroşii individi vând pe străzile oraşului obiecte scumpe cu preţuri ridicute. Numărul morţilor şi răniţilor încă nu s’a putut constata. In spitale zac peste 100 răniţi. Marinarii revoltaţi au fost desarmaţî şi internaţi în temniţele oraşului. Astăzi (Sâmbătă) se întrunesce tributului de răsboiă. Feste 300 marinari vor fi, precum sedice, osândiţi la morte. Situaţia la Petersburg. In urma unor svonuri despre escese iminente contra Evreilor din Petersburg s’au luat de cătră autorităţi cele mai întinse măsuri de siguranţa. Poliţia a primit cele mai severe ordine, să suprime orice încercare de jaf sau omor. Totuşi populaţiunea evreescă se simte foarte agitată şi caută să-şi asigure vieţa şi averea. Băncile particulare deabea mai pot lua în primire obiectele şi banii, ce li se dau spre păstrare. Comercianţii evrei îşi ţin prăvăliile închise. Scrii liniştitore din provincie. Agenţia telegrafică rusăscă comunică, că în Moscva s’au deschis din nou prăvăliile, teatrele şi restaurantele. Circulaţiunea pe căile ferat a devenit normală şi lucrătorii grevişti şi-’au reluat munca. NECROLOG- Subscrişii cu inimă înfrântă de durere, aduc la cunoscinţa tuturor cunoscuţilor, cum că prea iubitul lor frate, cumnat unchiu, şi nepot, Petru Uilâcan, protopop gr. cat. al Reghinului, assesor consistorial, Directorul despărţămîntului Reghin al Asociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului român etc. etc. după un morb greu şi îndelungat, împărtăşit cu ss. taine ale muribunzilor, şi-a dat nobilul său suflet în mânile creatorului Sâmbătă în 11 Novembre st. n. 1905 la 3 /2 ore diminaţa, în anul 57 al etăţii şi 32 al preoţiei. Înmormântarea va fi Luni în 13 Novembre 1905 la 2 ore p. m. Rugaţi-vă lui Dudău pentru el. Reghinul săsesc la 11 Novembre 1905. Alesandru, canonic metropoloan, medic, cerc. Danilă, cantor bis. Anica, Maria ca fraţi şi surori. Valeria n. Bian, Helena n. Moldovan, Ana n. Macsin, Vasilie Angliei ca cumnate şi cumnaţi. Petru Pop preposit cap. în Lugoş ca unchiu. Valeria, George, Petru, Cornelia, Valeria, loan, Margareta, Alesandru, Anica, loan, Dănilă ca nepoţi şi nepoate. Pagina 3. In Odesa s’au deschis din nou şcolii© oraşului. I,ziua de Sâmbătă a fost liniştită. Populaţiunea agitată totuşi se teme de nouă excese, deşi noul guvernor general a luat cele mai energice măsuri de siguranţă. Noul guvern al Rusiei. Un ucaz imperial publică numirea următorilor miniştri: Sipov la finanţe, Ti- Imirjazev la comerciu, Nemeşajev la comunicaţiune, Filosofov la controlul imperial şi Rutier la agricultură. Principele Trubetzkoi a declarat, că nu pote primi în împrejurările actuale vreun portofoliu de ministru, pe motiv, că aparţinând unui partid constituţional democrat, nu poate intra în ministeriul actual, care în stadiul său de transiţie nu se poate lega de nici un partid. Trubetzkoi apeleză apoi în scrisoarea adresată lui Witte, la toţi cetăţenii pacinici, ca să sprijinăscă pe Witte întru realizarea manifestului din 30 Oct. Witte a destituit pănă acum pe guvernorul din Kiev, general Bessonow, şi pe şeful poliţiei Zichorsky, apoi pe guvernorii din Minsk, Kurlow, Tver, Sleptzov, Iaroslav şi Rugavits, trimiţându-i în judecată. Măsurile aceste au produs mare mulţumire şi liniştire în sînul poporaţiunei. Un nou apel al Sf. sinod. Sinodul a adresat un nou apel cătră credincioşii ortodoxi, îndemnându- se nu să folosăscă de libertăţile acordate pentru provocarea unui răsboi civil şi se se parte cu dragoste şi iubire faţă de conlocuitorii lor de alte confesiuni. O demonstraţiune a evreilor din Cernăuţi. »N. Fr. Pr.« primesce din Cernăuţi scriea, că o miie de lucrători jidani demonstrând înaintea consulatului rusesc din Cernăuţi, au spart geamurile consulatului. ULTIME SCIRI. Budapesta, 12 Noemv. Miniştrii Lukacs (culte şi instrucţie) şi Vörös (comerciu) au ţinut azi în cercurile electorale I şi, III de aici discursuri, în care candideaza ca deputaţi. Amândoi au parafrasat programul guvernului. Ministrul Lukacs a zis între altele, că naţionalităţile n’au motiv de a se teme în privinţa limbei lor materne, în urma nouei legi şcolare ce se va aduce(!) Nştinţa guvernului este, ca toţi cetăţenii se-şi însuşescA limba statului (!) Londra, 12 Noemvrie. „Standard“ primesce din Petersburg scriea, că răsboiul civil este inevitabil în Rusia. Aproape toţi evreii din Petersburg au fugit. GincHîiSeriCi, 13 Nov. La sosirea lui Apponyi şi Wlassics s’au intîmplat ciocniri sângerose între socialişti şi koşutişti. La dorinţa koşutiştilor poliţia a chemat în ajutor miliţie. Când Apponyi şi Wlassics şi-au făcut intrarea în oraş, trăsurile lor au fost bombardate cu pietrii. Adunarea s-a putut ţine numai cu asistenţă militară. Socialiştii au făcut mare gălăgie. Proprietar: Dr. Aurel Mureșianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop.